KorAP: Find »[drukola/base=marjă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...6 7 8 ...747 >

18,672 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223

trebuie s... o fluidizeze, s... asigure prețuri mai mici pentru consumatori, o eficient... sporit... în general. În lipsa unor reglement...ri eficace ins..., piața poate fi abuzat... de comercianți (energy traders). M... refer aici la segmentarea pieței în folosul lor, la marje de profit excesive (rente de poziție) etc. În România, intervine și situația anului 2005, care a adus un m...nunchi de șocuri, între care m...riri de tarife (prețuri administrate) la energie și aprecierea leului. Este ușor de imaginat cazna

[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
bun... pe piată bancar... româneasc... se duce în principal aici, dar este influențat... de consolidarea în Europa. Esențial este că industria bancar... autohton... s... fie tot mai eficient..., s... asigure o mai bun... susținere financiar... (bancar...) a economiei reale prin marje reduse la dobânzi. În acest scop, este bine că industria bancar... s... nu fie controlat... de un num...r restrâns de b...nci, de un cartel. Dispariția capitalului autohton din industria bancar... nu este binevenit.... Sper s... existe o participație

[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
c...tre iarn..., ratele de inflație cresc. De asemenea, dac... prețul petrolului va r...mane cocoțat, peste 40 de dolari barilul (sau chiar va crește), efectul se va simți și pe piată intern.... În fine, dac... BNR nu-și schimb... marja prognozat... de aprecierea real... a leului, este de așteptat o depreciere nominal... vizibil... în urm...toarele luni, ce ar da un impuls inflației. Una peste alta, ținta de inflație (9%) r...mane realizabil..., dar factori precum cei enumerați complic... mersul

[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
se disociaz... evoluția indicelui prețurilor de consum de influențele energiei și sezonalit...ții unor prețuri la produsele agroalimentare. Am citit comentarii recente care, f...cand referire la trecerea la țintirea direct... a inflației, comit o eroare major.... Se vorbește despre marja de -/+1%, care va însoți noul regim de politic... monetar... și se afirm... c... dac... anul 2005 ar consemna o inflație de 8,5%, aceasta s-ar încadra în marj... fâț... de țintă revizuit... de 7,5%. Raționamentul este fals

[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
însoți noul regim de politic... monetar... și se afirm... c... dac... anul 2005 ar consemna o inflație de 8,5%, aceasta s-ar încadra în marj... fâț... de țintă revizuit... de 7,5%. Raționamentul este fals. În primul rând, c... marja trebuie aplicat... pentru un orizont de timp adecvat, adic... de 12 luni de la momentul anunț...rii trecerii la țintirea inflației, deci nu este firesc s... se aplice inflației din acest an. Dac... cineva ar argumenta c..., în fapt, BNR a

[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
inflației, deci nu este firesc s... se aplice inflației din acest an. Dac... cineva ar argumenta c..., în fapt, BNR a practicat deja țintirea (f...r... s... declare oficial), nu s-ar justifica revizuirea țintei de la 7 la 7,5%; marja de -/+1% ar fi trebuit s... acomodeze șocurile amintite (cu exceptia inundațiilor, ca eveniment imprevizibil), iar Bancă Central... ar fi trebuit s...-si foloseasc... arsenalul de instrumente pentru că inflația s... r...mân... în...untrul marjei. În fine, a sugera B...ncii

[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
țintei de la 7 la 7,5%; marja de -/+1% ar fi trebuit s... acomodeze șocurile amintite (cu exceptia inundațiilor, ca eveniment imprevizibil), iar Bancă Central... ar fi trebuit s...-si foloseasc... arsenalul de instrumente pentru că inflația s... r...mân... în...untrul marjei. În fine, a sugera B...ncii Centrale c... anunțarea unei marje acum pentru țintă de inflație din 2005 este o soluție pentru explicarea derapajului dezinflaționist din acest an este contraproductiv; BNR nu ar câștiga în credibilitate, ci dimpotriv.... Când s-

[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
trebuit s... acomodeze șocurile amintite (cu exceptia inundațiilor, ca eveniment imprevizibil), iar Bancă Central... ar fi trebuit s...-si foloseasc... arsenalul de instrumente pentru că inflația s... r...mân... în...untrul marjei. În fine, a sugera B...ncii Centrale c... anunțarea unei marje acum pentru țintă de inflație din 2005 este o soluție pentru explicarea derapajului dezinflaționist din acest an este contraproductiv; BNR nu ar câștiga în credibilitate, ci dimpotriv.... Când s-a trecut la flotarea mult mai liber... a leului în ultimul

