176 matches
-
fi mai mult decât fericit să aștept până atunci, crede-mă... — Bine, bine, hai să mergem. Am să fac o pauză după-amiază ca să mă cazez, apoi ne întoarcem la lucru. — Sună grozav. El a ridicat geamul și a băgat în marșarier, stârnind un nor de praf cu roțile din spate ale Jeepului. Leigh se grăbi și ea să urce în mașina ei închiriată și porni pe urma lui. El a virat la stânga pe Sagg Road, a luat-o prin sat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
după-amiază. Banca de sub castan se îndoise sub tristețea ei de 86 de kg. "Sprijină-te în baston!" strigau atomii scândurilor. "Liniște!" răspundeau moleculele oaselor ei bătrâne. Autovehiculele, tramvaiele, bicicletele, motoscuterele, ATV-urile, elicopterul Poliției care monitoriza traficul, toate mergeau în marșarier. Îndrăgostiții se plimbau agale pe alei, cu spatele înainte, semnalul sonor nu mai era claxonul, ci piuitul. Fiind un trafic de retragere spre casă, tot orașul era un univers de piuituri. Girofarul ambulanțelor se rotea în sensul invers al acelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
mâini, după ce privi manometrul cu acul la zero, împinse o altă manetă cu măciulie de ebonită neagră, în sus. Trenul se puse în mișcare, Profesorii din Turnul de Control schimbară pe panoul electronic macazul și boul de fier porni în marșarier până când botul locomotivei cu farurile aprinse dispăru la curba dinspre Gara orașului. Trebuia parcat în depou, fie direcționat pe traseul altor timpuri de fier cu posibile aceleași legi. Când un tren se abătea de la grafic, ca să dezvăluie secretele altor timpuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
de asta, spuse Marty și se întoarse să plece. Și de acum încolo, ține-l pe blestematul de frate-tu departe de spital. Clar? — Sigur, Marty. Sigur. Marty Roberts ieși ca să-și mute mașina din spațiul de urgență. Dădu în marșarier și conduse la secțiunea rezervată pentru doctori, din garaj. Apoi rămase în mașină, pentru mult timp. Gândindu-se la Raza. O să-ți primești partea. Se părea că Raza începea să creadă că acela era programul lui și că Marty Roberts
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
în umbra pădurii când auziră în spate motorul camionului ambalându-se. Vehiculul porni și, începu să facă o serie de manevre astfel încât să se poziționeze cu spatele spre intrarea în peștera vâlvei. Dirijat chiar de Boris Godunov, șoferul dădea în marșarier. Cu un gest amplu, omul de încredere al lui Vlad Mihailovici își încrucișă brațele deasupra capului, făcându-i semn să se oprească. Se apropie de partea din spate a remorcii, privind la spațiul rămas acolo. Mulțumit, îi chemă la el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
nu se mai întoarce. Oare murise? Asta era ceea ce i se întâmpla se atunci? Acolo, dincolo de perete, zăcea trupul său? Și atunci, cum de se trezise afară, viu și nevătămat? Cum trecuse corpul său prin peretele metalic? Pornise camionul în marșarier și împinsese remorca în pește ră, cât mai adânc cu putință. De data asta apelase la ajutorul socrului său ca să facă rost de exploziv. Nu fusese ușor, însă se descurcaseră. Pop nu pusese întrebări, se comporta cu totul altfel decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
gumă, în vreme ce se uita la avioanele care se înălțau în aer de pe aeroport. - Vaughan, să știi că acum nu ești pe-o pistă afurisită de acrobații. Îmi făcu un gest pacificator scurt cu mâna. Apoi puse schimbătorul de viteze în marșarier. - Lui Catherine i-a plăcut, Ballard. E-un soi de compliment. Întreab-o. După care, întorcându-se într-un cerc larg, aproape călcând sub roți un benzinar, intră în traficul începutului de după-amiază. Capitolul 12 Vaughan avea dreptate. Fanteziile sexuale ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
acum de tandrele îmbrățișări ale doctoriței și amantei sale infirme. Eram bucuros că Helen Remington devenea și mai perversă, că-și găsea fericirea în cicatricele și rănile Gabriellei. După ce plecară, brațul lui Helen așezat pe umerii Gabriellei atunci când merse în marșarier, eu și Catherine am reînceput să ne plimbăm printre mașini. Mi-am dat seama că încă mai țineam sperma în mână. Întinzându-mă prin parbrizele și geamurile laterale sparte din jurul meu, am marcat cu ea tablourile de bord și consolele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
