233 matches
-
clase: clasa a V-a cu 3 elevi, din clasa a VI-a vreo 7, din clasa a VII-a vreo 6-7, iarăși. Împreună cu noi mai erau profesorul și încă un student la Drept, la fără frecvență. Lotul acesta, al maramureșenilor, a ajuns la Tribunalul Militar din Cluj în ’49 și a primit condamnări între 2 ani și 10 ani temniță grea. Avea vreo denumire organizația? Organizația nu a avut nicio denumire. Ulterior am aflat, după eliberare, că forma de organizare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Umbla în uniformă militară, și în uniformă militară a făcut și detenția... Apoi, din tot lotul au fost așa: 4, 5, 6 copii de învățători, 2 copii de preot și restu’ or fost copii de țărani. Noi am fost „lotul maramureșenilor”. Aurel Vișovan era în lotul ăsta? Sigur că da, el a fost profesorul care a fost condamnat în lot cu noi. El era profesor suplinitor... dar nu era cu titlu de profesor, pentru că era la fără frecvență. Câți ani avea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
care n-aveau de la cine să primească. De exemplu, Coman, ăsta care-a fost copil de trupă... Cine să-i fi trimis lui pachet? Și mai erau și alții de care familia nu știau încă unde erau. Dar niciunul dintre maramureșeni nu și-o consumat mâncarea aia ce-o primit-o de-acasă de unul singur sau izolat! Toți împreună: s-au făcut porțioare, așa, mici, cât o cutie de chibrituri, poate-o bucățică de slănină sau o juma’ de lingură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
o cutie de chibrituri, poate-o bucățică de slănină sau o juma’ de lingură de untură dintr-un recipient... era pus pe tavă, și când se servea masa, se suplimenta la fiecare. De-aia am zis că acest comportament al maramureșenilor nu l-am observat la niciun alt lot din toată țara. Atâta colaborare și atâta apropiere... Din tot lotul, n-o fost unul să nu fi primit ceva, sau unul să mănânce mai mult sau altul mai puțin. Dar cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
studenți, și o fost bătut. N-am știut decât dup-aia, din spusele lui... Noi, sighetenii, eram grupați, ne ajutam între noi, colaboram, când aveam o treabă eram împreună totdeauna, făceam curățenie la încălțăminte... O fost o solidaritate deosebită a maramureșenilor, n-a fost vreodată o ceartă... Cât ați stat la Canal? La Canal? Din toamnă până în cealaltă toamnă, către sfârșit, adică până în decembrie ’51... Mi-a expirat pedeapsa în vară și am fost eliberat abia la 3 luni și vreo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Vârsta așa de mult ne-a ajutat - cel puțin pe mine, vă spun sincer, că n-am luat cu atâta durere sau cu atâta răutate că îs distrus sau că mă distruge sau treburi de genul acesta... De exemplu, lotul maramureșenilor a avut și a doua condamnare, și aia a fost cu mult mai greu de suportat, pentru că cei mai mulți erau căsătoriți deja, o lăsat acasă soții, o lăsat copii... Deja altfel simțeai închisoarea, nu mai era aceea care am trăit-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
15 ani, și pedeapsa minimă de 10 ani... Și după proces am stat la Cluj până-n septembrie ’49... Ați spus că Vișovan a fost la Pitești? A mai fost și altcineva din grup în afară de el? Dintre noi, nu. Din lotul maramureșenilor, nu. Unde ați fost dus prima dată, în ce închisoare de execuție? De la Cluj am plecat spre București... Am stat două zile la Văcărești, trei zile la Jilava, și de acolo ne-au dus la închisoarea de execuție pentru elevi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
fost a doua arestare... Da. De-acolo m-au dus la Securitate la Cluj unde timp de 7 luni am stat în anchetă. Și pe la sfârșitul lui aprilie sunt dus la Securitatea din Baia Mare, unde erau arestați toți prietenii mei, maramureșenii. Și-acolo în 24 și 25 octombrie ne face procesul. Eu nu am vrut să recunosc nimic. Pe foaia mea de proces verbal de la proces sunt doar două rânduri: Nu recunosc declarațiile date la Securitate. Am scris despre comunism că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
cu fân de numa’, înțelegem sensul de mirare, de neimaginat. În alte construcții precum: O vinit o furtună di numa’, numa’! repetiția dă alt sens și anume de cât pe ce să se întâmple mari nenorociri. Există unele jocuri, la maramureșeni în special, în care este o strigătură care atrage atenția: Haida, numa’ șâ numa’! E vorba de o comandă pentru a juca la fel, adică întrun ritm și cu figuri anumite. Mai există și varianta num’ așe’, lumee, hăi! În
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
