524 matches
-
germanofil, care coincideau, uneori, cu informațiile ce mi le strecurase de dimineață d-l Ialomițeanu. Ceea ce am auzit de la d-l Ialomițeanu (că victimele bombardamentelor ar fi propriile noastre victime !) d-l Ioachim o auzise și el de la d-l Marghiloman, ce o auzise de la Petre Ghica ; Ioachim nu părea deloc înclinat să o creadă. Cu cât ziarele au devenit mai laconice, cu atât zvonurile înfloresc : unele se dovedesc a fi adevărate, pe altele eu le-aș suspecta că ar fi
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
șindu-i Sophiei interpretările mele, chiar à propos de acest zvon, prima oară auzit la d-l Ialomițeanu, ea a formulat o explicație ce m a derutat și m-a tulburat : că Titi Ialomițeanu ar fi au mieux cu d-l Marghiloman, prin relații vechi de la Buzău. Poate chiar este stipendiat de Legația Germană, mi-a trecut mie atunci, într-un mod total absurd și fugar, prin minte. Nici atitudinea lui veche, de pledant pentru intrare cu Aliații, și nici actuala poziție
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
era primit, după război, în casa noastră, pentru că fusese înalt funcționar și deputat sub ocupație ! Dar tot Papa povestea că, după ce guvernul și regele se refugiaseră la Iași atunci când se aștepta intrarea nemților în București, de la ceas la ceas, domnul Marghiloman, trebuie să fi auzit despre el ! Șeful acelora care insistaseră să intrăm în război alături de Germania ! Ei, dacă n-ai auzit, auzi acum ! Domnul Marghiloman era deodată asaltat de lume. Avea anticamera plină ! Atâția care în ultimele luni îl ocoliseră
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
refugiaseră la Iași atunci când se aștepta intrarea nemților în București, de la ceas la ceas, domnul Marghiloman, trebuie să fi auzit despre el ! Șeful acelora care insistaseră să intrăm în război alături de Germania ! Ei, dacă n-ai auzit, auzi acum ! Domnul Marghiloman era deodată asaltat de lume. Avea anticamera plină ! Atâția care în ultimele luni îl ocoliseră, alții care nici n-avuseseră ocazia să-l cunoască, alții care îl bârfiseră sau îl atacaseră direct acum îi solicitau ajutorul ! Dinainte încă să aibă
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
cunoască, alții care îl bârfiseră sau îl atacaseră direct acum îi solicitau ajutorul ! Dinainte încă să aibă nevoie ! Era indignat, bietul Papa, povestind. Domnul Ialomițeanu provenea dintr-o familie cândva influentă în Buzău și îl cunoștea de acolo pe domnul Marghiloman. De ce atunci să nu fi apelat și el, ca și alții, într-un moment greu ? După opinia lui Margot, aceasta era explicația carierei lui în anii de ocupație ! Ceea ce, evident, nu înseamnă deloc că ar fi fost o persoană dubioasă
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
dezarticulate de azi (nevertebrate, cu termenul lui Ortega), copleșite de abulie, tâlhărie și ni micnicie, cum să nu stai cu ochii minții ațintiți către deceniile de construcție națională ale domniei lui Carol I, către lumea Brătienilor, a lui Maiorescu, Carp, Marghiloman și Mitiță Sturdza, a lui Carol Davila, Spiru Haret, Simion Mehedinți, Iorga, Pârvan, Argetoianu, ca și către amețitoarele energii spirituale care au făcut din interbelic, din subtila întrețesere a junimismului cu criterionismul, un model de complementaritate între Ideea europeană și
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
peiorativ, disprețuitor și acuzator, termenul „paseist“ s-a încărcat aproape demonic de prejudecăți (stângist) ideologizante, tot așa cum noțiunea de dreapta a căpătat irepresibile valențe extremiste, echivalată fiind (mai întâi deliberat, sistematic, iar apoi instinctiv) cu nazismul și gardismul, de parcă între Marghiloman și Himmler n-ar fi decât un gard de nuiele. „Cei tineri și inocenți, subliniază Ioana Pârvulescu, ar trebui să știe că au existat două tipuri de ideologie care a respins dragostea, oricât de lucidă, față de trecutul relativ apropiat și
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
în loc de orice salut, iar Generalul ridică doar din sprâncenele albe, cu peri crescuți în dezordine. Nu risipea nici unul vorbele. Conu Costache acceptă și cafeaua, și coniacul și le combină, turnând câteva picături de coniac în cafea, à la manière de Marghiloman. Povesti pe scurt despre cele două cazuri care-i dădeau de furcă și nu păreau să ducă nicăieri, se înfundau unul mai rău ca altul, pe zi ce trece. Între timp multe gazete au început să se agite, iar asta
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
a spus cine-a fost Rigoletto, ci Gilda, și-l invită să intre. Barzoiul le deschise drumul, întorcând capul să vadă dacă vin și ei. Am rezolvat șarada, dar n-am rezolvat misterul, se repezi conu Costache, cu cafeaua tip Marghiloman în mână. Am aflat cu ocazia asta că logica e ca un antrenament, dar rezultatul luptei tot nu-l poți controla, abia acolo-i adevărul... — Nu-mi place să filozofez, Costache, dar nu-nțeleg ce-i adevărul, când știi și