Mona zice: — Ai vrea tu. Nu, o să fie bine, zice. Se urcă la volan și pornește masina, zicând: — Mai bine te-ai grăbi să dai de Helen. Să nu facă cine știe ce gest disperat... Trântește portiera și începe să dea în marșarier ca să iasă din parcare. Pe geam, Mona strigă: — Du-te la centrul medical New Continuum! Sper să nu fie prea târziu, țipă, în timp ce se îndepărtează. Capitolul 43 În camera 131 de la centrul medical New Continuum podeaua scânteiază. Linoleumul pârâie și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
adevărat cuplu. Îi doresc să putrezească În Închisoare cît mai Încet cu putință. - Îți spun pentru ultima oară: mișcă-te! El nu se clinti. Fără să-l scape din ochi, Gwen trînti portiera, Învîrti cheia În contact, efectuă un rapid marșarier și, apăsînd din toate puterile pe accelerator, făcu mașina să țîșnească drept Înainte spre Philippe. Ochii Închiși la culoare ai acestuia intrară În panică și, convins că ea nu va șovăi să-l izbească, se aruncă violent Într-o parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
pe podea. Le-am indicat o ieșire laterală din apropierea coridorului. Gardianul le deschise ușa din exterior. Șirul țicniților traversă parcarea. Gardianul îi ținu la respect, cu arma ațintită spre ei, până când am găsit duba și am venit spre ei în marșarier. Gardianul deschise ușa din spate a dubei. M-am uitat în oglinda retrovizoare și am urmărit cum se îmbarcă încărcătura. Șușoteau între ei, sorbind cu nesaț aerul rece al nopții în timp ce urcau cu greu în vehicul. Gardianul zăvorî ușa în urma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
la fugă. Dolphine strigă în urma mea: — Banii! Am rupt-o la fugă spre crucea în flăcări, gândindu-mă că eu i-am lăsat cicatricele alea, eu, i-am făcut-o... Am ajuns la mașină, m-am urcat, am băgat în marșarier, am intrat în cruce și-am dărâmat-o în nisip, apoi am forțat vitezele, prima, a doua, a treia, și-am țâșnit înainte. În timp ce patinam pe drumul de coastă ce ducea spre nord, am mai apucat să aud: Mașina mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
iar eu ți-am dat un răspuns cinstit. Asta e tot. Apoi s-a dat jos din mașină și a trântit portiera. — Mulțumesc că m-ai adus, a adăugat el prin geamul întredeschis. Ne vedem diseară. Alison a băgat în marșarier și-a întors mașina furioasă, făcându-i pe toți cei aflați în preajmă să înțeleagă că nu era deloc mulțumită. A mers apoi până după primul colț și-a oprit într-un loc de unde nu mai putea fi văzută, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
Îi era blocată de iaht, hoțul Își temperă viteza. Schimbă direcția și trecu pe sub podul pietonal către insula centrală, un labirint de canale navigabile Întretăiate și ieșiri În toate direcțiile. Încercînd să blocheze orice rută de scăpare, iahtul ieși În marșarier, Într-un nor de gaze de eșapament, apoi se năpusti Înainte cînd șalupa se Întrupă din beznă chiar În fața lui. Continuînd să stea netulburat la cîrmă, cu picioarele depărtate Într-o poză plină de eleganță, hoțul trase de roată și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
parcată În fața lui. Se auzi scrîșnet de metal sfîșiat cînd se Îndoi o aripă, iar un far se sfărîmă și căzu printre roți. Costumele dansară pe umerașele lor ca un șir de faraoni beți. ZÎmbindu-le turiștilor Înspăimîntați, Crawford băgă În marșarier, apoi smuci iar mașina Înainte, ridicînd mîinile cînd aripa strivită a camionetei Îi jupui vopseaua de pe portieră. Deja nu-mi mai băteam capul să mă feresc, așa că, atunci cînd Crawford reuși să scape cu Saabul din strînsoare și Își reluă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
foarte Încet pînă În fața vilei cufundate În tăcere, unde opri să arunce o privire. Îi vedeam tendoanele gîtului Încordîndu-i-se și fălcile Încleștate, În timp ce buzele-i murmurau cine știe ce vorbe grele pregătite pentru Întîlnirea cu psihiatrul. Acceleră brusc, frînă și intră În marșarier pe poarta deschisă. Coborî din mașină pe prundișul nemăturat, se apropie de o fereastră și privi Înăuntru, așteptînd să iasă Sanger ca să-l ocărască. Însă psihiatrul abandonase deja vila, mutîndu-se la vreun kilometru și jumătate spre sud, Într-unul dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
întâlnea în cale. — Nu te teme, îl liniști el. Nu-ți poate face rău. Selva te apără. — Doboară selva... Luă macabrul pachet învelit în frunze de bananier și porni, scârbit, către luminiș. Când ajunse în fața tractorului, mecanicul tresări speriat, puse marșarierul și începu să dea îndărăt cu graba pe care i-o permiteau copacii. Merse în urma lui până ajunse la primul tronson al șoselei, ceva mai mult decât un luminiș deschis în desișul pădurii; pământul cărămiziu contrasta cu verdele hățișurilor, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
