5,529 matches
-
element de noutate adus în program. Astfel, în fiecare zi, vor avea loc evenimente dedicate profesiei de marinar, care se vor încheia cu manifestările din data de 15 august, organizate în Constanța, București, Mangalia, Tulcea, Sulina, Brăila și Timișoara. „Sărbătoarea marinarilor și-a câștigat, de-a lungul timpului, un caracter autentic de festival al mării și al spiritualității marinărești. Au fost păstrate, cu grijă, elementele tradiționale, reprezentate de sosirea alaiului Zeului Neptun, jocurile marinărești și expozițiile de lucrări de matelotaj, cu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/ziua-marinei-15-august-2014/ [Corola-blog/BlogPost/93392_a_94684]
-
păstrate, cu grijă, elementele tradiționale, reprezentate de sosirea alaiului Zeului Neptun, jocurile marinărești și expozițiile de lucrări de matelotaj, cu noduri și alte împletituri, fiind adăugate, an de an, și elemente de noutate, precum secvențele din programul de instruire al marinarilor militari“, arată organizatorii de la Forțele Navale Române. Iată programul detaliat al activităților organizate de Forțele Navale Române, în perioada 8-15 august 2014: CONSTANȚA - Vineri, 8 august, stațiunea Mamaia, orele 19.00-21.00: spectacol itinerant al fanfarei Forțelor Navale; plecare de la
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/ziua-marinei-15-august-2014/ [Corola-blog/BlogPost/93392_a_94684]
-
Yachting și alte asociații cu specific de marină. - Joi, 14 august, faleza din fața Comandamentului Flotei, Ziua Recunoștinței: 10.00- ceremonie de acordare diplome, disticții, medalii; 11.30, la Monumentul „Crucea Marinerilor” - ceremonie de depuneri coroane de flori în memoria eroilor marinari; Cercul Militar Constanța, ora 17.00 - ședința extraordinară a Cenaclului Literar „Mihail Sadoveanu” - Vineri, 15 august, Comandamentul Flotei, orele 10.00-12.30, Ziua Marinei Române: ceremonial militar și religios; sosirea Zeului Neptun; Exercițiul Naval FNR 2014; parada navală; orele 13
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/ziua-marinei-15-august-2014/ [Corola-blog/BlogPost/93392_a_94684]
-
august, Cercul Militar Mangalia: săptămâna spiritualității marinărești (expoziții de pictură, standuri de carte cu tematică marină, spectacole artistice ale artiștilor militari); - 9 august, orele 09.00-14.00, Portul Militar: expoziție de nave, tehnică, armament și echipamente militare; - 14 august, Monumentul Marinarului Erou, ora 10.00: ceremonie militară și religioasă; depunere coroane de flori; - 14 august, portul civil, orele 12.00-14.00: repetiție generală pentru Exercițiul FNR 14 Mangalia; - 14 august, faleză, orele 20.00-22.00: spectacol artistic al muzicii militare; - 15
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/ziua-marinei-15-august-2014/ [Corola-blog/BlogPost/93392_a_94684]
-
expoziție de nave, tehnică, armament și echipamente militare; - 13 august, Piața Tricolorului, orele 19.00-21.00: concert de fanfară; - 14 august, Cimitirul Eroilor, orele 10.00-11.00: ceremonie militară și religioasă de depuneri de coroane de flori în memoria eroilor marinari; - 15 august, faleză, orele 10.00-13.00: ceremonie militară; sosirea Zeului Neptun; Exercițiul FNR 14; parada navală; jocuri marinărești. SULINA: - 14 august, orele 16.00-19.00, faleza: Proiecție film de prezentare a Forțelor Navale Române. Ateliere interactive noduri și jocuri
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/ziua-marinei-15-august-2014/ [Corola-blog/BlogPost/93392_a_94684]
-
doar că soldatul acela a salvat-o și nu-l poate uita nici acum, după atâția ani. Nu-i poate uita perciunii albi, petlițele roșii și fața trecută de tinerețe, cu riduri, bătută de soare și vânt, ca a unui marinar. Ca prin vis rememora crâmpeie din tot ce s-a întâmplat astfel că se văzu trasă cu forța de o mână și de gulerul paltonașului mototolit și murdar de mâzgă, târâtă prin mulțimea de soldați și de civili ce-i
DARUL DE CRĂCIUN (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1419032952.html [Corola-blog/BlogPost/377896_a_379225]
-
