11,720 matches
-
de frumaosă este iarna la noi în Balcani/ emblema ei e șoricul de porc// stau la fereastră și privesc țurțurii de ghiață/ iată-mă iarăși în colivia copilăriei/ cînd mîncam compot de prune afumate și doream/ să ajung ofițer de marină// acum sînt un bătrîn ponosit căruia la bufet/ sătenii îi spun ironic trăiască domnu poet/ nu eu mi-am ales o asemenea meserie stupidă/ sînt victima parcelor// orătăniile dorm de mult/ amintirea se spulberă și apa îngheață// în soba mea
Poezia lui Petre Stoica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13341_a_14666]
-
Marina Constantinescu Știam că nu prind microbuzul. M-am urcat, în amurg, într-o Dacie papuc. Am umplut remorca, ochi, cu grijile mele, cu vise, cu obsesii, cu rîsete de copil, cu speranțe, cu iluzii, multe, cu deziluzii, și mai multe
Fericire? Nefericire? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13350_a_14675]
-
s-a întîmplat, în plin secol XX, cu intelectualii, nobilimea, burghezia și moșierimea românească aneantizate de comunism, și abia după 1990 poveștile lor au început să fie cunoscute. Într-o astfel de tradiție recuperatorie se-nscrie și cartea de interviuri a Marinei Spalas (om de teatru și de radio), ale cărei personaje sînt oameni de-o vîrstă cu secolul (sau mai mult - Emil Wagner are în 2002 106 ani și de 81, de dinainte de Marea Unire, e membru PN), personalități trecute prin
Sociologia militans by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13395_a_14720]
-
ani și de 81, de dinainte de Marea Unire, e membru PN), personalități trecute prin cîte trei regimuri și cu destine uneori definitiv marcate de relele veacului. Dialogurile din Întîlniri cu oamenii secolului XX își au originea în emisiunile radiofonice ale Marinei Spalas, iar unele, cum e cel cu pictorul Ion Popescu-Negreni sau scriitorul în exil Leonid M. Arcade, dar și cu reticent-distantele Liliana Tomescu (actriță) și Valentina Dumitrescu (mama ei, pictoriță), se resimt de pe urma caracterului lor cît se poate de public
Sociologia militans by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13395_a_14720]
-
fuseseră luați drept evrei, deși numai Harry Brauner era, și trebuiseră să plece din sat) care face pandant perfect cu relatarea aceluiași moment făcută lui Zoltán Rostás de altă studentă a lui Gusti, Marcela Focșa. Cei mai savuroși interlocutori ai Marinei Spalas sînt, de altminteri, cei mai implicați politic, dar și cei în care argumentul marginalității funcționează cel mai pregnant. E vorba despre Pan M. Vizirescu (de extremă dreapta și crezînd în continuare în justețea opiniilor lui), Paul Lupașcu (comunist din
Sociologia militans by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13395_a_14720]
-
o imagine glorioasă despre sine, de luptător din interior împotriva nedreptăților sistemului, într-o străvezie strategie valorizatoare, plină însă de extrem de interesante indicii despre lumea sa (cea de dincolo de cuvinte). Indicii prezente de altfel în mai toate interviurile luate de Marina Spalas, în proiectul său (probabil mai amplu) de reconstituire a unei lumi acum dispărute, în coordonatele sale esențiale și atît de minunat relative. Zoltán Rostás, Sală luminoasă. Primii monografiști ai Școlii gustiene, București, Ed. Paideia, 2003. 394 pag. Marina Spalas
Sociologia militans by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13395_a_14720]
-
de Marina Spalas, în proiectul său (probabil mai amplu) de reconstituire a unei lumi acum dispărute, în coordonatele sale esențiale și atît de minunat relative. Zoltán Rostás, Sală luminoasă. Primii monografiști ai Școlii gustiene, București, Ed. Paideia, 2003. 394 pag. Marina Spalas, Întîlniri cu oamenii secolului XX, Fundația Luceafărul, București, 2002. 234 pag.