a comunității autohtone decât evreii și ceilalți necreștini. Maramureșul este o zonă În care o bună parte dintre locuitori sunt greco-catolici, care nu au o viziune bipartită asupra „lumii de dincolo”, ca ortodocșii, ci tripartită : Raiul, Iadul și Purgatoriul. Unii maramureșeni cred că, după moarte, evreii ar avea parte de Purgatoriu. Evreii sunt respectați aici și chiar admirați pentru fervoarea lor religioasă și, prin urmare, ei nu pot fi localizați post-mortem În flăcările Iadului - destinația păcătoșilor și a celor „fără de Dumnezeu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
constatat prin Codicele Mănăstirii Voroneț și publicată de S. Florea Marian în anul 1900. Dacă ne referim la anul arătat, 1750-1756, apar primii locuitori cu mult mai înainte. Din scrierile lui E. Camilar, primii ce s-au statornicit au fost maramureșenii, prin anul 1717, fie prin transmutanța turmelor de oi sau siliți de urgii și vremuri tulburi să emigreze. Casele sau târlele vremelnice au fost înlocuite de meșterii de case veniți de undeva din sâhle, de unde și numele de Sâhleni, mai
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
a astronomilor a dat numele său unei planete recent descoperită. El ne-a mărturisit într-un reportaj că: ” vremea festivităților a trecut. Invitați conducătorii locali, primarii, țăranii, învățătorii să vadă, să se convingă că și ei sunt români ca și maramureșenii, bănățenii, dobrogenii ”. Radu Alexa are 65 ani, a urmat liceul românesc, este pensionar și după anii de deportare s-a stabilit în Republica Iakuția din Siberia Orientală. În împrejurimi se află peste 500 de români iar în regiune se găsesc
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
din Maramureș furnizează pentru televiziunile prezente aici o notă de „excentricitate”, prin felul lor de a se îmbrăca, a vorbi, au o anumită individualitate pe care ei înșiși o cultivă atent. Dar de ce sunt prezenți și atât de numeroși aici maramureșenii ? O vânzătoare (benevolă) de cărți de la un stand oficial al Arhiepiscopiei, originară din Suceava, avansează următoarea explicație : „Sfântul Ioan cel Nou a poposit și în Maramureș, atunci când a fost mutat în Polonia. A făcut multe minuni acolo, iar amintirea lor
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
din generație în generație. Credința ne unește pe toți din regiunea asta”. Pelerinajul de la Suceava este singurul din zonă organizat în jurul unor moaște de sfinți (relicve), restul fiind legate de icoane făcătoare de minuni. Accesul peste munți al năsăudenilor și maramureșenilor este relativ ușor, cu atât mai mult cu cât el are loc în crugul verii, de Sânziene. Componenta geografică și topografia regiunii contează, orice pelerinaj trebuie înscris deci într-o istorie și o geografie, înțeles privind printr-o lentilă precisă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
înfățișare a orașului. Un speed jumps perfect. Alex Velea versus scrânciobul de altădată. Discuție lămuritoare cu comerciantul de obiecte religioase. La București se fură multă marfă. Se instalează dispozitivul pelerinajului. Florile de sânziene și semnificația lor. Dialog interregional : bucovineni și maramureșeni. Cum să te faci acceptat pe teren de cei din jur : cu ajutorul Părintelui Cleopa. La Suceava ajung în jurul prânzului, pe o căldură infernală, umedă, după multe ore de trafic dificil și haotic, agrementat cu două camioane răsturnate de-a lungul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
chema Ioana, ca pe Sfântul, tare-i mai plăcea înghețata, să mănânce și ea cu noi, pe unde o mai fi ea acum”. Mănânc la rândul meu o înghețată oferită de domnul cel generos și ascult discuția dintre grupul de maramureșeni și cel de bucovineni. 1. Simeon Florea Marian (2010: 249) amintește de „puterea cununilor de sânziene” (Galium Verum L.), legate de ideea de destin, divinație, soarta omului: „Pe 23 iunie seara, adică spre ziua de Sânziene sau Nașterea Sfântului Ioan
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
reîntâlnesc cu Vasile, vânzătorul de cute. Vizitez Muzeul de Istorie din Suceava și asist la fabricarea mitologiei naționale. Noi tendințe în destinațiile de pelerinaj : Ucraina și Rusia. Iarăși sarmale, multe sarmale. Incidentul legat de camera video. Pelerinajul noaptea. Unde sunt maramureșenii de altădată ? Ora 07.30 dimineața. Racla Sfântului Ioan cel Nou a fost scoasă spre închinare în jurul orei 06.30, apoi depusă în micul baldachin circular din parcul mănăstirii. Rândul este foarte scurt, maximum 15 minute de așteptare. Pelerinii sosesc