acum liber și săriră înăuntru. Motorul se înecă de două ori, scoase un șir de explozii care îi îngroziră pe indigeni și începu să ruleze încet, îndepărtându-se în direcția opusă taberei. Căpitanul urcă în jeep, iar Planchart băgă în marșarier, se răsuci și se întoarse pe unde veniseră. După câteva clipe, totul era din nou liniștit și tăcut. Ieșiră pe șoseaua deschisă și singuratică. — Se întâmplă ceva. Nu e doar teama de yubani. Porniră din nou la drum, în adâncul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
Știa, o!, foarte bine că nici el nu era vreun Ferrari, că, În ciuda detaliilor cromate, a farurilor cu xenon și a motorului puternic, rămânea un mic burghez de clasă medie, În trei volume, cu doar cinci trepte de viteză plus marșarier, că portbagajul Încăpător și liniile prea curbate Îi dădeau un aer comun, și În fond asta și era, o mașină populară pentru oameni de rând, și nici măcar un Passat TDI. Într-o seară, să fi fost vreo două săptămâni de la
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
nu s-a putut mișca preț de câteva minute, timp în care trupul lui se fortifica, dar creierul simțea lipsa oxigenului. În cele din urmă, cu un efort uriaș, se târî până pe scaunul șoferului. Băgă în viteză și dădu în marșarier prin ușile garajului. Dar n-a fost suficient ca să le deschidă și a încercat din nou. Tot n-a fost suficient: mai mult de-atât n-a putut. Dar zgomotul atrăsese atenție unui grup de trecători beți care au reușit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
buzna peste ei și ceruse să i se dea mașina altcuiva. Mi-au azvârlit cheile și n-au făcut decât să râdă atunci când i-am rugat să o scoată din atelier, pentru că nu eram prea sigură că pot manevra În marșarier o mașină cu schimbător de viteze. Mi-a luat apoi o jumătate de oră ca să trec de zece intersecții fără să fi găsit Încă un loc bun de Întors ca s-o apuc spre nord, spre locul de parcare din apropierea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
din mașină. Pur și simplu. Deschise ușa, Își luă sacul de pe bancheta din spate și-mi făcu cu mâna, mormăind ceva cum că o să mă sune mâine. Dezamăgirea mă duru ca o palmă peste față și am băgat mașina În marșarier cât de repede am putut, ca să plec Înainte să Încep să plâng. De ce naiba ai crezut că e câtuși de puțin interesat de tine? m-am Întrebat, revizuind evenimentele serii În minte. Avea nevoie să-l ducă cineva cu mașina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
acțiuni de intervenție sau în misiuni care impun urgență. Articolul 40 Conducătorii care părăsesc autovehiculele staționate sunt obligați să le asigure cu frână de mână, să scoată cheia din contact, să introducă maneta schimbătorului într-una din viteze sau în marșarier și să încuie ușile, cu excepția cazurilor când aceste măsuri nu sunt posibile datorită particularităților de construcție a autovehiculului. Articolul 41 Oricărui vehicul care staționează pe timp de noapte pe partea carosabila a unui drum public, acolo unde staționarea este permisă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106218_a_107547]
-
luau parte mai multe școli din oraș. Rând pe rând, ne instalam în fața mesei, așteptam semnalul instructorului și ne aruncam asupra kalașnikov-ului, desfăcându-i agregatul greoi. Piesele scoase erau expuse pe scânduri și, după o clipă, într-un amuzant marșarier al gesturilor, erau puse la loc. Unii dintre noi scăpau pe jos resortul negru, alții confundau ordinea asamblării... Cât despre ea, am crezut la început că dănțuia în fața mesei. Îmbrăcată într-o tunică și o fustă kaki, cu un chipiu
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
produsul logic al progresului istoric, un dat al vieții politice, o prezență inevitabilă În peisajul modern. Odată ce acest lucru s-a dovedit un fals flagrant - În Polonia, de exemplu, unde Solidaritatea a reușit, cum ar veni, să bage Istoria În marșarier -, cum să-l mai crezi În Ungaria sau Cehoslovacia? Am văzut deja că exemplul vecinilor atârna greu În balanță. și totuși, trăsătura frapantă a căderii comunismului În Europa nu a fost contagiunea În sine: toate revoluțiile se răspândesc astfel, corodând
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]