[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
printr-un șoc deliberat pe filiera cursului de schimb (mizându-se pe o apreciere sever...). Oricum, a fost o mișcare real... pe piaț..., chiar dac... inițiat... de o decizie neașteptat... a B...ncii Centrale. A recurge acum ins... la introducerea marjei de -/+1% pentru a explica devierea de la țint... în acest an ar fi o „amenajare de vitrin...” total neinspirat.... Pentru câteva luni r...mase din an nici nu se poate opera cu o marj... anual...! Onest și credibil ar fi

[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
vitrin...” total neinspirat.... Pentru câteva luni r...mase din an nici nu se poate opera cu o marj... anual...! Onest și credibil ar fi s... se explice efectele șocurilor, s... se ilustreze inflația (dezinflația) de fond și s... se proiecteze marja cu un orizont de timp de 12 luni de la momentul anunț...rii trecerii oficiale la țintirea direct... a inflației, chiar și într-o form... „soft”. În general, Banca Central... trebuie s... comunice mai bine cu piața, cu opinia public.... Colaboratorii

[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
marj...), iar cursul de schimb ar fi l...sat s...-si g...seasc... liber un nivel de echilibru, am asista probabil la o supraîmpov...rare a politicii bugetare și la o instabilitate m...riț... a activit...ții economice. Chiar țintă (marja) de inflație ar fi periclitat..., dac... am avea ieșiri masive de capital și leul s-ar deprecia mult. Nici nu trebuie subestimate modific...rile ce se petrec în economia de tranziție româneasc..., ce îngreuneaz... construcția de modele structurale și surprinderea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
ameliorarea de regim s... nu fie rapid.... Alternativ, se poate încerca ȚI cât mai aproape, procedural de practici exemplare, dar exist... riscul pierderii de credibilitate, dac... minusurile logistice și restricțiile impuse de funcționarea economiei conduc la devieri mari de la țintă (marja) de inflație. În fine, se poate aștepta cu ȚI pan... ce condițiile permit acest fapt. Jurnalul Național 21 iulie 2004 Interpretând inflația din aprilie Inflația de 1,8% în aprilie a fost mult peste aștept...ri. A frapat magnitudinea cifrei

[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
ridice rata de intervenție, întrucat dobânzile pasive sunt determinate esențialmente de acea rât..., de lichiditatea de pe piaț... (care depinde de cât de mult sterilizeaz... Bancă Central...). Îndemnul adresat b...ncilor comerciale de a miza mai mult pe volumul creditelor (în detrimentul marjelor) este o sabie cu dou... ț...ișuri pentru Bancă Central... în circumstanțele actuale; o creditare sporit... ar m...ri cererea intern..., care ar reduce din presiunea dezinflaționist... și ar accentua deficitele externe. Valid... este ins... exhortația de a se credita

[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638

Robert abordează apoi, în capitolul VI și în capitolul VII, celelalte două mari sisteme de solidaritate ale noastre: pensionările și sănătatea. Subliniază, de asemenea, reușitele lor din trecut (în special în cazul francez), marcând și limitele lor actuale și reperează marjele de manevră de care mai pot ele dispune, în ciuda unui context de evoluție demografică neliniștitor. La sfârșit, Philippe Barthélemy, în capitolul VIII, analizează lucrările contemporane care privesc "solidaritatea între generații", privată și publică, și identifică abordările care fac posibilă ideea

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
de la o țară la alta în privința activității femeilor cu normă întreagă sau cu jumătate de normă, rezultatele sunt elocvente în favoarea unei contribuții împărțite la activitatea economică. Mai rămân diferențe între profilurile locurilor de muncă observate și dorite, ceea ce lasă o marjă de creștere pentru ratele de ocupare feminină atât în țările în care această participare e deja puternică, cât și în cele unde modelul tradițional este încă dominant (Jaumotte, 2003). La acești factori structurali, trebuie să adăugăm politicile ce afectează participarea

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303

2000, p. 169). Tradițional, figura mamei este asociată cu natura, glia, oceanul, iar tatăl reprezintă lumea gândirii, a lucrurilor făcute de mâna omului, a disciplinei, a călătoriei și aventurii (E. Fromm, 1995, p. 43). Acest tip de descriere are o marjă de valabilitate marcată în timp de evoluția familiei, a societății în general. Din perspectiva experiențelor umane fundamentale, s-a acreditat ideea că oamenii nu s-au născut liberi, ci într-o stare de subordonare față de părinții lor, mai precis a

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756

superioară, cea a administrațiilor publice. Superioritatea lor provine din faptul că au o legitimitate politică și dețin monopolul violenței legale. Pe de altă parte, ele articulează nivelele locale și centrale ale acțiunii publice. Ele dispun, de asemenea, de o anumită marjă de manevră care le permite să interfereze în sectorul comercial prin dezvoltarea proprietății publice. Această superioritate nu împiedică subsidiaritatea, căci intervenția publică nu trebuie să aibă loc împotriva altor forme de producție, ci în mod complementar cu acestea. F. von