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
autobuz. „Credința adevărată se pierde, înainte veneau aici chiar și pe jos, acum nimeni nu o mai face. Eu sunt din Suceava și încă îmi aduc aminte de când eram copil că străzile din jur erau pline de autobuze pline cu maramureșeni, erau înșirate unul după altul, nu mai aveam loc de ele. Da, sunt bătrâni, bolnavi, fără bani. Poate vor mai veni mâine-dimineață”, mai spune căpitanul, cu o ușoară urmă de amărăciune în glas. În jurul orei 02.30, mă pregătesc să
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
face un fel de poliție secretă a lui Vodă. Arhimandritul chiamă pe Jderi la Curte și îi pune sub jurământ în curent cu planurile și destinele lui Vodă, pentru care a fost jurat de Bogdan-Vodă, care Bogdan-Vodă moștenise jurămândul dela Maramureșeni, legământ cavaleresc și mistic, pecetluit și de sihastrul dela Călimani urmaș al Dekeneilor. Semn steaua cu cinci crengi). Măria sa are nevoie de oameni de credință tare. Deci Arhim. cere lui Simion să vie în slujba lui Vodă la Curte. Cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de vedere moral, în tabăra celor de dincoace de Carpați, aflați sub suzeranitatea mongolă. Românii din Transilvania, aflați sub suzeranitatea Coroanei Ungare făceau front comun cu voievodul Ladislau Kan, deținător provizoriu al coroanei, aflat în lupte cu toți ceilalți pretendenți. Maramureșenii, organizați într-un voievodat, sub voievodul Mauriciu, în anul 1299, după o sută de ani de suzeranitate maghiară, erau ostracizați, în 28 ianuarie același an, ca eretici și schismatici, și puși sub supravegherea arhiepiscopului de Strigoniu. Românii din Țara Severinului
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
că regele Cazimir a încorporat în acel an ducatul Rusiei în întregime. Tot atunci, numeroși români au continuat să părăsească satele din Bereg (capitala Muncaci) și Maramureș, trecând de partea lui Bogdan. Defecțiunea era destul de supărătoare. Era un semn că maramureșenii găseau mai blândă suzeranitatea mongolă decât cea ungară. Grija aceasta apăsa greu asupra lui Ludovic. La 1 aprilie 1350, el dădea un act lui Sărăcin, Nicolae, Valentin și Luca, fiii lui Crăciun, voievodul de Bereg, „ca prin îngrijirea lor destoinică
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
ori). Tot atunci se va fi oprit și în târgul Siret, unde își avea reședința Sas, voievodul Moldovei, dintre anii 1354 și 1359. În această campanie cu rezultate așa de fructuoase pentru Coroana ungară, s-au mai distins și alți maramureșeni. Drag, fratele lui Dragoș din Bedeu, unchiul lui Sas voievod, a fost făcut comite. Iar în 12 octombrie și 29 noiembrie 1355, Ludovic mai răsplătea pentru merite militare, printr-o nouă confirmare, în drepturile lor mai vechi pe Dragoș românul
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
în Rusia Roșie, expediția fiind încredințată pe mâinile fiilor lui Sas, Drag și Ioan. Probabil că, în acest interval de timp s-a produs otrăvirea lui Jurg (ocormiti), dacă nu chiar de la acest eveniment vor fi fost pornite ostilitățile de către maramureșenii deposedați de domnie în 1359. B. P. Hașdeu e de părere că ocorniti mai înseamnă în limba veche rusă și a duce undeva, iar D. Onciul a scris că viteazul cneaz mai trăia, în 1401, în Podolia. Totuși, cronicarul polon
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
a astronomilor a dat numele său unei planete recent descoperită. El ne-a mărturisit Într-un reportaj că: ” vremea festivităților a trecut. Invitați conducătorii locali, primarii, țăranii, Învățătorii să vadă, să se convingă că și ei sunt români ca și maramureșenii, bănățenii, dobrogenii ”. Radu Alexa are 65 ani, a urmat liceul românesc, este pensionar și după anii de deportare s-a stabilit În Republica Iakuția din Siberia Orientală. În Împrejurimi se află peste 500 de români iar În regiune se găsesc
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
din Cluj, 4 din Maramureș iar un cadavru nu a fost identificat. Locatarii comunei, în semn de omagiu, au ridicat o troiță în acel loc blestemat. După câțiva ani a fost construit un ansamblu de statui și simboluri ale obiceiurilor maramureșenilor, cu 12 coloane din piatră, simbolizând lunile anului. Ele erau așezate în cerc, simbolizând totodată și soarele. Unele coloane ne reamintesc de tragedii și personaje importante din Maramureș, altele de evenimente din zona Ardealului, precum cele din Trăsnea. Cine a
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]