902 matches
-
față de homosexualitate (Voicu, 2005: 185). Analizele efectuate (în principal prin Anova) arată că nu există diferențe semnificative între mediile pe care le ia variabila latentă a toleranței față de avort, divorț, homosexualitate și relații extraconjugale în funcție de sex, venit, educație, mediu, status marital sau regiuni. Cu alte cuvinte, ruralul românesc este unanim în a respinge astfel de comportamente, asemenea urbanului de altfel. Toleranța față de acestea este deci peste tot, în toate mediile sociale, scăzută. Acceptarea diferențelor între oameni ca măsură a toleranței, este
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Keyes, Corey, Joshanloo, Mohsen, Rostami, Reza și Nosratabadi, Masoud. 2008. Social Participation, Sense of Community and Social Well Being: A Study on American, Italian and Iranian University Students, în Social Indicators Research, vol. 89, 1. Ciobănel, Alina, Ioana. 1995. Reședința maritală contexte culturale, economice și juridice în Anuarul Institutului de Etnografie și folclor "C-tin Brăiloiu", tom 6, pp. 37-44. Ciobănel, Alina, Ioana. 1996. Tipologia relațiilor de rudenie, în Anuarul Institutului de Etnografie și Folclor "Constantin Brăiloiu", tom 7, pp. 19-35
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
chiar dacă ea poate mai are o luna și va împlini 18 ani. Acest lucru ține de regula stabilită de cercetător pentru atribuirea de numere. Exemplul 2: variabila starea civilă Persoanele intervievate pot fi împărțite în funcție de această însușire, cea a statusului marital, în patru categorii: căsătorit, necăsătorit, divorțat, văduv. Fiecărei acestei categorii i se atribuie un număr: 1, 2, 3, 4. Aceste numere nu au nici o semnificație, sunt doar niște simboluri pentru a putea prelucra mai ușor datele și nu exprimă o
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
4>3>2>1). Pentru a construi o variabilă nominală trebuie respectate trei condiții: 1) Toți respondenții care au aceeași valoare a variabilei sunt similari din punctul de vedere al caracteristicii descrise de variabilă. Dacă luăm spre exemplu variabila status marital ce poate lua valori "căsătorit", "necăsătorit" și "văduv/ văduvă", știm că toți cei care au primit valoarea "căsătorit" sunt similari din punctul de vedere al statusului marital și diferiți în același timp de cei din celelalte categorii. 2) Fiecare respondent
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
de vedere al caracteristicii descrise de variabilă. Dacă luăm spre exemplu variabila status marital ce poate lua valori "căsătorit", "necăsătorit" și "văduv/ văduvă", știm că toți cei care au primit valoarea "căsătorit" sunt similari din punctul de vedere al statusului marital și diferiți în același timp de cei din celelalte categorii. 2) Fiecare respondent poate fi plasat într-una si numai una dintre categorii și nu există cazuri care nu pot fi plasate în nici una dintre categoriile variabilei. 3) Nu există
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
multe foloase întregii comunități. Societatea ideală trebuie să fie compusă din cele trei clase (filosofii, gardienii și artizanii) care însă trebuie supuse unor programe de control social, generale dar și specifice fiecărei clase, cum ar fi mitul raselor metalice, controlul marital și al reproducerii, eugenia, ș.a. Acestea, combinate cu ideea comunismului primitiv, i-au adus lui Platon acuza de totalitarism, acuză care însă, cum vom vedea, este ilicit susținută. Până la sfârșitul cărții a VII-a, dreptatea este prezentată sub toate aspectele
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
colecta datele necesare proiectelor de cercetare. În perioada În care se aflau la sate, acești medici erau Încurajați să se implice și În alte activități de asistență medicală pe plan local, de la verificări de rutină, până la diferite servicii de consiliere maritală sau de Îngrijire preși postnatală. Ei erau, de asemenea, Îndemnați să recruteze potențiali studenți pentru pozițiile de agent sanitar și asistent medical, precum și să direcționeze alți medici sau personal medical secundar către opțiunea de a se stabili permanent În aceste
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Moldovan a reiterat nevoia de reorientare a priorităților statului către protejarea capitalului biologic, dar a redus amplitudinea programelor sale de la scopul maximal de a crea un stat total la obiective specifice precum asigurarea tratamentelor preventive de bază, educația eugenică, consiliere maritală și sfaturi pentru creșterea copiilor În special pentru populația rurală: Baza statului etnic este fără Îndoială țărănimea, Înrădăcinată În glie... Prin ea neamul stăpânește În statornică așezare și muncă trudită, pământul și din interacțiunea fondului ei biologic și a mediului
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
distincția dintre gândirea critică și ideologia normativă. Demersul său politiza biologia și, În același timp, redefinea problemele modernizării și dezvoltării la nivelul eredității biologice și al evoluției. Printre alte măsuri, cursul lui Făcăoaru menționa și necesitatea de a controla alegerile maritale și reproducerea, sugerând că statul ar fi trebuit să creeze instituții care să controleze și să supravegheze căsătoriile eugenice și care să mențină mecanisme de Încurajare a nașterilor eugenice și de descurajare a celor disgenice. O implicație directă, pe care