care mulți alții ar fi dat bir cu fugiții. Eugen știa ce înseamnă o femeie. Cunoștea femeia în intimitate. Chiar trecuse prin mari emoții când o fostă clientă la Autoservice l-a anunțat că este gravidă. Era măritată cu un marinar și cam zece luni pe an era fără bărbat. Nu-și putea permite să păstreze copilul pentru că nu era conceput în vremea prezenței soțului acasă. - Stai liniștit că-l fac și pe ăsta mic "marinar" până să vină "amiralul" acasă
DARUL DE CRĂCIUN (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1419032952.html [Corola-blog/BlogPost/377896_a_379225]
-
gravidă. Era măritată cu un marinar și cam zece luni pe an era fără bărbat. Nu-și putea permite să păstreze copilul pentru că nu era conceput în vremea prezenței soțului acasă. - Stai liniștit că-l fac și pe ăsta mic "marinar" până să vină "amiralul" acasă, i-a spus ea lui Eugen, distrându-se pe seama lui. Avea bani, nu-și făcea probleme, dar Eugen, din clipa aceea, a hotărât să rupă relația cu ea, chiar dacă era convenabilă. Pe Alina nu o
DARUL DE CRĂCIUN (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1419032952.html [Corola-blog/BlogPost/377896_a_379225]
-
porecla ei, transformând-o pe „baba Ana” în Babana. Băbuța avea un suflet bun și o inimă largă. Toată ziua alerga de colo până colo ca să ajute pe cineva. Suferea de boala singurătații cu toate că avea un băiat, pe Panait, care marinar fiind, nu dădea pe acasă cu săptămânile, sau uneori chiar cu lunile, străbătând mările lumii cu corabia moștenită de la tatăl său, care fusese și el, la rândul său, tot marinar. Într-o seară, întorcându-se acasă, Babana auzi un mieunat
ISPAS, MOTAN GRAS... (POVESTIRE DE PE MARE) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_r_roca_ispas_motan_gras_p_george_r_roca_1358936826.html [Corola-blog/BlogPost/342287_a_343616]
-
de boala singurătații cu toate că avea un băiat, pe Panait, care marinar fiind, nu dădea pe acasă cu săptămânile, sau uneori chiar cu lunile, străbătând mările lumii cu corabia moștenită de la tatăl său, care fusese și el, la rândul său, tot marinar. Într-o seară, întorcându-se acasă, Babana auzi un mieunat slab care venea dintr-o fundătură plină de gunoaie. Inima n-o lăsă să plece mai departe... Se apropie și observă la lumina lunii că se zbate ceva într-o
ISPAS, MOTAN GRAS... (POVESTIRE DE PE MARE) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_r_roca_ispas_motan_gras_p_george_r_roca_1358936826.html [Corola-blog/BlogPost/342287_a_343616]
-
Gras. Până la urmă, din respect pentru mumă-sa, luă și motanul cu el pe corabie. Ajuns acolo, pentru „leneșul cel negru”, cum îl numise Panait, se termină cu binele. Adio ficat prăjit, ouțe fierte în lapte și smântână proaspătă! Mâncarea marinarilor era peștele, care la început, lui Ispas-Motan Gras, nu-i plăcu de fel, odată că avea un miros ciudat și a doua oară că Panait i-l dădea crud. Cu timpul, de voie - de nevoie, începu sa se obișnuiască și
ISPAS, MOTAN GRAS... (POVESTIRE DE PE MARE) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_r_roca_ispas_motan_gras_p_george_r_roca_1358936826.html [Corola-blog/BlogPost/342287_a_343616]
-
Panait i-l dădea crud. Cu timpul, de voie - de nevoie, începu sa se obișnuiască și chiar să-i placă. Câteodată, era foarte nostim, mai ales când se juca cu câte un pește viu care cădea pe punte din plasa marinarului. Atunci începea un adevărat spectacol de circ, care îi mai descrețea fruntea însinguratului fiu al mărilor. Noul stăpân făcea comerț cu diferite mărfuri. Împreună au bătut apele mărilor, în lung și-n lat, cu diferite treburi. La început făcură curse
ISPAS, MOTAN GRAS... (POVESTIRE DE PE MARE) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_r_roca_ispas_motan_gras_p_george_r_roca_1358936826.html [Corola-blog/BlogPost/342287_a_343616]
-
echipaj. În general, pentru afaceri mici și distanțe mai scurte, pe corabie erau numai căpitanul și motanul. Panait, cam posac nu prea era prietenos cu Ispas, iar acesta speriat de imesitatea apei stătea mai mult în cabină, cocoțat pe patul marinarului unde visa la căsuța cu pridvor din Braila și bunătățile culinare pe care i-le oferise fosta stăpână. Totuși, cu timpul, între cei doi, se înfiripă o legătură, ceva ce semănă la început, mai mult cu o înțelegere, decât cu