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
către autoritățile locale nu sunt întotdeauna cea mai bună formulă pentru acestea, asemenea transferuri neservind întotdeauna nevoilor reale și putând conduce la decizii financiare greșite la nivel local. Ele introduc, de obicei, tot felul de restricții și condiționări, ce îngrădesc marja de manevră a autorităților locale și deschid calea controalelor ulterioare. Transferurile sunt efectuate, de multe ori, în scopuri politice, ca și controalele, interesele urmărite fiind de natură electorală. Amăgirea autorităților locale cu asemenea subvenții pot distrage atenția acestora de la adevăratele

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
să-și asigure o anumită putere în chiar inima relațiilor cotidiene. Pentru aceasta, ei se străduiesc să controleze informațiile sau orice ele-mente necesare funcționării ansamblului. Aceasta poate lua forme foarte variate. Plecînd de la statutul dobîndit, fiecare individ dispune de o marjă de manevră ce se manifestă sub forma puterii. Riscul este abuzul de putere, utilizarea informațiilor cu scopul exclusiv de a servi nevoi-le individului, în detrimentul bunei funcționări a ansamblului. Pentru a evita acest tip de derapaj, organizațiile și în particular

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
reguli. 4.4. Evaluarea și controlul activităților publice Sociologia organizațiilor și economia birocrației subliniază amîn-două anumite particularități ale funcționării birocratice. Reținem totuși faptul că ele au viziuni opuse privind originea disfuncționalităților: pentru un sociolog, acestea provin dintr-o insuficiență a marjelor de manevră și de inițiativă lăsată indivizilor în relațiile lor cotidiene. Excesul de reguli înăbușă creativitatea și în final eficiența; economia birocrației, din contra, consideră drept birocrat pe oricine dispune de un buget discreționar și de competențe suficient de largi

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
acțiuni ale agentului care ar putea să-l ruineze. Astfel, în domeniul public, un supervizor va apărea între omul politic și agent. Cît despre agent, el are tot interesul de a-și menaja încrederea mandantului, cu scopul de a obține marje de libertate suficiente. El va putea crea deci proceduri de informare suplimentare ale mandantului. Toate aceste proceduri vor antrena apariția de "costuri ale agentului", zise de supraveghere sau de obligare. La prima vedere totul se petrece ca și cum disocierea dintre proprietate

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
în zonele rurale birouri de poștă, chiar dacă veniturile sunt inferioare costurilor, diferența trebuie să o acopere Poșta Română sau trebuie avute în vedere subvenții publice? Practicarea de prețuri diferențiate poate oferi întreprinderii posibilitatea de a furniza servicii particulare degajînd o marjă semnificativă de profit, sau de a atrage spre ea o parte din surplusul reținut de anumiți utilizatori. Astfel, diversificănd și raționalizînd sistemele de tarifare a electricității, telefonului, transporturilor aeriene sau feroviare, întreprinderile în chestiune pot practica reale politici comerciale, sursă

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
una flexibilă și care nu va putea fi atrasă decît printr-un tarif promoțional, și una care e constrînsă să călătorească, pentru afaceri bunăoară, deci care poate suporta tariful normal. Aceasta din urmă este cea care va permite degajarea unei marje comerciale și prin aceasta ea este cea care, finalmente, va permite altor pasageri, care nu pot suporta costul marginal, să beneficieze de zbor. 6.2.3. De la monopolul natural la economia rețelelor Odată cu diferențierea tarifelor, a bugetelor și cu adaptarea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
noțiuni durabile cum e cea de solidaritate, chiar dacă ea a glisat din sfera producției în cea a repartiției. Dar chiar această glisare însăși devine purtătoarea unei noi dinamici naționale, cu scopul de a răspunde unei a doua sfidări, cea a marjelor de manevră în lupta de concurență la nivelul economiei mondiale. Pentru că numai făcînd explicit modelul de solidaritate ales, limitînd în mod explicit avariția micro-economiilor, produsul național poate evolua, în termeni de volum și de structură, într-un sens care să

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
fie la constrîngeri foarte puternice în privința redistribuirilor, punînd în cauză fundamentele democratice ale societăților liberale, fie, ca în societățile feudale, la agravarea disparităților actuale în termini de repartiție a veniturilor. Creșterea, chiar modestă, are din contra avantajul de a oferi marje de manevră în materie de repartiție, lăsînd mai multe grade de libertate indivizilor. Dar aceasta necesită, în contrapartidă, mutații permanente în structura ocupării, care au un serios impact asupra repartiției regionale a bogăției naționale. Ocuparea într-o ramură de activitate

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]