775 matches
-
valoare a autorilor. Onorat de autori cu lectura manuscrisului pot plăti o mică parte din „prețul cunoașterii” sub forma impresiilor mele de cititor, ca unul care are rădăcini trainice pe linie paternă de pe Valea Târnavelor. Demersul științific privind frumoasa localitate maramureșeană Ulmeni de pe Valea Someșului, care vede lumina tiparului sub egida Asociației Cultural Creștin Umanitare „Ars Vivat”, ...
CONSTANTIN DOBRESCU [Corola-blog/BlogPost/383298_a_384627]
-
viață, culoare, lume, firesc și sacru. Noi suntem din ținutul Bistriței, de la confluența dintre Bistrița și Cluj. Părinții erau din Maramureș, stabiliți acolo din tinerețe, cu gândul să-și școlească copiii și să le dea un alt viitor. Cu țesătura maramureșeană m-am întâlnit odată cu venirea noastră în Botiza. Dar cu țesătura în general m-am întâlnit în copilărie, deoarece în familia noastră de țărani mama era cea care pregătea totul pentru îmbrăcăminte. Țesătura maramureșeană este posibilitatea inegalabilă de a reda
MARAMUREŞ, O ICOANĂ VIE A SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364316_a_365645]
-
dea un alt viitor. Cu țesătura maramureșeană m-am întâlnit odată cu venirea noastră în Botiza. Dar cu țesătura în general m-am întâlnit în copilărie, deoarece în familia noastră de țărani mama era cea care pregătea totul pentru îmbrăcăminte. Țesătura maramureșeană este posibilitatea inegalabilă de a reda frumusețea Maramureșului nu numai prin cuvinte, ci și prin artă. De a arăta lumii competența țărăncii din această parte de lume și harul ei de a lăsa tot ce este frumos urmașilor. Pe țoluri
MARAMUREŞ, O ICOANĂ VIE A SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364316_a_365645]
-
țesături, regăsim simboluri care reprezintă obiecte și ființe cu care ne întâlnim în viață: din biserică, din casă, din natură, stilizate astfel încât să capete un rost în covor. Se poate vorbi, pe bună dreptate, despre o anumită filozofie a covorului maramureșean. Cu elementele pe care le-am întâlnit aici am reușit și eu să concep un fel de filozofie a acestui obiect care, în esență, exprimă existența femeii, posibilitatea ei de a-și așterne gândurile, nu pe hârtie, ca un scriitor
MARAMUREŞ, O ICOANĂ VIE A SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364316_a_365645]
-
covor în Maramureș care să nu aibă ca punct de pornire în țesătură crucea. Mai apar ca motive soarele, pe care femeia maramureșeancă îl reprezintă prin romb, ea nespunând că țese în romburi, ci că țese în soare. Apoi poarta maramureșeană, pe care este sculptat soarele. Apar așadar simbolizate lucrurile din natură pe care femeile le socoteau sfinte. Fiecare covor, din această perspectivă, are pe lângă componenta uzuală și o componentă sacră", mi-a mărturisit doamna preoteasă Victoria Berbecar. Domnia sa mi-a
MARAMUREŞ, O ICOANĂ VIE A SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364316_a_365645]
-
și rostul fiecăreia, despre galben, roșu-închis, alb sau verde, culorile specifice Maramureșului. Prin harul și munca doamnei preotese, covoarele de Botiza au trecut granițele țării și chiar oceanul și au încântat privirea multor oameni dornici de a cunoaște arta țărăncilor maramureșene. În unele țări am făcut popasuri mai lungi, am lucrat cu elevii de la diferite școli, cum a fost în Austria, sau în Belgia. Apoi, au venit din aceste țări grupuri de copii sau familii aici, la Botiza. În vara anului
MARAMUREŞ, O ICOANĂ VIE A SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364316_a_365645]
-
Institutul Cultural Român, am avut o expoziție la Washington, la "Maison Frances", împreună cu un mare artist român, Mircea Cantor, cu care colaborez de câțiva ani. El își realizează compozițiile, iar eu îl ajut să și le pună în țesătură. Covorul maramureșean, ca un ambasador, a dus în toată lumea imaginea curată a românilor, dar viitorul lui nu este chiar atât de surâzător, pentru că arta în general nu este apreciată la adevărata ei valoare. În timpul liber, în afară de covoare, de familie și de casa
MARAMUREŞ, O ICOANĂ VIE A SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364316_a_365645]
-