ISPAS, MOTAN GRAS... (POVESTIRE DE PE MARE) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_r_roca_ispas_motan_gras_p_george_r_roca_1358936826.html [Corola-blog/BlogPost/342287_a_343616]
-
la pupă văzu catargul prăbușit și sub el Panait zăcând nemișcat. Se așeză pe pieptul acestuia și începu să toarcă. Văzând că nu mișcă începu să miaune din nou, parcă disperat, din ce în ce mai tare. Auzi, parcă un oftat și văzu pleapele marinarului că se mișcă. Acesta intredeschise ochii și îi închise la loc. Peste câteva clipe îi deschise din nou. Încercă să se miște, dar se simțea imobilizat de greul catarg și de o durere ascuțită în piciorul drept. Strânse din dinți
ISPAS, MOTAN GRAS... (POVESTIRE DE PE MARE) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_r_roca_ispas_motan_gras_p_george_r_roca_1358936826.html [Corola-blog/BlogPost/342287_a_343616]
-
catarg și de o durere ascuțită în piciorul drept. Strânse din dinți, își adună toată forța rămasă și ieși de sub greutatea care îl ținea ca într-un clește. Motanul se sperie și sări cât colo, mai să cadă peste bord. Marinarul își dădu seama că are un picior rupt și cu greu se târî spre intrarea care cobora la cabină. În dureri groaznice se lăsă să alunece pe scări până ajunse lângă butoiul cu apă. Bău cu mare greutate și leșină
ISPAS, MOTAN GRAS... (POVESTIRE DE PE MARE) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_r_roca_ispas_motan_gras_p_george_r_roca_1358936826.html [Corola-blog/BlogPost/342287_a_343616]
-
Bău cu mare greutate și leșină din nou. Ispas coborâse și el, urmându-și stăpânul. Se așeză cât mai aproape de el și începu să-i toarcă încetișor la ureche de parcă ar fi vrut să-i liniștească durerile. Peste o vreme marinarul își reveni din nou, dar nu putu să facă nici o mișcare fără să țipe de durere. Corabia, asemeni unei fantome, plutea în derivă, fără control, pe ape necunoscute. Mai trecu o zi, timp în care Panait se zbătu între viață
ISPAS, MOTAN GRAS... (POVESTIRE DE PE MARE) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_r_roca_ispas_motan_gras_p_george_r_roca_1358936826.html [Corola-blog/BlogPost/342287_a_343616]
-
în bucăți și începu să-l mănânce așa crud cum era. Nu avea un gust prea bun dar totuși îi astâmpără foamea. Ispas, văzându-l ca a terminat de mâncat, o zbughi afară și se mai întoarse cu un pește. Marinarul îl mâncă și pe acesta și adormi. Se trezi peste câteva ore cu o senzație de mai bine, dar totuși piciorul îl chinuia foarte tare. Lânga el erau așezați trei pești păziți de Ispas. Îi mâncă în grabă, zicând bogdaproste
ISPAS, MOTAN GRAS... (POVESTIRE DE PE MARE) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_r_roca_ispas_motan_gras_p_george_r_roca_1358936826.html [Corola-blog/BlogPost/342287_a_343616]
-
se trezi. Își dădu seama că se afla întins pe un pat de spital. Deschise larg ochii și văzu în fața sa o tânără imbrăcată într-o uniformă albastră ca cerul. Aceasta îi dădu bună ziua și îl întrebă cum îl cheamă. Marinarul își aduse aminte, cu groaza de ceea ce i-se întâmplase, de piciorul zdrobit. Totuși nu mai simtea durerea aceea insuportabilă. Încercă să-l miște... dar piciorul ii dispăruse de la genunchi în jos. Înțelese atunci, de ce era întins pe acel pat
ISPAS, MOTAN GRAS... (POVESTIRE DE PE MARE) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_r_roca_ispas_motan_gras_p_george_r_roca_1358936826.html [Corola-blog/BlogPost/342287_a_343616]
-
meu motan? - V-a adus la spital o caruța a administrației portului nostru. Despre motan, nu știu nimic! - Vreau motanul! Vreau motanul! Unde este dragul meu Ispas? Fata își îndreptă privirea spre tavan și dădu încet din cap, crezând că marinarul și-a pierdut mințile. Se indreptă spre ușă cu gândul să meargă să anunțe medicul de serviciu. - Domnișoară nu pleca! îi spuse Panait, mai stai te rog cu mine, am să-ți explic... - Mă numesc Samantha, am să rămân, dar
