1,181 matches
-
aer condiționat) a bărcilor fluviale și pontoanelor echipate și licențiate pentru transportul și cazarea turiștilor (2 sau 3 stele); - Construirea și modernizarea de infrastructura specifica proiectului (poteci turistice, aducțiuni de apa, generatoare de energie și căldura, pichete de incendiu, observatoare, marcatoare, panouri de ghidare etc.) Parcurile de vânătoare - Construcția sau modernizarea de ferme de creștere a vânatului în semilibertate, inclusiv achiziționarea de animale sălbatice în vederea repopulării parcurilor de vânătoare; - Construcția de adăposturi, sarării, împrejmuiri, adăpătoare și spatii de hrănire etc. Activități
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
5), unde mare parte dintre termenii noi se includ în tiparul prototipic de masculine: actanți, adjuncți, ambreiori, antecedenți, aproximatori, clasificatori, complementizatori, conectori, constituenți, cuantificatori, determinanți (și varianta terminologică determinatori), determinativi, focalizatori, formanți, functori, guvernori, indicatori ai deixis-ului, integratori enunțiativi, intensificatori, marcatori, modalizatori, modificatori, operatori, predeterminanți (și predeterminatori), referenți, relativizatori, relatori, rematizatori, semnificanți, semnificați, specificatori, șifteri, tematizatori. - Substantivele atrase de la alte genuri către masculin se includ în același tipar (în DOOM1: acumulatoare/acumulatori, adjuvante, aștri/astre, echivalente, fagoturi, nuclee, robinete, rubefiante, versante
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
ținute într-un loc răcoros. De aceea, metoda este limitată de timpul de viață redus al setului de analiză și este mai puțin folosită pentru analize în mediu înconjurător. III. 2. TESTĂRI RADIO-IMUNOLOGICE Un radioizotop poate fi folosit ca un marcator în loc de o enzimă folosită în testele imunochimice. Această metodă, introdusă în 1960 pentru măsurarea nivelului insulinei din ser, este numită radio-imunologie. Este transpunerea în imunochimie a aceluiași principiu ca acela folosit în determinarea ionului de sulfat. Testele radio-imunologice sunt similare
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
să dea viață unei comunități socialiste numite „La Cecilia”. în paralel cu teoriile cu pretenții științifice - adeseori în complicitate cu ele -, utopiile sunt implicate în bătălia ideologică dintre socialiști, comuniști și anarhiști. Având mereu trecere la mase, ele reprezintă, așadar, marcatori ai ascensiunii sau ai slăbirii unei anumite doctrine sau mari idei într-o perioadă dată. în aria comunismului, sub formă de broșură, roman sau foileton de presă, ele circulă cu ușurință în lumea muncitorească și servesc de program primelor partide
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
apartenență (Zaoual, 2002b). Principiile aplicate se bazează pe respectarea diversității și a multiplicității practicilor, considerate a fi o metamorfoză a dimensiunilor mai mult sau mai puțin invizibile ale regiunii luate În considerare. Pe scurt, locul simbolic de apartenență este un marcator imaginar al spațiului trăit. Cu alte cuvinte, este o entitate imaterială care impregnează Întreg universul local al actorilor. Locul acesta este Întotdeauna singular, deschis și Închis În același timp. El conține un cod de selecție și de evoluție propriu: În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
acestei ultime evaluări, atitudinea locutorilor joacă un rol esențial. Comportamentul lingvistic, se știe, este principala sursă de informații de care dispunem pentru a ne forma o opinie asupra semenilor noștri. Trăsăturile lingvistice (fie ele topolectice sau sociolectice) funcționează ca niște marcatori identitari și sunt supuse unor aprecieri diverse: cutare „accent” este perceput ca fiind greoi sau lipsit de eleganță, iar altul este considerat „Înțepat”; cutare pronunție irită, În vreme ce alta este un semn de complicitate. Aceste reprezentări generează atitudini, studiate intens În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de substituire, adică atunci când un grup devenit minoritar (din punct de vedere cantitativ și/sau calitativ) a adoptat limba dominantă, acest grup păstrează, În varianta sa de interlect, caracteristici specifice (trăsături diatopice sau de alte tipuri) ce constituie tot atâția marcatori identitari. Diversitatea lingvistică, la fel ca și cea culturală, de altfel, nu antrenează inevitabil conflictul identitar, cu condiția Însă ca și una, și cealaltă să fie Înscrise În domeniul cooperării sociale, și nu În acela al competiției. P. B., M.