Sociologia militans by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13395_a_14720]
-
pentru un spațiu cu respirație mai mare, în care să se citească limpede fiecare intenție, interpretarea regizorului mi se pare că duce distribuția, cel puțin, pe drumul suplu al modernității, că inerțiile de toate felurile au fost, în sfîrșit, dizlocate. Marina Constantinescu
Două perspective by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13371_a_14696]
-
pe soarta publicațiilor culturale. Fiindcă, a precizat Gabriel Dimisianu, în alte vremuri Brătianu a dus la Versailles colecția unei importante reviste literare, ca să arate lumii cine sîntem. Un al doilea accent, pe problemele din lumea teatrului, avea să-l pună Marina Constantinescu, cronicarul "de profil" al României literare. A răspuns, apoi, doamna ministru Mona Muscă, "despărțită", din rațiuni "tehnice", de colaboratorii apropiați, rămași la altă masă: consilierii Ioana Manolescu (pentru dialogul cu societatea civilă), Tudorel Urian și secretarul de stat Virgil
Prioritățile culturii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12020_a_13345]
-
Marina Constantinescu Povesteam în numărul trecut despre revenirea în sufletul meu a Studioului Casandra. Adică, resuscitarea interesului meu nemimat și neoficial față de absolvenții Universității teatrale și cinematografice din București. Realitate de care mă ocup consecvent de treisprezece(ptiu, drace!) ani. Schimbarea
Șase nopți cu Casandra (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12010_a_13335]
-
Marina Constantinescu Privesc de cîteva săptămîni serialul de la televiziune făcut de George Banu și regizorul Dominic Dembinski. O incursiune deopotrivă savantă și umană în lumea personajelor majore din istoria dramaturgiei universale, personaje rîvnite, obsedante, visate, simțite de orice actor de pe planetă
La țară by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12053_a_13378]
-
Marina Constantinescu Au fost ani la rînd cînd n-am pierdut nici o Gală a absolvenților IATC, ATF sau, mai recent, UNATC. Cu alte cuvinte, am văzut mereu după '90 promoțiile de la actorie, regie, păpuși, coregrafie ale institutului, academiei sau universității de
Șase nopți cu Casandra (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12033_a_13358]
-
să sugereze anumite grupuri de interese. Ideea revoluției pure este susținută în primul rînd de timișoreni și se referă la perioada 16-22 decembrie 1989 (Miodrag Milin, Lászlo Tökes, Lorin Fortuna, Claudiu Iordache, Marius Mioc). Alți adepți ai revoluției sunt Adrian Marino (face distincție între "o revoluție de sus în jos", inițiată de comuniști reformiști, anticeaușiști pe linia perestroikăi și o alta, "de jos în sus", a României profunde, anticomuniste, nu doar anticeaușiste), H.-R. Patapievici, Petre Mihai Băcanu, Stelian Tănase (toți
Revoluție și/sau conspirație? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12062_a_13387]
-
scrisă în general (deci cu un orizont mai cuprinzător decât literatura), Z. Ornea, oricât de meticulos și de atent la detaliile unui text, nu este doar un filolog tradițional. A practicat o sagace critică a ideilor, cum ar spune Adrian Marino. Ideolog preocupat de curentele culturale (junimism, sămănătorism, poporanism), de Maiorescu, Gherea și Stere, istoric literar de prestigiu, dintr-o categorie de elită unde îi avem pe Paul Cornea, Al. Săndulescu, Ion Bălu, Mircea Zaciu, Dan Mănucă și alți câțiva, nu
Gestiunea patrimoniului literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12069_a_13394]
-
ajungă la Mirea, care se ocupa cu elevii mai mari de la pictură, tînărul Ressu, aflat acum doar în faza incipientă care presupunea studiul desenului, lucra efectiv cu fostul consul al României la Odessa - și, prin urmare, acreditat în pictura de marine -, Eugen Voinescu. După doar doi ani, plictisit dar și în dificultate financiară, tînărul student părăsește Bucureștiul și pleacă la Iași unde, între timp, i se mutase și familia, mai exact mama și surorile, din pricina strîmtorării materiale survenite după moartea tatălui
Camil Ressu - 125 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12095_a_13420]
-
