8,401 matches
-
3 din Timișoara a fost inaugurat noul cabinet stomatologic „RODENT”, dotat cu aparatură de profil modernă, de ultimă generație. Activitatea cabinetului constă în l tratamente profilactice l tratamentul leziunilor carioase (odontologic) l tratamentul patologiei pulpei dentare (endodontic) l tratamentul parodontitelor marginale l chirurgie dentoalveolară l tratamente protetice complexe l tratamente pedodontice. La realizarea tratamentelor protetice se folosesc materiale compozite, sisteme integral-ceramice, restaurări galvano-ceramice etc. Programul de activitate al cabinetului „RODENT” este: marțea, miercurea și joia, de la ora 17,00 până la ora
Agenda2005-06-05-generala 8 () [Corola-journal/Journalistic/283363_a_284692]
-
necesar: revista editată de Asociația de Cercetări Social-Politice „Dynamis“ din Timișoara. Apelul lansat, în numele echipei Dynamis, de Sergiu Florean, precizează cele trei tematici de interes: stereotip, discriminare, conflict (Minoritatea majoritară sau despre statutul femeii în societatea română contemporană, Minoritari și marginali, Multiculturalism și globalizare, Modele ale discrimării în societățile în tranziție); societatea civilă și democrația modernă (Geneza și rolul societății civile, Rivalii societății civile, Pe cine mai reprezintă societatea civilă astăzi? , Ce fel de societate civilă avem în România?) ; discursuri politice
Agenda2004-37-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282860_a_284189]
-
difuzării, denumirea emisiunii; faptele neadevărate pentru care se solicită dreptul la replică; motivarea cererii; textul replicii. Textul replicii trebuie să se refere numai la faptele neadevărate contestate, să fie exprimat în limitele decenței și să nu conțină amenințări sau comentarii marginale. Dna Maria Petrescu, Timișoara. În sensul O.U.G. nr. 55/2002, prin câini periculoși se înțelege câinii aparținând următoarelor rase, grupate în două categorii, după cum urmează: a) categoria I: câinii de luptă și de atac, asimilați prin caracterele morfologice
Agenda2004-48-04-Dialog cu cititorii () [Corola-journal/Journalistic/283093_a_284422]
-
narcoza acțiunii oarbe. Totuși viziunea idilica a ahoreticului cu privire la adversitatea lumii, capacitatea să de a găsi o împlinire acolo unde viața vine cu înfrîngerile și golul ei, spun ceva despre acest donquijotism nerecunoscut al lui Noica. Așa de pildă, așezarea marginala în viață și în cultura universală - marginalitate care pe Cioran avea să-l urmărească mereu că o umilință și o sursă de inflamare a eului - devine la Noica un "straniu interludiu" în care resimte "fiecare zi liberă drept un dar
Despre donquijotismul lui Noica by Laura Pamfil () [Corola-journal/Journalistic/17664_a_18989]
-
le apreciez nu numai îndrăzneala, ci și acuitatea. Mă întreb însă dacă, nu atît cazurile concrete pomenite de autor, cît criteriile pe care se bazează, nu sînt în continuare discutabile. El consideră, de pildă, că anumite atitudini culturale sau estetice "marginale", "experimentale", "greu de clasificat" sînt susceptibile să formeze "un posibil hinderland pentru postmodernismul actual". Dar în condițiile în care nu se fac anumite disocieri "experimentalul" nu se leagă de noutate și, prin urmare, de avangardă sau chiar de modernism? Cît
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
cincizeci fără de care literatura și cultură anilor șaizeci ar fi arătat, desigur, altfel. Încercarea această, de de-legitimare directă, (literala!), mă deconcertează, recunosc, oricît de bine aș înțelege că ea nu e decît contraponderea gestului de legitimare a acelor opere "marginale", recuperabile dinspre postmodernism. La fel de inadecvată (și chiar incorectă!) mi se pare a fi considerarea într-un fel de bloc monolitic a modernismului și a ceaușismului, deși, din nou, înțeleg rațiunile pentru care scriitorii și criticii optzeciști doresc să se despartă
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
Rodica Zafiu Cercetările actuale de onomastica se îndreaptă și spre zonele minore sau marginale ale domeniului: tocmai în măsura în care au fost oarecum neglijate în trecut, acestea pot oferi surprize interesante sau cel puțin descrieri înzestrate cu detalii pitorești. Ideea că printre "obiectele" care pot primi nume (străzi, vile, restaurante, hoteluri, firme, produse comerciale, instituții publice
Trenuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17766_a_19091]
-
de-a face cu o categorie de oameni care ne reprezintă, ci cu o respingătoare bandă de împilători. Căderea ceaușismului le-a îngăduit să pătrundă în viața publică, desi absolut toate datele biografice de până atunci îi destinau unei existente marginale. Mulți dintre ei se consolaseră că-și vor duce viața între o găinărie și alta, netrecându-le nici prin cap că, asemeni piratului capturat de Alexandru cel Mare, va sosi vremea când vor avea aspirații de "cuceritori"! Ne mai rămăsese
Aseară ti-am luat hazna by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17810_a_19135]
-