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În raport cu un anumit număr de valori Împărtășite. Așa se va face distincție Între societăți cu un „etos” mai mult sau mai puțin distant sau apropiat, egalitar sau ierarhic, consensual sau conflictual, caracteristici ce se bazează pe un anumit număr de marcatori pertinenți. Până la urmă, aceste descrieri ar trebui să permită degajarea părții relative a universaliilor, precum și a variațiilor culturale În funcționarea unor astfel interacțiuni (Kerbrat-Orecchioni, 1994). Metoda de Învățare aplicată de Vincent Louis ia drept cadru pedagogic situațiile-problemă. Specialistul În didactică
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
legitimităților și comportamentelor politice proprii anumitor partide sau grupări (subcultura de stânga, socialistă, sindicală etc.). La fel se Întâmplă și În cazul culturii muncitorești, Înmagazinată adesea sub formă de autobiografii, povestiri, relatări ale vieții, conservată și păstrată În muzee ca marcator identitar al unei colectivități, patrimoniu material și imaterial, emblemă a unui trecut sau a unui teritoriu. În cadrul ei putem distinge subcultura minerului, a metalurgistului sau a textilistului, surprinse pe viu de Philippe Lucas În regiunea Creusot sau de Michel Pialoux
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Pialoux În Sochaux, referindu-se atât la modurile de transmitere a unor cunoștințe practice, cât și la obiectele simbolice produse sau la miturile, imaginile și modelele răspândite În anumite meserii sau În anumite Întreprinderi. Pornind de la un ceremonial specific: uniforme, marcatori de spațiu, limbaj, insigne, cântece, particularități ale marșului, parade și festivități, André Thiéblemont stabilește, În cadrul culturii militare, o serie de tipuri precum subcultura combatantă a parașutiștilor sau a trupelor de marină, având drept valori proclamate: excelența În luptă, fidelitatea, bucuria
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
conceptuală a unui discurs/text, prin coeziune se realizează conectivitatea secvențială. Cuvîntul coeziune desemnează totalitatea mijloacelor lingvistice care asigură legăturile intra- și interfrastice, permițînd unui enunț oral sau scris să apară ca un text. Lingvistica transfrastică și gramatica textului desemnează marcatorii responsabili de realizarea coeziunii: a) repetarea (în mod obligatoriu cu același sens) a elementelor lexicale în propoziții diferite ale aceleiași secvențe: Am cumpărat o mașină. Mașina e de culoare roșie.; b) relativa unitate a sistemului pronominal, ceea ce presupune apariția unor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de subordonare. Jean-Michel Adam clasifică conectorii argumentativi în patru categorii: (1) conectori argumentativi marcatori de argument (pentru că, deoarece, căci, într-adevăr, ca, chiar, de altfel etc.); (2) conectori argumentativi marcatori de concluzie (deci, atunci, în consecință etc.); (3) conectori contra-argumentativi marcatori ai unui argument puternic (dar, totuși etc.); (4) conectori contra-argumentativi marcatori ai unui argument slab (desigur, cu toate că, în pofida etc.). Potrivit acestui cercetător, conectorii sînt "expresii lingvistice care permit traducerea "legăturilor logice" între propoziții: anumite conjuncții de subordonare (pentru că, ca) și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
conectori argumentativi marcatori de argument (pentru că, deoarece, căci, într-adevăr, ca, chiar, de altfel etc.); (2) conectori argumentativi marcatori de concluzie (deci, atunci, în consecință etc.); (3) conectori contra-argumentativi marcatori ai unui argument puternic (dar, totuși etc.); (4) conectori contra-argumentativi marcatori ai unui argument slab (desigur, cu toate că, în pofida etc.). Potrivit acestui cercetător, conectorii sînt "expresii lingvistice care permit traducerea "legăturilor logice" între propoziții: anumite conjuncții de subordonare (pentru că, ca) și coordonare (deci, căci), anumite adverbe sau locuțiuni adverbiale (într-adevăr, în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