Marina Constantinescu Poate fi un nou concept. Și chiar este deja prin lume. La noi, oamenii de lux sînt recenți, abia făcuți, radiind de fericire, descoperind valențele răsfățului și voluptatea huzurului. Încă sînt în extaz, iar agonia nu încape în forme
Șomeri de lux by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12075_a_13400]
-
Marina Constantinescu Nu văzusem filmul Agnes of God, inspirat de textul lui John Pielmeier cînd am fost la Teatrul Odeon pentru premiera cu Agnes, aleasa lui Dumnezeu, de același autor. Tot așa cum n-am văzut nici un alt spectacol făcut de regizorul
Accente by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12115_a_13440]
-
Marina Constantinescu Stau și citesc-răsfoiesc o carte. Un poem scris de un poet mare, mare, mi se pare că nu prețuit pe măsura anvergurii sale lingvistice și imagistice, un poet mai bătrîn decît mine, deși din aceeași generație cu mine, într-
Un tramvai numit Popescu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12139_a_13464]
-
Marina Constantinescu Au dispărut precum cîrtițele E tîrziu în noapte. Mestec într-o oală o fiertură oarecare. Mă uit pe geamul de la bucătărie și văd frînturi din casele vecine, cărămizi netencuite, cabluri suspendate, luminițe chioare, ici, colo, fumul care iese, drept
Cui îi e frică de luna decembrie? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12175_a_13500]
-
Marina Vazaca S-au împlinit anul acesta o sută de ani de la moartea lui Cehov, comemorare trecută de către UNESCO în rîndul marilor evenimente ale anului 2004. În cazul lui Cehov, căruia oricum nu-i plăceau prea mult festivitățile oficiale, nu e
Henry Troyat - Copilăria by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/12170_a_13495]
-
puzderie de ochi, toți magici. Are spiritul critic și mîna care scrie (cu pixul) ale lui Nichi (Manolescu), are puterea de a se entuziasma, talentul și ghearele motanului Adei (Bittel), are bucuria de a povesti și Tico-ul abastru închis ale Marinei (Constantinescu), are bucuria de a descoperi, de a se juca și lentilele de contact albastru deschis ale Ioanei (Pârvulescu), are picătura de maliție, umorul irezistibil și mustața lui Dimi, are tristețea delicat-tăioasă și florile din balcon ale Constanței (Buzea), are
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12637_a_13962]
-
al muzeului avangardei, a publicat în 1969 Antologia literaturii române de avangardă, se poate vorbi de o revalorificare a mișcării în ansamblul ei. începutul îl face Matei Călinescu în prefața la antologie, urmat de Ion Pop, Ov. S. Crohmălniceanu, Adrian Marino (cîndva, adversar al suprarealismului), Marin Mincu, Mircea Scarlat și alții. O vreme, ca și tradiționalismul, avangardismul e privit independent de modernism. Doar de curînd s-a simțit nevoia unificării tendințelor literare dintre războaiele mondiale sub eticheta modernistă. Contribuția lui I.
Avangarda și politizarea literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12607_a_13932]
-
Marina Constantinescu Cu ceva timp în urmă, regizorul Alexa Visarion mi-a dat să citesc o piesă, scurtă, Orbii, despre războiul din Irak și consecințele lui. Textul este scris de un italian, Mario Fratti, critic, un om de teatru preocupat, firesc
Luna ca o portocală by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12631_a_13956]
-
Marina Constantinescu Se întîmplă, uneori, să fii contemporan cu o lume pe care, de fapt, să nu o cunoști. Decît în fărîme. (Nimic anormal!) Mi se întîmplă să privesc de jur împrejurul meu și să-mi fie străin ce văd, bizar. (Nimic extraordinar
Schiță de portret by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12683_a_14008]
-
Cantacuzino, ăsta e comandantul aviației noastre, și niște camarazi. După ce luam masa, făceam o plimbare prin parc și ea mergea și ne povestea diferite lucruri. Bâzu Cantacuzino a fost mare pilot de vânătoare, unul din așii aviației. Și aicea e Marina Știrbei. Am făcut pilotajul împreună și ea a fost cu ideea înființării escadrilei noastre. R.: Ea a fost cu ideea?! E o deschizătoare de drumuri, atunci. Cum s-a întâmplat? M.D.: Da, ea a fost. S-a întâmplat cu ocazia
Despre Martha Bibescu și "Escadrila Albă by Georgiana Leancă () [Corola-journal/Journalistic/12663_a_13988]