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
pe agenda publică până În anii ’30, mai ales datorită eforturilor unor adepți ai eugeniei, ce au publicat numeroase articole În care susțineau „nevoia imperativă” de a adopta o legislație care să limiteze capacitatea indivizilor de a decide asupra propriilor parteneri maritali 43. Deși În trecut căsătoria fusese doar minimal supusă controlului public, eugeniștii considerau că această libertate de alegere putea fi sursa unor decizii individuale abuzive, care le permitea persoanelor cu afecțiuni ereditare să afecteze sănătatea altora și mai ales a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și conspirative, dacă era vorba despre femei maghiare care luau În căsătorie bărbați români. În ambele cazuri, soluția din punctul de vedere eugenist revenea capului bărbătesc al gospodăriei, care avea responsabilitatea de a exercita un control mai strict asupra alegerilor maritale ale femeilor 46. Din aceste discuții dispăruse total Încrederea În capacitatea femeilor de a acționa ca indivizi responsabili și autonomi, pe care eugeniștii o exprimaseră cu alte ocazii. Tranformând femeile În agenți disgenici, eugeniștii sperau să reîntemeieze Încrederea În capacitatea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
că statul poate să acționeze În justiție vinovații doar la cererea directă a victimei. Aceasta Însemna că unii indivizi aveau mai multe șanse să Își protejeze dreptul la o relație eugenică, datorită avantajelor de statut social și putere În cadrul relației maritale de care se bucurau. Cu alte cuvinte, nu pare probabil ca o femeie săracă și sedusă să fi acuzat un bărbat bogat că a infectat-o cu sifilis sau altă boală venerică, În timpul unei relații sexuale Întâmplătoare. Șansele acestei femei
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
cazul În care știau că suferă de o boală venerică. Ca efect al acestei legislații, comportamentele publice ale femeilor și libertățile lor individuale erau supuse unui control mai strict decât cele ale bărbaților. Pe lângă legile care Încercau să controleze alegerile maritale, eugeniștii au inițiat și o serie de programe locale de examene medicale prenupțiale. Prin intermediul publicațiilor și congreselor Astrei și datorită Încurajărilor personale din partea lui Moldovan, câțiva medici de la sate au inițiat propriile programe de informare a cuplurilor tinere de țărani
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
57. În opinia eugeniștilor români, educația și propaganda preventivă, difuzată prin birourile de consiliere prenupțială și cu ajutorul certificatelor, erau politici mai eficiente și mai adecvate decât sterilizarea forțată. Promovând o soluție aparent moderată de constrângere a libertăților individuale asupra alegerilor maritale și reproductive, eugeniștii români Încercau să găsească un echilibru În ecuația fragilă dintre control social și mobilizare, În efortul lor general de a implica cetățenii În crearea ordinii eugenice. Eugeniștii Încercau să apeleze la conștiința și sentimentul responsabilității fiecărui individ
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Race and German Politics. Mișcarea eugenistă din România a avut unele trăsături particulare, printre care cea mai importantă era obsesia pentru amestecul etnic dintre români și maghiari, În Transilvania. Adepții eugeniei din Regat nu puneau la Îndoială argumentul că uniunile maritale trebuiau ferite de potențialele intruziuni ale membrilor unor populații disgenice, cum ar fi indivizii inferiori din punct de vedere etnic. Dar, În același timp, ei nu erau la fel de preocupați de identificarea În modul cel mai precis cu putință a particularităților
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
viață care se potrivesc cel mai bine scopurilor, valorilor și calităților sale personale. Această atitudine reflexivă față de viață, prezentă într-o măsură tot mai mare la omul contemporan, îi va determina, de pildă, pe tinerii să facă alegeri profesionale și maritale care se vor concretiza în căsnicii și cariere mai stabile. Mai recent, orientările biografice au fost studiate și dintr-o perspectivă sociologică, abordare ce le leagă de constrângerile ocupaționale și sociale (Shanahan, 2000). În dezvoltarea organizațională, schimbarea planificată trebuie privită
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
a împărtăși responsabilitatea decizională cu un supervizor. 12. Natura distinctă a problemelor cu care se confruntă asistenții sociali și sarcinile pe care le realizează determină necesitatea disponibilității unei supervizări de factură suportivă. Situațiile care prezintă o mare încărcătură afectivă (conflictele maritale, abuzurile față de copii, boala, decesul, devianța, dependența de alcool și droguri) echivalează cu mari solicitări emoționale la adresa practicienilor. Eșecul în acordarea de ajutor poate fi interpretat ca un eșec personal. Responsabilitățile sunt mari, soluțiile disponibile sunt ambigue, resursele sunt limitate
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