atunci cînd situația de interlocuție nu este duală, participanții multipli producînd multiplicarea cazurilor de intruziune și de construcții prin colaborarea luărilor de cuvînt ale locutorilor diferiți. V. alteritate, analiză conversațională, regulator, replică. MOESCHLER - REBOUL 1994; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN M MARCATOR CONVERSAȚIONAL. Prin sintagma marcatori conversaționali se denumesc o serie de elemente verbale și non-verbale care sînt caracteristice situațiilor de interacțiune și care joacă rolul de semnalmente în ceea ce privește producerea discursului în desfășurare; ele stabilesc și indică o legătură între segmentele lingvistice
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
interlocuție nu este duală, participanții multipli producînd multiplicarea cazurilor de intruziune și de construcții prin colaborarea luărilor de cuvînt ale locutorilor diferiți. V. alteritate, analiză conversațională, regulator, replică. MOESCHLER - REBOUL 1994; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN M MARCATOR CONVERSAȚIONAL. Prin sintagma marcatori conversaționali se denumesc o serie de elemente verbale și non-verbale care sînt caracteristice situațiilor de interacțiune și care joacă rolul de semnalmente în ceea ce privește producerea discursului în desfășurare; ele stabilesc și indică o legătură între segmentele lingvistice sau între formele lingvistice
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
asupra căruia s-a orientat etnometodologia. Nu există un consens în delimitarea acestei categorii, deși importanța ei este unanim recunoscută, și, de aceea, există o mare varietate de sintagme numitoare pentru ea: "semnal de coordonare", "conector fatic", "suport al discursului", marcator discursiv, "particulă enunțiativă", particulă de discurs și multe altele. Această situație reflectă diversitatea perspectivelor posibile în studiul marcatorilor conversaționali, "mici cuvinte" care, dacă țin de mărcile verbale, sînt adesea monosilabice. Fiecare dintre aceste denumiri vizează una dintre trăsăturile următoare ale
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
unanim recunoscută, și, de aceea, există o mare varietate de sintagme numitoare pentru ea: "semnal de coordonare", "conector fatic", "suport al discursului", marcator discursiv, "particulă enunțiativă", particulă de discurs și multe altele. Această situație reflectă diversitatea perspectivelor posibile în studiul marcatorilor conversaționali, "mici cuvinte" care, dacă țin de mărcile verbale, sînt adesea monosilabice. Fiecare dintre aceste denumiri vizează una dintre trăsăturile următoare ale marcatorilor: 1) toate fac obiectul unui contur prozodic particular (intonație și ritm), 2) ele sînt, din punct de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
discursiv, "particulă enunțiativă", particulă de discurs și multe altele. Această situație reflectă diversitatea perspectivelor posibile în studiul marcatorilor conversaționali, "mici cuvinte" care, dacă țin de mărcile verbale, sînt adesea monosilabice. Fiecare dintre aceste denumiri vizează una dintre trăsăturile următoare ale marcatorilor: 1) toate fac obiectul unui contur prozodic particular (intonație și ritm), 2) ele sînt, din punct de vedere morfologic, invariabile și aparțin la diferite categorii morfologice (interjecții, adverbe, conectori, adjective, verbe de percepție la diferite moduri etc.), 3) nu au
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
versiunile scrise ale unui dialog, căci sînt semnele unei limbi secundare. Importanța lor pentru decriptarea mecanismului conversațional nu se poate însă nega, studiul lor presupunînd unele probleme de metodologie. V. context, etnometodologie, relație interpersonală, secvență conversațională. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN MARCATOR DISCURSIV v. MARCATOR CONVERSAȚIONAL MATERIALISM v. MATERIALITATE MATERIALITATE. În general, materialitatea este considerată ca fiind trăsătura obiectelor și proceselor ce se pot percepe cu simțurile, prin urmare, ca fiind raportabile la un corp, la întindere, la deplasare etc. În mod