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
și învățătorul P. Strat Delatutova? * Informatorul teatrului cinematografic Informatorul Teatrului Cinematografic, apare în 1931. * 85 Intransigentul, ziar conservator, apare în lunile mai-iunie 1914 La 15 iunie era la al treilea număr. Editorialul „Noul șef al partidului conservator” arăta că Al. Marghiloman era „una din cele mai distinse figuri ale țării, nu numai a partidului conservator”, căruia îi slujea Intransigentul de la Bârlad, unde, după cum se spunea, într-un cursiv din pagina a doua, referitor la „greutățile de a da la iveală o
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
tabăra învingătorilor, contemporanii erau încă puternic marcați de sacrificiile și nesiguranța acelor ani, căutând responsabili pentru campania dezastruoasă din 1916 și pentru umilitoarea pace de la București 94. Atât guvernul lui I. I. C. Brătianu 95, cât și cel al lui Al. Marghiloman 96 au fost blamate pentru marile încercări la care fusese supusă țara. Ambele tabere s-au disculpat mai ales prin afișarea meritelor pe care le-au avut în realizarea unirii. În jurnalul său, Gheorghe Gh. Mârzescu ministru al agriculturii în
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
și "lipsă de tactică"104. Deși cunoștea gafele autorităților române, Mârzescu nota cu satisfacție, la aflarea știrii despre proclamarea unirii, că era vorba despre "rezultatele ocupațiunei Basarabiei ce guvernul nostru a hotărât la 1 ianuarie (s.n. C.M.)"105. Pentru Al. Marghiloman cel care negociase condițiile unirii Basarabiei la ședința Sfatului Țării din Chișinău aceasta a fost o nesperată victorie politică, compensând în mod fericit condițiile extrem de umilitoare ale păcii cu Puterile Centrale. La sfârșitul lunii octombrie 1918, consultându-se cu membrii
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
său și recapitulând cele realizate împreună, concluziona: "trebuie [...] să se știe că noi am adus reîntregirea țării, dându-i în plus Basarabia, astfel ca să nu existe nici o legitimitate a readucerii liberalilor (s.n. C.M.)"106. După câteva zile, în pragul demisiei, Marghiloman își expunea astfel meritele: "am păstrat țării o dinastie, o armată și i-am dat Basarabia și Bucovina, cu integritatea teritoriului"107. Deși sfârșitul guvernării sale era așteptat de la o zi la alta, reușise să intervină efectiv și în Bucovina
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
sfârșitul guvernării sale era așteptat de la o zi la alta, reușise să intervină efectiv și în Bucovina, de unde se ceruse expres "concursul material și moral al României". Sprijinul nu a fost însă nici imediat, nici necondiționat. Având deja precedentul Basarabiei, Marghiloman preciza că armata română urma să intervină doar "dacă ar fi chemată să ajute la reprimarea unei revoluții amenințând viața și bunurile naționalilor noștri (s.n. C.M.)"108, ceea ce s-a și întâmplat. Frontul nu mai era atunci un impediment serios
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
s.n. C.M.)"108, ceea ce s-a și întâmplat. Frontul nu mai era atunci un impediment serios, de vreme ce germanii se interesau deja de stabilirea detaliilor retragerii, cerând un răgaz de 20 de zile și căutând să evite luptele. Din perspectiva lui Marghiloman, demonstrațiile războinice ale guvernului care i-a succedat 109, "ultimatum, mobilizare, toate aceste au fost inutile și puțin glorioase"; trupele române înaintau oricum "la știrea armistițiului, spre Brăila, Focșani, Bicaz, Dobrogea, Cernăuți"110, grăbindu-se să recupereze teritoriul pierdut în
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
o "complicație", utilă românilor ca să justifice opțiunea lor deja vizibilă pentru o pace separată cu Puterile Centrale 118. Atitudinea sa a fost cu totul diferită în cea de-a doua misiune militară din România, care a început după demisia lui Marghiloman, cel care autorizase intervenția armată în Bucovina. De această dată, ofensiva românească a fost chiar încurajată. Berthelot plecase din Paris cu mandatul imperativ de a ridica din nou România la luptă și pentru aceasta trebuia să ocupe Bulgaria. La fața
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
și dispunerea grafică sugerează subordonarea discursivă a "documentelor", a ilustrațiilor sau a întrebărilor însoțitoare. Selecția lor, după criteriile autorității istoriografice și politice, are consecințe mult mai profunde decât simpla omisiune a unui text sau altuia dintr-o lecție anume. Mârzescu, Marghiloman, Berthelot pot lipsi din cele două-trei ore de istorie care trec, o dată la câțiva ani, prin viața unui școlar silit să învețe despre "România în Primul Război Mondial" sau despre "Marea Unire". Este însă destul de grav să lipsească mereu toți
