461 matches
-
Georgescu. Pe atunci, la o ședință a consiliului comunal, prezidată de incorigibilul Vasile Pogor, un consilier face observația următoare: În preajma teatrului, în față și în coastă, avem două statui: a lui Miron Costin, de bronz, și a lui Asachi, de marmoră. Nu se potrivește. Ar trebui să fie la fel... Propun să bronzăm pe Asachi. D. consilier are dreptate, răspunde foarte serios primarul Pogor. Decât, pentru motive de economie, în loc de a bronza pe Asachi, propun să văruim pe Miron Costin. Rezultatul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
caută să cerceteze trecutul Moldovei și al Iașului. (După "Albumul României", Alexandru Antoniu 1893) Pag. 121. Stema lui Vasile Lupu, după gravura aflată în excelenta lucrare a d-lui N. A. Bogdan "Orașul Iași". Pag. 123. Statuia lui Gheorghe Asaki, în marmoră albă; excelenta operă a sculptorului român Georgescu. Așezată dintru-ntăi, la 1894, în fața Teatrului Național (unde astăzi figurează statuia lui Vasile Alecsandri), ea a fost strămutată în fața școalei primare Trei Ierarhi, acolo unde vechiul dascăl și-a desfășurat o mare parte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Foto-Regal) Pag. 264. Monumentul lui Grigore Ghica, în grădina vechiului Beilic, unde nefericitul prinț a fost asasinat. Pag. 266. Palatul Creditului urban, fosta reședință domnească a lui Vodă Cuza, iar în timpul războiului cel Mare, locuința Regelui Ferdinand. Două plăci de marmoră neagră, aplicate pe zidul fațadei sale amintesc aceste două împrejurări istorice. Prima are conținutul următor: "Ultima reședință domnească din Iași. De la anul 1859 până la anul 1862, a lui Alexandru Ioan Cuza, primul domn al principatelor unite, ales prin libera voință
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
ruinelor, o lume ce vorbe?te despre o alt? ipostaz? a timpuluitimpul istoric, finit, supus devenirii. Zidurile vechilor cet??i vorbesc totu?i lumii contemporane despre permanen?a gândirii umane: lumea vechilor piramide, a templelor m?re?e „colonade-n marmori albe este rodul unei gândiri arhitectonice de-o grozav? m?re?ie "; de aceea I?i că?tig? dreptul la nemurire, prin faptul c? reprezint? un spa?iu al crea?iei, al În?elepciunii umane, În care preo?îi ?i
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Ț. Vianu) Substan?? nu numai a lumii exterioare, ci ?i a universului s?u interior, lumina se manifest? În versurile crea?iei eminesciene „Într-o serie de corporaliz?ri" : ??trii (luna, stele, luceaf?rul, măi pu?în soarele), castelele subacvatice, marmora, ghea? a, cristalul (dup? cum remarc? I.Em. Petrescu). Astfel, „... lumină I?i manifest? prezen?a În nesfâr?ițe oglinzi acvatice, În oglindă privirilor, În sâmburele de foc al apei etc. Dar, mai ales, lumina se manifest? că o corporalitate
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
bază, dar în 7 nuanțe diferite asamblate în tehnica “opus vermiculatum”. Terasa B, prin finisajele și ornamentele folosite, avea desigur rolul unei piețe publice deservind interesele socio-politice și economice ale tomitanilor. În jurul pereților construcției erau montate plinte decorative sculptate în marmoră, iar pereții erau placați cu dale mari (80x80 cm) tot din marmoră sub formă de arcade. Pe peretele longitudinal și într-o poziție centrală, se mai păstrează câteva trepte alcătuind o “tribună” de unde diverse persoane puteau lua cuvântul în problemele
Edificiul roman cu mozaic de la Tomis-Constan?a. Cine a fost executantul mozaicului? by Paul-Emil Ra?cu () [Corola-publishinghouse/Science/83671_a_84996]
-
B, prin finisajele și ornamentele folosite, avea desigur rolul unei piețe publice deservind interesele socio-politice și economice ale tomitanilor. În jurul pereților construcției erau montate plinte decorative sculptate în marmoră, iar pereții erau placați cu dale mari (80x80 cm) tot din marmoră sub formă de arcade. Pe peretele longitudinal și într-o poziție centrală, se mai păstrează câteva trepte alcătuind o “tribună” de unde diverse persoane puteau lua cuvântul în problemele publice curente. Lateral și pe același perete exista și o nișă care
Edificiul roman cu mozaic de la Tomis-Constan?a. Cine a fost executantul mozaicului? by Paul-Emil Ra?cu () [Corola-publishinghouse/Science/83671_a_84996]
-