efectiv benefic asupra spectatorului. Este unul dintre cele mai frumoase spectacole pe care le-am văzut în ultimii ani. Este un spectacol pentru inimă, ochi și suflet. Este un spectacol care sub valul comediei da o definiție a tragicei poziții, marginale, pe care teatrul o are în cetate azi, la sfîrșit de secol douăzeci. Poate teatrul să schimbe lumea din cetate? În mod tranșant și imediat vizibil, nu. Dar cei care rămîn suspendați în magie? Cu ei chiar nu se întîmplă
Aripa lui Strehler by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17816_a_19141]
-
Rodica Zafiu Adverbele în -mente pot fi considerate că formînd o clasă mai curînd marginala în sistemul limbii române. Ele au atras totuși, de mai multă vreme, atenția specialiștilor; în afara observațiilor fundamentale ale lui Iorgu Iordan, există un studiu de sinteză foarte detaliat și documentat, publicat în 1960 de Ion Dănăilă, în Studii și materiale
Realmente, fatalmente by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17846_a_19171]
-
toamna lui 1992, cât de mult avansase în România în domeniul "democratizării" limbajului. Torța cezarivănesciană fusese preluată din zbor de autorul "Gropii" și de eternul său cirac. Foarte repede, insultele lor s-au dovedit însă a fi doar răbufnirile unor marginali, prăbușiți în contemplarea neputincioasă a gloriei de pe vremea bolșevismului. Scena publică era dominată copios de un ziar cu bulină roșie, intitulat "Evenimentul zilei". Cele șase-șapte sute de mii de exemplare ale cotidianului scris și girat de dl. Ion Cristoiu depășeau
Dreptul la sinonimie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17292_a_18617]
-
cu pieptari justițiari și a naționalismului visceral. Nu cunosc pe nimeni în România să urască mai mult țiganii decât profesorii de la școlile de cartier. Tragedia națională pe care o trăim i-a transformat pe mulți dintre urmașii domnului Trandafir în marginali la fel de demni de plâns ca și nefericiții verișori ai lui Parpanghel. Încep să cred că rezolvarea problemelor sociale nici măcar nu ține de fonduri. Dacă mă uit la somptuoasele clădiri construite în timp record de cea mai obscură dintre băncile românești
Teoria formelor fără fonduri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17366_a_18691]
-
de vreme, sub aceea nouă. în fine, generația literară este totuna cu paradigma dominantă dintr-un anumit timp. în jurul acesteia, dedesubt, dacă vreți, există și alte paradigme (cel puțin încă una, dar uneori două sau chiar trei), simțite însă ca marginale, - depășite sau încă neconcludente, - dintre care unele au fost dominante cîndva iar altele urmează să fie. Cum se poate vedea, definiția generației literare este, acum, dependentă mai puțin de perioadele de timp în care scriitorii au trăit (deși, firește, nu
Generație literară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17385_a_18710]
-
titlul recenziei "Marginalitate fericită"; de fapt cum vezi marginalitatea, care pentru noi, românii, este o noțiune cel puțin incomodă? I.C.: Marginalitatea nu este un indiciu de calitate inferioară, ea poate reprezenta o șansă, la fel ca și centrul. Multe culturi marginale sunt mai avantajate din anumite puncte de vedere decât cele centrale. Minoritățile suferă în general din cauza marginalității lor. Eu susțin în cunoștință de cauză teza că marginalitatea e o formă interesantă și bogată de schimb cu tot ce se află
Iso Camartin - "Românii au cu ce contribui la tezaurul european" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17382_a_18707]
-
poate s-a crezut în ierarhia administrativă că o catedră de informatică, de pildă, ar fi mai necesară decât una de romanșă. Dar astea sunt tulburări normale, acum catedra se va reînființa. M.P.M.: În ce măsură copilăria, petrecută într-o regiune romanșă marginală, părinții, faimoasa școală a Mânăstirii Disentis a influențat formația ta? I.C.: Foarte puternic. Colegiul de la Disentis a fost o introducere în lumea muzicii (cântul gregorian) și a literaturii și o experiență fundamentală că lumea nu este monolingvă. Tu știi bine
Iso Camartin - "Românii au cu ce contribui la tezaurul european" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17382_a_18707]
-
intens sau tăind cu foarfecă părți de pagina. Livia Maiorescu, care a păstrat la ea în Polonia, din 1919 pînă în 1940, toate caietele jurnalului, n-a tăiat nimic, lăsînd chiar pasajele cumplit de defavorabile ei, multumindu-se să noteze marginal, cînd și cînd, cîte o scurtă mențiune pentru descifrarea textului (de exemplu: "d-na Miyte Kremnitz", "d-ra Ana Rosetti" etc.). Această bărbărie a acomodării textului unui jurnal la interesele familiei nu o întîlnim decît în cazul jurnalului lui Rebreanu, procedeu
Jurnalul lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17893_a_19218]
-
arhivele" Internet): "Un țăran își cumpără o drujba din București. Drujba era garantată să taie 1001 copaci". Cazul în sine e, desigur, minor, dar mi se pare totuși interesant: o evoluție semantica autohtonă rămîne fără atestări, pentru că e considerată accidentala, marginala, excentrică; între timp, se fixează însă în uz, pînă la punctul în care nimeni nu se mai gîndește să o înregistreze printre inovații sau să-i verifice prezenta; cuvîntul rămîne astfel, din punctul de vedere al oficializării lexicale, un fel