străinătate, Ina, doctor în Italia, care a mers în locul dânsei la o expoziție din Parma. Și nu în cele din urmă, Oana, mezina, căsătorită cu un preot în Botiza, care lucrează alături de mama și care știe absolut totul despre covorul maramureșean. Mitropolitul de vrednică pomenire Antonie Plămădeală al Ardealului scria în anul 1984 în revista "Telegraful român" despre "artista neuitării", cum o numea Ana Blandiana pe preotesa din localitatea Botiza, iar cu alt prilej despre savantele sale rețete, culori și redescoperiri
MARAMUREŞ, O ICOANĂ VIE A SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364316_a_365645]
-
preoteasă apar și în volumele "Îndrumătorul bisericesc" din anul 1985, de la Alba Iulia, precum și în volumul " Drum spre inima țării", de Nicolae Docsănescu, iar Valentin Hossu Longin o omagiază în cartea "Soarele din poartă". Munca acestei artiste luminează arta covorului maramureșean, dându-i strălucire și autenticitate. Dar imaginea ei ar fi incompletă dacă nu am pomeni și un episod din perioada Revoluției din anul 1989, când preoteasa din Botiza, împreună cu doi credincioși din sat, a dus pe 28 decembrie 1989 militarilor
MARAMUREŞ, O ICOANĂ VIE A SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364316_a_365645]
-
la o privire superficială, cuvântul devine depozitar al multiplelor și complexelor semnificații. Pentru cine intuiește profunzimi dincolo de o simplă înșiruire de litere, de cuvinte și de versuri, cuvântul părintelui Botiș are extrem de multe de spus. Într-o rostire cu ecouri maramureșene - evident, pentru cine are urechi de auzit - versurile, dar și textele celelalte, proză în toată autenticitatea sa, eseistică, interviu, oricum le-am încadra, transmit vii și nealterate mesaje. Astfel, spicuim din ”dezbateri”, clădite pe scrieri ortodoxe, prezentând adevărul Bisericii Dreptmăritoare
RUGĂCIUNE ÎN VERSURI. ... CA TĂMÂIA INAINTEA TA de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363892_a_365221]
-
asta doar nu datorită faptului că persoanele respective nu-și luau măsuri de precauție. Ce-o avea să-mi spună atât de urgent de mă caută ea pe mine?se gândi Andonache uitând pe moment de stringenta problemă cu microbuzul maramureșean. Adevărul este că am cam neglijat-o de ceva vreme. Nu ne-am mai văzut de mult. S-au adunat pe capul meu prea multe probleme și de mine nu am mai avut timp. Lasă că o sun după amiază
INTALNIRE LA NIVEL INALT de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363310_a_364639]
-
excluderea celor care nu participă la mai mult de cinci ședințe și alte aspecte ale vieții interne de cenaclu. Unii dintre colegi se plâng de felul de-a premia scriitorii, discuțiile mergând și în trecutul apropiat ale acestor premieri scriitorești maramureșene. Părerile sunt pro și contra, dar toți sunt de acord că prin aceste premieri, mai mult sunt umiliți decât recompensați pecuniar. Doamna Carmena Băintan, spune că o poezie a domnului Andreica i-a servit de motto cărții domniei sale și spune
CENACLUL LITERAR AL FILIALEI LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI DIN MARAMUREŞ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363447_a_364776]
-
În revistele: „Studii Teologice”, „Orizonturi Teologice”, „Revista Teologică”, „Glasul Bisericii”, „Ortodoxia”, „Lumina”, „Tabor”, „Altarul Banatului”, „Mitropolia Olteniei”, „Altarul Reîntregirii”, „Telegraful Român”, „Teologia”, „Legea Românească”, „Lumea Credinței”, „Renașterea”, „Buna Vestire”, „Porunca iubirii”, „Rost”, „Credința Străbună”, „Învierea”, „Didahia”, „Apostolia”, „Argeșul Ortodox”, „Ortodoxia Maramureșeană”, „Grai Românesc”, „Biserica Ortodoxă”, „Geopolitica” și „Familia Română”. Mai 2008 - mi-a apărut cartea cu titlul: „Smerită încercare întru desăvârșirea începutului” - la Editura „Agnos” din municipiul Sibiu. Octombrie 2008 - mi-a apărut cartea cu titlul: „Smerite încercări și începuturi” - la
ACTIVITATEA PUBLICĂ ŞI PUBLICISTICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 999 din 25 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360978_a_362307]
-