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
unui dialog, căci sînt semnele unei limbi secundare. Importanța lor pentru decriptarea mecanismului conversațional nu se poate însă nega, studiul lor presupunînd unele probleme de metodologie. V. context, etnometodologie, relație interpersonală, secvență conversațională. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN MARCATOR DISCURSIV v. MARCATOR CONVERSAȚIONAL MATERIALISM v. MATERIALITATE MATERIALITATE. În general, materialitatea este considerată ca fiind trăsătura obiectelor și proceselor ce se pot percepe cu simțurile, prin urmare, ca fiind raportabile la un corp, la întindere, la deplasare etc. În mod evident, prin conținutul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
celălalt în efectuarea reformulării. V. parafrază, topos. BENVENISTE 1966; JAKOBSON 1973; GÜLICH 1983; DUCROT 1984; FUCHS 1995; ADAM 1997; NORÉN 1999; VION 2000; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; ADAM 2004; BUSSMAN 2008. CS REFORMULATOR. Prin termenul reformulator se denumește un marcator discursiv care are funcția de a semnala că enunțul în care este inserat revine la unul anterior pentru a-l reda condensat, pentru a-l explica sau pentru a-l rectifica. Există, de aceea, reformulatori explicativi care explică ceva spus
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
client); 3) complementare ierarhice (de ex., relația profesor - elev). Catherine Kerbrat-Orecchioni consideră că există două tipuri de factori care determină constituirea unui tip deosebit de relații interpersonale: datele contextuale (care creează cadrul extern al interacțiunii) și relaționemele sau taxemele (în cazul marcatorilor relației verticale). Relația interpersonală se manifestă ca un proces dinamic, în care nimic nu este definitiv determinat și de aici decurge principala sa caracteristică, aceea de a fi evolutivă și aproape mereu negociabilă. V. analiza conversației, comunicare, interacțiune. KERBRAT-ORECCHIONI 1992
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ambiguu sau voalat). Gabriel gîndi: „Venise timpul ca el să pornească în călătorie spre vest.” 3. Vorbirea indirectă nu este evidențiată de ghilimele sau de o strategie grafologică precum indentarea, linia de dialog, capitalizarea primului cuvînt. Dacă ghilimelele erau un marcator standard pentru Vorbirea Directă, mulți scriitori din secolulul al XX-lea, inclusiv Joyce, se dispensează de aceste mărci în Vorbirea Directă, marcînd în loc debutul replicii unui personaj printr-un nou paragraf sau printr-o linie (ca rezultat, începutul vorbirii directe
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
permisă, întrucât verbul se deplasează prin specificatori), fie le elimină ca efect al constrângerilor de tipul (Generalized) Doubly-Filled COMP Filter, cum este cazul eliminării lui să în inversiunea subjonctivală; - tot în favoarea distincției centru / grup se poate aduce în discuție situația marcatorilor de negație: fiind centru, ne- (ca marcator al negației propoziționale în propoziția nonfinită gerunzială) se încorporează în structura verbului, permițând deplasarea verbului la C; fiind un cuvânt autonom și proiectându-se ca [Spec, NEGP], nu (ca marcator al negației propoziționale
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
fie le elimină ca efect al constrângerilor de tipul (Generalized) Doubly-Filled COMP Filter, cum este cazul eliminării lui să în inversiunea subjonctivală; - tot în favoarea distincției centru / grup se poate aduce în discuție situația marcatorilor de negație: fiind centru, ne- (ca marcator al negației propoziționale în propoziția nonfinită gerunzială) se încorporează în structura verbului, permițând deplasarea verbului la C; fiind un cuvânt autonom și proiectându-se ca [Spec, NEGP], nu (ca marcator al negației propoziționale) blochează deplasarea verbului, inducând efecte de Minimalitate
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]