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Dan, Povestirile vieții. Teorie și documente, Editura Universității "Al. I. Cuza", Iași, 2003. Idem, Teodorovici, Dan Lucian (coord.), Strada Revoluției nr. 89, Editura Polirom, Iași, 2009. Manoilescu, Mihail, Memorii, vol. I, ediție îngrijită de Valeriu Dinu, Editura Enciclopedică, București, 1993. Marghiloman, Al., Note politice, vol. IV (1918-1919), Editura Institutului de Arte Grafice "Eminescu" S.A., București, 1927. Maria (Regina), Însemnări zilnice, vol. V, traducere de Sanda-Ileana Racoviceanu, Editura Historia, București, 2006. Martinescu, Pericle, 7 ani cât 70. Pagini de jurnal, 1948-1954, Editura
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
284 Manea, Mihai, 60, 61, 62, 63, 67, 132 Manea, Vasile Aurel, 70, 72 Maniu, Iuliu, 126, 182, 183, 210, 211, 216 Manoilescu, Mihail, 143 Manolescu, Ion, 86, 222, 273, 277 Marcus, Solomon, 285 Mareș, Toma, 218 Marga, Andrei, 64 Marghiloman, Al., 146, 149, 151, 155 Maria, regina României, 124, 143, 181, 183, 191, 216 Marinescu, C. Gh., 164 Marino, Adrian, 109, 114, 269 Martin, Jean-Clément, 25, 88 Martinescu, Pericle, 189, 241 Marx, Karl, 203, 204 Matei Basarab, 87 Matei Corvin
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Moldovenești acordase un interviu ziarului "Timpul" din Iași. Cu această ocazie, amintise de unele "greșeli" și de lipsa de "tactică" a autorităților române în Basarabia (vezi C. Stere, op. cit., p. 113). 105 Gh. Gh. Mârzescu, op. cit., p. 297. 106 Al. Marghiloman, Note politice, vol. IV (1918-1919), Editura Institutului de Arte Grafice "Eminescu" S.A., București, 1927, p. 97. 107 Ibidem, p. 121. 108 Ibidem, p. 109. 109 Guvern condus de generalul Constantin Coandă, care a fost instituit tocmai pentru revenirea la o
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
România, cu armatele Puterilor Centrale. La încheierea umilitoarei păci, Stere a rămas în București și a continuat lupta, pregătind terenul pentru eventualitatea când victoria ar fi fost de partea Puterilor Centrale, misiune care, altminteri, a fost și a lui Alexandru Marghiloman și a altor personalități care n-au plecat în refugiul de la Iași. Al. Vaida-Voievod, B. Brănișteanu, D.D. Pătrășcanu l-au sprijinit pe Constantin Stere să editeze ziarul Lumina, la 1 septembrie 1917. La scurt timp, în Rusia se va declanșa
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Despre Dunărea robilor din închisori a scris și poetul Constantin Salcia. Printre cărturarii lagărului cunoscuți de tatăl meu a fost și scriitorul Alexandru Paleologu, “ambasadorul golanilor” de după 1990. „Cel care fusese dus cu birja de bunica sa la înmormîntarea lui Marghiloman și prevenit nu cumva să-l tragă pe rege de fireturi și de mustăți a schimbat, cu zîmbetul pe buze, într-o haltă a istoriei, OrientExpress-ul cu bou-vagonul mărfarului de Periprava. Spre cinstea lui, deși acolo făcuse pactul cu
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
etnice din țara noastră. Astfel, pentru prima dată în istoria legislației naționale, prin intermediul articolului 28 al tratatului, era abordată problema „egalității confesiunilor religioase din România”. Pe baza acestui articol a fost emisă Legea cu privire la naturalizarea străinilor născuți în țară - Legea Marghiloman (27 august 1918). Pe baza legii Marghiloman, în luna octombrie 1918, președintele Comisiei județene de Naturalizări a cerut Primăriei Bacău să anunțe pe toți cei îndreptățiți că pot depune cererile de naturalizare. În adresă era precizat faptul că „legea de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
dată în istoria legislației naționale, prin intermediul articolului 28 al tratatului, era abordată problema „egalității confesiunilor religioase din România”. Pe baza acestui articol a fost emisă Legea cu privire la naturalizarea străinilor născuți în țară - Legea Marghiloman (27 august 1918). Pe baza legii Marghiloman, în luna octombrie 1918, președintele Comisiei județene de Naturalizări a cerut Primăriei Bacău să anunțe pe toți cei îndreptățiți că pot depune cererile de naturalizare. În adresă era precizat faptul că „legea de împământenire, dă dreptul tuturor străinilor ce nu
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
la noile realități, mașinile fiind trecute pe producția hârtiei de mătase și a vatei de celuloză necesară fabricării fulmicotonului - în intervalul 1916-1918 în incinta fabricii au funcționat o fabrică de fulmicoton și acid azotic. În perioada guvernului condus de Al. Marghiloman, începând cu data de 7 iulie 1918, fabrica a fost rechiziționată la ordinul primului ministru, iar conducerea a fost trecută „unui german, pe nume Frantz Hellhummer”. În primul deceniu al perioadei interbelice, problemele de bază cu care s-a confruntat
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]