Autor: Anca Goja Publicat în: Ediția nr. 144 din 24 mai 2011 Toate Articolele Autorului Anca GOJA EVENIMENTE CULTURALE LA BAIA MARE (MAI 2011) 1. IOAN MARCHIȘ, CITITORUL ÎN SEMNE STRĂVECHI O carte importantă pentru filosofia artei și pentru cultura maramureșeană, dar deja apreciată și în străinătate, o carte bine bazată teoretic, dar care aduce și numeroase elemente de noutate în interpretarea simbolurilor și a semnelor arhaice a fost lansată la Universitatea de Nord miercuri, 11 mai, după-amiază. Este vorba despre
EVENIMENTE CULTURALE LA BAIA MARE (MAI 2011) de ANCA GOJA în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361186_a_362515]
-
a-i mări strălucirea și a-i devoala semnificația dar fără a provoca daune misterului acelui semn. Exemplele sunt mai multe, dar voi da aici numai unul. În evocarea Maramureșului, iată ce crede scriitoarea, dincolo de tiparele de basm cunoscute: ”...vara maramureșeană are o culoare specială. Lumina de august spre septembrie, translucidă, prelinsă peste căpițele de pe dealuri în armonia lor cu munții, conturează silueta bisericilor de lemn, unice în Europa, făcând mai lesne legătura dintre pământ și lumea celestă”. Cartea fiind, în
STATUIA UNEI IUBIRI CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368326_a_369655]
-
care a luat, recent, un premiu al revistei “Tribuna “. A fost felicitat scriitorul Mihai Ganea și soția sa, criticul literar Virginia Paraschiv, membri Filialei Ligi din Baia Mare, care au înființat televiziunea prin internet “Porțile Nordului “, cu ajutorul căreia promovează cultura tradițională maramureșeană și creațiile literare ale tinerilor. Au fost amintite manifestările literar-culturale din Stațiunea Jupiter din data de 31 august 2014, dedicate Zilei Naționale a Limbi Române, în colaborare cu revista STARPRESS, condusă de Ligya Diaconescu. La această manifestare participând scriitori de
TELECONFERINŢA ANUALĂ A PREŞEDINTELUI NAŢIONAL AL LIGI SCRIITORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367917_a_369246]
-
de tot/ Când în cale-ți va apare/ Din senin câte un „ciot”/ Așa-i viață... frățioare.” Deși sunt poezii cu fond religios, acestea sunt prezentate adesea într-o viziune proprie, liberă, în care se strecoară și un ușor iz maramureșean, căci Baia Sprie este locul ivirii sale pe pământ. Întâlnim adesea imagini plastice prin care reliefează trăsături omenești, uneori cu autoironie, precum cele trei poeme intitulate „Trântorul”. Acest fenomen artistico-religios este un important complex specific vieții spirituale, mai ales în
PĂRINTELE IEROSCHIMONAH PRODROMOS BELE ŞI CREAŢIILE SALE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367957_a_369286]
-
enunț: oameni care trăiesc în condiții asemănătoare, fie ei din cele mai îndepărtate colțuri ale lumii, se exprimă în cântec aproape la fel. "Uite, în Irlanda - unde am fost săptămâna trecută - împărțeala o fost cam ca la noi, în satul maramureșean. Că la noi satele sunt împărțite în "susănari"și "josănari". Să se știe asta: că-n "susănari"oamenii sunt mai avuți și-n "josănari"sunt mai săraci. În "josănari"sunt mai săraci, da'-s mai frumoși la suflet! Și la
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
valoare a autorilor. Onorat de autori cu lectura manuscrisului pot plăti o mică parte din „prețul cunoașterii” sub forma impresiilor mele de cititor, ca unul care are rădăcini trainice pe linie paternă de pe Valea Târnavelor. Demersul științific privind frumoasa localitate maramureșeană Ulmeni de pe Valea Someșului, care vede lumina tiparului sub egida Asociației Cultural Creștin Umanitare „Ars Vivat”, încearcă să abordeze în chip unitar trecutul istoric al acesteia. Pe baza unor documente de arhivă în mare parte inedite și a unor lucrări
ULMENI MARAMUREŞ – STUDIU MONOGRAFIC de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2143 din 12 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367480_a_368809]
-
documente de arhivă în mare parte inedite și a unor lucrări edite distinșii autori dau consistență aserțiunii că „prin cunoașterea istoriei se realizează cunoașterea de sine și pregătirea viitorului.” Autorii au bătut recordul de „penetrație persuasivă” în arhivele și bibliotecile maramureșene. De remarcat că dau dovadă de obiectivitate prezentând adevărul istoric privind perioada comunistă, cu onestitate acolo unde este cazul. Credem că nu greșin dacă afirmăm că autorii pun în valoare ideea „nici o localitate maramureșeană fără monografie.” Lucrarea este expresia faptului