Un cuvînt misterios by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17935_a_19260]
-
cele de filozofia religiei), ci raționamentul sau, articulațiile subtile ale unui demers pornit cu premisa incompletitudinii sale. O să preiau de altfel această premisa și eu, referindu-mă nu la toate eseurile din carte, ci doar la trei dintre ele, poate marginale în contextul mai larg al operei simmeliene, dar centrale din perspectiva unei vogi actuale în reflecția teoretică, si anume cea a concentrării unui discurs sofisticat pe subiecte fie aparent ignobile, fie înșelător de modeste că resurse de întreținere a combustiei
Veverita intelectuală by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18014_a_19339]
-
care ne comportăm altfel decît am face-o de obicei și sîntem de nerecunoscut, dar o clipă care capătă semnificație doar prin contrast cu întreg contextul vieții noastre, cu permanentă acelui de obicei în virtutea căruia ea este trecătoare. Episodica și marginala, aventură trăiește însă prin legătură cu centrul. Dar deși capătă sens prin contrast cu întregul, aventură e ea însăși un întreg, "o insulă în marea vieții" cum o numește Simmel, pentru că își determina singură începutul și sfîrșitul, declarîndu-si independența față de
Veverita intelectuală by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18014_a_19339]
-
conduită ale Occidentului, departe de a fi doar ceremonial exterior și pasager ce definea la un moment dat ritualul unei civilizații date, dar care se presupune că fie s-ar fi putut dispensa de el, fie ea însăși îl socotea marginal în peisajul propriei sale organizări, reprezintă ecoul unor reflexe de gîndire, pe de o parte, dar și determină anumite concepții, stabilind limite și criterii de discriminare valabile nu doar pentru simplul gest al plecăciunii, de pildă, ci și pentru articulațiile
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]
-
de la Aristotel încoace, așa cum o vede Dolezel. Și asta în condițiile în care unor specialiști în opera Stagiritului nici macar textele lui nu li se par atît de unitar cuprinse într-un tot conceptual. Ca să nu mai amintim de poziția discutabila, marginala a Poeticii, care determină riscul unei reconstituiri a reflecției epistemologice aflate în concepția despre literatura a lui Aristotel din celelalte tratate ale sale. Nici macar scolasticilor veacului al XVII-lea Aristotel nu li se mai înfățișa drept autor al unui corpus
Naftalină si lavandă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18108_a_19433]
-
șanț tratate pe un ton ironic-dezinvolt; pagina sportivă recurge la un umor mai vulgar, cu jocuri de limbaj la limita obscenului, iar pagina politică prezintă informații pe un ton depreciativ-sarcastic. Umorul de limbaj apare adesea an reportajele și anchetele asupra marginalilor, iar știrile de senzație, relatările jurnalistice asupra unor violențe sau catastrofe, recurg la jocul de cuvinte și la tratarea persiflanta a victimelor. Devenit un ingredient obligatoriu al discursului public, o probă de inteligență sau o scuză comoda pentru agresivitatea pamfletului
Umorul national by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17428_a_18753]
-
vie decât sinele, ea atrage irezistibil, farmecă și seduce. Anecdota această istorisita de autor mi se pare simptomatica pentru felul an care e alcătuit un subtext comun al tuturor eseurilor incluse an volum. Camartin provine dintr-o cultură mică și marginala, cea romanșa, asadar dintr-un spațiu care, conform propriilor sale concepții, implică granița, izolarea. Lumea pe care o descoperă el de pe "acoperișul Europei" este an mod fundamental un univers perceput dintr-un altul mai mic, ănchis. Este, de fapt, orizontul
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
descoperă el de pe "acoperișul Europei" este an mod fundamental un univers perceput dintr-un altul mai mic, ănchis. Este, de fapt, orizontul, nu o lume an sine, un amestec de posibilități, nu o sumă de reprezentări reale. Privind an afară, marginalul nu caută și descoperă centrul, ci ăntregul, cu toată vastă lui cuprindere. Acesta este, daca al ănteleg eu bine, mesajul volumului lui Iso Camartin. Pentru a fi senina și nu frustrată, marginalitatea trebuie să fie conștientă de condiția să și
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
nu frustrată, marginalitatea trebuie să fie conștientă de condiția să și an același timp să se lase fermecata, nu timorata, de ceea ce rămâne an afara granițelor ei. Camartin numește această formă de marginalitate reflexiva și asumată principiul contiguității. O cultură marginala poate ieși din izolare atunci când, fără a-și pierde specificitatea (ceea ce ar dizolva-o și absorbi an alte culturi, anulănd-o de fapt), ea se raportează la alteritate nu pe baza unui principiu al complementarității, ci mai curând unul al contiguității
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]