sens restrâns a diversității, ca făcând referire la „persoane cu etnie, naționalitate, vârstă, religie și clasă socială diferite” (Carter, Kepner, Shaw și Woodson, 1982, p.49), cât și una în sens larg, cuprinzând practic toate caracteristicile unei persoane (sex, statut marital, nivel educațional, orientare sexuală, dizabilități, ș.a.). Riscul acceptării unei definiții restrânse este acela că cercetările se vor focaliza doar pe o anumită dimensiune la un anumit moment (rasă sau sex) și vor eșua în recunoașterea interacțiunilor cu celelalte dimensiuni. Opțiunea
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
populație, segregările în funcție de sex, vârstă, etnie ș.a.). Acest gen de cercetări au surprins ca surse de diversitate trei tipuri de categorizări: caracteristici primare (sex, vârstă, etnie, orientare sexuală, rasă și condiție fizică) și secundare (educație, religie, origine geografică, venit, statut marital și profesional) - care pot influența percepția oamenilor în relațiile dezvoltate, dar și asupra mediului în care trăiesc; caracteristici invariabile (rasă, etnie, sex, orientare sexuală, naționalitate, nivel socio-economic) și variabile (vârstă, funcție, educație, statut marital, condiție fizică); caracteristici vizibile/observabile (rasă
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
educație, religie, origine geografică, venit, statut marital și profesional) - care pot influența percepția oamenilor în relațiile dezvoltate, dar și asupra mediului în care trăiesc; caracteristici invariabile (rasă, etnie, sex, orientare sexuală, naționalitate, nivel socio-economic) și variabile (vârstă, funcție, educație, statut marital, condiție fizică); caracteristici vizibile/observabile (rasă, etnie, sex, vârstă) și invizibile/neobservabile (educație, funcție, experiență în organizație, clasă socială) - cu accent pe normele și valorile comune unui anumit grup de persoane. Întrucât categoriile nu se exclud reciproc, există riscul unor
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
predictori ai participării, cel puțin ca etichetă, cel mai adesea conținuturile sunt similare. Astfel, Lewis-Beck și Lockerbie (Bădescu, 2001, p. 258) modelează participarea la vot ca o funcție de diferite categorii de variabile și anume, sociodemografice (sex, vârstă, status socioeconomic, status marital), mobilizare cognitivă (educație, sofisticare, informare), politicizare (partizanat politic) și subiecte discutate în campanie. Teixeira (1993) distinge între caracteristici socioeconomice (educație, ocupație, venit), sociodemografice (sex, vârstă, status marital, rezidență, regiune, mobilitate rezidențială, rasă) și sociopolitice (partizanat, interes față de politică, eficacitate politică
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
funcție de diferite categorii de variabile și anume, sociodemografice (sex, vârstă, status socioeconomic, status marital), mobilizare cognitivă (educație, sofisticare, informare), politicizare (partizanat politic) și subiecte discutate în campanie. Teixeira (1993) distinge între caracteristici socioeconomice (educație, ocupație, venit), sociodemografice (sex, vârstă, status marital, rezidență, regiune, mobilitate rezidențială, rasă) și sociopolitice (partizanat, interes față de politică, eficacitate politică adică percepția alegătorului cu privire la posibilitatea de influențare a procesului politic) (Bădescu, 2001, p 258). Pattie și Johnston (1998) disting între paliere precum nivelul social (unde contează identificarea
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
lucrurile merg la fel + - Moralitatea politicienilor este scăzută Salariile parlamentarilor sunt prea mari ++ ---- Parlamentarii nu susțin interesele cetățenilor care i-au votat + Evaluarea noii realități politico-economice Sentimente pozitive față de orientarea politico economică actuală - + - Nivelul de integrare socială Neintegrare religioasă - +++ Neintegrare maritală - ++ Neintegrare rezidențială -- +++ % varianță explicată (R2 Nagelkerke) 18 9 33 27 Sursa: „România Urbană”, FSD (septembrie 2005) Sensul unei relații este marcat prin „+” sau „-”; intensitatea unei relații este marcată prin numărul de semne; lipsa unui semn arată lipsa unei relații semnificative
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
vot greu, consideră că votul unei persoane nu contează, că parlamentarii nu susțin interesele celor care i-au votat, au într-o măsură mai mică sentimente pozitive cu privire la orientarea politico-economică actuală, au un nivel de integrare mai scăzut (religioasă și maritală). Principalele diferențe dintre votanți și non-votanți țin de tipul localității (mediile urbane de dimensiuni mici și medii votează într-o măsură mai mare, iar cele de dimensiuni foarte mari într-o măsură mai mică), încrederea în partide (mare pentru votanți
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
a localității socială Educație Electorate ale partidelor tipuri de Emigrare temporară Frustrare Ideologia procapitalistă religioasă Inconsistență de status negativă pozitivă Încredere în instituții în partide în lideri în primar Indicatori de credință de relevanță comportamentali Inegalitate/omogenitate Integrare religioasă rezidențială maritală Intenții de migrație de mutare din locuința actuală de plecare temporară Încredere în primar în actorii instituționali politică Mass-media efectele asupra temei de infracțiuni reflectarea criminalității Mentalitate noțiunea de religioasă Migrație internă externă Modernitate individuală Optimism dinamic Oraș mic Orientare
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]