ISPAS, MOTAN GRAS... (POVESTIRE DE PE MARE) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_r_roca_ispas_motan_gras_p_george_r_roca_1358936826.html [Corola-blog/BlogPost/342287_a_343616]
-
împotriva asupritorilor turci care le mai ocupau o parte din țară. Noul rege, Carol I, pregătea războiul de independență a României față de Imperiul Otoman. Începuse războiul ruso-româno-turc. Între timp, angajă un detectiv, pe care îl puse să-i caute pe marinarii care îl salvaseră. Vroia să le mulțumească și totodată trăia cu speranța că îl luaseră cu ei pe Ispas. Nu trecură nici două săptămâni și detectivul îi dădu o veste care îl cam puse pe gânduri. Vasul australian care îl
ISPAS, MOTAN GRAS... (POVESTIRE DE PE MARE) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_r_roca_ispas_motan_gras_p_george_r_roca_1358936826.html [Corola-blog/BlogPost/342287_a_343616]
-
să îl vadă pe Ispas. Oare nu i-s-o fi întâmplat ceva? Auzise el povești stranii cu corăbieri înfometați... A doua zi se învârti fără chef prin oraș. Nu știa ce să facă. Seara se îmbătă criță cu niște marinari malaiezieni, cărora le dădu de băut pe gratis. Dormi puțin și în aceea noapte. Visase urât și cu căpitanul și cu motanul. Îl visase pe Buddle că urca cu Ispas pâna în turnul farului și că de acolo, îl arunca
ISPAS, MOTAN GRAS... (POVESTIRE DE PE MARE) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_r_roca_ispas_motan_gras_p_george_r_roca_1358936826.html [Corola-blog/BlogPost/342287_a_343616]
-
scară, mai pe picioare, mai târâș-grăpiș, până când, la nivelul trei, îl văzu căzut în nesimțire pe căpitanul Tom Buddle. Acesta mirosea puternic a rom și se părea că avusese un accident. Degetele mâinii drepte erau înfipte puternic în tunica de marinar, undeva în dreptul inimii, parcă vroind să o scoată de-acolo. Încercă să îl ridice, dar acesta nu se mișca de loc. Îî simți totusi respirația slabă. Uită de motan și începu să-l strige cât putea de tare pe vizitiu
ISPAS, MOTAN GRAS... (POVESTIRE DE PE MARE) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_r_roca_ispas_motan_gras_p_george_r_roca_1358936826.html [Corola-blog/BlogPost/342287_a_343616]
-
meleaguri, încât se stabilise permanent aici, chiar dacă îi era dor câteodată de familie, de prietenii din copilărie, sau de clima cu cele patru anotimpuri. Florence se ocupa foarte mult de ingrijirea și recuperarea sănătății căpitanului. Îi era milă și de marinarul român pentru că rămăsese infirm atât de tânăr. Panait, proaspăt venit din Londra, avea multe de povestit despre ceea ce se intâmplă acolo, care mai e moda în marea metropolă, ce mai știa de fostele ei colege, surorile de caritate de la sanatoriu
ISPAS, MOTAN GRAS... (POVESTIRE DE PE MARE) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_r_roca_ispas_motan_gras_p_george_r_roca_1358936826.html [Corola-blog/BlogPost/342287_a_343616]
-
îi angajă o trasură și îl transportă până la casa farului din South Head. Îl luase cu el și pe Ispas, spre bucuria căpitanului care îl ținuse pe genunchi tot timpul drumului și îl mângâiase cu tandrețe. Încet, încet, cei doi marinari se împrieteniră. Buddle îl învită pe musafir să rămână peste noapte acolo. Panait vru să-l refuze pe moment, dar știind ca acesta avea nevoie de supraveghere medicală și neîndrăznind să-l supere pe căpitan, luând motanul cu el, acceptă
ISPAS, MOTAN GRAS... (POVESTIRE DE PE MARE) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_r_roca_ispas_motan_gras_p_george_r_roca_1358936826.html [Corola-blog/BlogPost/342287_a_343616]
-
vru să-l refuze pe moment, dar știind ca acesta avea nevoie de supraveghere medicală și neîndrăznind să-l supere pe căpitan, luând motanul cu el, acceptă până la urmă. Nu dormiră aproape toată noaptea, povestindu-și unui altuia viața de marinar și aventurile. Marea și motanul îi apropia și îi lega unul de altul. Buddle îi spuse de câteva ori lui Panait „fiule”, fapt care îl impresionase foarte mult pe acesta, aducâdu-i aminte de tandrețea cu care îl tratase bunul său
ISPAS, MOTAN GRAS... (POVESTIRE DE PE MARE) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_r_roca_ispas_motan_gras_p_george_r_roca_1358936826.html [Corola-blog/BlogPost/342287_a_343616]