ULMENI MARAMUREŞ – STUDIU MONOGRAFIC de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2143 din 12 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367480_a_368809]
-
penetrație persuasivă” în arhivele și bibliotecile maramureșene. De remarcat că dau dovadă de obiectivitate prezentând adevărul istoric privind perioada comunistă, cu onestitate acolo unde este cazul. Credem că nu greșin dacă afirmăm că autorii pun în valoare ideea „nici o localitate maramureșeană fără monografie.” Lucrarea este expresia faptului că fenomenul istoriografic local, ca parte integrantă a istoriei naționale - în calitate de componentă distinctivă a culturii - continuă să existe, cu toate greutățile perioadei pe care o trăim. Credem că cei doi harnici cercetători au conceput
ULMENI MARAMUREŞ – STUDIU MONOGRAFIC de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2143 din 12 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367480_a_368809]
-
marele retor roman Marcus Iulius Cicero: primo - să nu spui niciodată ceea ce știi că nu este adevărat, secundo - să afirmi întotdeauna ceea ce știi că este adevărat. Desigur, lucrarea este piatra de început a noi cercetări privind evoluția unei vechi așezări maramureșene. Unii pot spune că trecutul unei localități rurale sau urbane nu are relevanță acum în plin proces de integrare europeană. Noi considerăm că în noile condiții când Europa se pregătește să-și desființeze granițele spre a deveni țara uriașă a
ULMENI MARAMUREŞ – STUDIU MONOGRAFIC de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2143 din 12 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367480_a_368809]
-
Altarul Reîntregirii”, „Telegraful Român”, „Teologia”, „Legea Românească”, „Lumea Credinței”, „Renașterea”, „Buna Vestire”, „Porunca iubirii”, „Rost”, „Credința Străbună”, „Vatra Veche”, „Armonii Culturale”, „Lumină Lină”, „Constelații Diamantine”, „Semne”, “Singur”, “Sfera Eonică”, “Regatul Cuvântului”, „Moldova Literară”, „Epifania”, „Învierea”, „Didahia”, „Apostolia”, „Argeșul Ortodox”, „Ortodoxia Maramureșeană”, „Grai Românesc”, „Biserica Ortodoxă”, „Geopolitica”, „Familia Ortodoxă” și „Familia Română”. Mai 2008 - a apărut cartea cu titlul: „Smerită încercare întru desăvârșirea începutului” - la Editura „Agnos” din municipiul Sibiu. Octombrie 2008 - cartea cu titlul: „Smerite încercări și începuturi” - la Editura „Agnos
DESPRE POSIBILITATEA ÎNNOIRII CREDINȚEI, NĂDEJDII ȘI BUCURIEI NOASTRE, PRIN VESTEA CEA BUNĂ PE CARE NE-O BINEVESTEȘTE CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU DIN MIEZUL TUTUROR LUCRURILOR… PARTEA A II A de STELIAN GOMB [Corola-blog/BlogPost/367586_a_368915]
-
Ghenceanu, criticul și minunatul coleg Ion M. Mihai și, recent, criticul și ziaristul Augustin Cozmuță. Dintre membrii fondatori, au mai rămas criticul Săluc Horvat și cu mine. Ca să putem edita revista, am pus bazele unei asociații care să reunească scriitorii maramureșeni. Normal, fac parte și dintre membrii fondatori ai Asociației Scriitorilor “Baia Mare”, în care, Augustin Cozmuță și subsemnata am fost aleși vicepreședinți, președinte fiind Săluc Horvat. Ne bucurăm pentru tine, dar fii mai concisă, veți sări asupra mea, o biată prezență
MIGDALE DULCI-AMARE: „GÂNDIREA OVARIANĂ” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/349680_a_351009]
-
și liniștea tulburată doar de fâlfâitul aripilor câte unei păsări ce se plimba din copac în copac, căutându-și hrana sau perechea. O ciocănitoare bătea cu ciocul ei iscoditor în scoarța unui copac bătrân și găunos, precum toaca unei biserici maramureșene. Cioc, cioc, cioc. Apoi relua ritualul căutării viermilor în lemnul putrezit. Admira cât de frumoasă-i era prietena și cum inima lui începea să se neliniștească. Era chemată să îmbrățișeze o iubire curată cum și-ar fi dorit să vină
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349012_a_350341]