Leonardo la Dalí și Marcel Duchamp, culminează, firesc, cu scenele spectacolelor contemporane de balet ale lui Maurice Béjart. Spiritul clasic are însă, ca întotdeauna, ultimul cuvânt: „Trupul ca receptacol de înțelesuri filosofice își găsește, poate, culminația cea mai amplă în marmorele Parthenonului.” SCRIERI: Peintres roumains, I-II, Paris, 1965; Critică și cultură, București, 1967; Brâncuși ou l’Anonymat du génie, București, 1967; Geografii spirituale, București, 1973; Nostalgia sintezei, București, 1984; Dimensiuni ale artei moderne, București, 1992. Repere bibliografice: Al. Andrițoiu, O
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287420_a_288749]
-
lui Kaunitz. Trebuia dar nimicit acest om, a cărui tărie de caracter amenința pe răpitorul patriei sale, trebuia asasinat în taină, fără zgomot. {EminescuOpIX 220} Și astfel s-au și urmat. În locul unde comuna Iași a așezat un sarcofag de marmoră, în locul unde astăzi se ridică pe o columnă bustul nemuritorului martir, acolo s-au întîmplat acea faptă a întunericului, acea mișelie demnă de diplomația veacului trecut, acea nerușinată pălmuire a slăbiciunei și dezbinării poporului românesc. Și într-adevăr, ce rușine
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
capete și cu dinți la margine, și mici plăci în forma cărămizilor, dintr-un fel de lut, amestecat cu părticele de fier. Societatea arheologică din Atena au descoperit, la săpăturile făcute pe coasta de sud a Acropolei, o tablă de marmoră foarte importantă pentru filologie și istorie. Tabla conține o inscripție de 80 de șiruri și anume tractatul ce l-au făcut atenienii cu Chalkis după ce, sub conducerea lui Pericles, supusese Euboea. [1 august 1876] {EminescuOpIX 501} GÎNDACI DE CARTOFI ÎN
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
poate găsi în ea o a doua Doamnă Ana; mai tînără cu vreo zece ani, privită de ochii lui peste care au trecut vreo nouă ani. Deci, rupe Maria tăcerea, iar vocea ei albă lovește sec, spărgînd imaginile statuilor în marmoră născute în mintea lui Mihai din rotunjimea genunchiului să intru în subiect; altfel risc să fiu poftită afară fără să-ți spun de ce-am venit. "E clar, îl despică pe Mihai un gînd vrea s-o las pe Doina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Ești gata? Gosseyn încuviință. ― Atunci, să mergem. Coborâră mai multe trepte și urmară un coridor îngust până la o ușă închisă. Crang o descuie și o împinse. Peste umărul acestuia, Gosseyn reuși să vadă mai multe aparate și o podea de marmoră. ― Intră singur și privește corpul. ― Care corp? ― se miră Gosseyn. Apoi înțelese. Corpul I. Uită de Crang. Intrând, văzu și alte aparate, mese, dulapuri de perete pline cu flacoane și eprubete, iar într-un colț ― alungită pe un platou mobil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
mâna, apucă cearșaful cu vârful degetelor, îl ridică, îl trase deoparte și-l lăsă să cadă pe jos, dezvelind cadavrul. 14 Gosseyn se așteptase să vadă niște resturi aproape carbonizate. Într-un anume fel, corpul întins, rigid pe placa de marmoră părea oribil mutilat, dar figura era neatinsă. Fără îndoială, trăgătorilor li se dăduse ordin să nu distrugă creierul. Toracele era aproape tăiat în două de gloanțe de mitralieră. Din piept și pântece nu mai rămăsese decât un amestec nelămurit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
mintea lui trebui mai întâi să se desprindă de imaginea cadavrului ca să perceapă mai clar situația. Îi trebuiră câteva secunde bune până să stabilească o analogie între zgomotul auzit și un alt sunet asemănător. Roți de cauciuc pe pardoseala de marmoră: X. Privi în jurul lui cu hotărârea fermă a celui pregătit la orice. Înghețat, îl contemplă pe monstrul de plastic. Apoi își îndreptă atenția asupra celor care intraseră în laborator, odată cu . Cu o figură inexpresivă. Îi fixă cu ochii pe frumosul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
de dorința de a câștiga. Deci acest mic incident are drept scop... Se opri și o expresie de surpriză îi contractă trăsăturile. Substanța dură din care erau confecționate piciorul, brațul și corpul scoase un zgomot surd când se prăbuși pe marmoră. În spatele lui, Hardie, al cărui chip regulat oglindea aceași tulburare, căzu în genunchi și apoi se rostogoli pe o parte. Gardienii se prăbușiră la rândul lor, doi dintre ei căznindu-se să-și scoată armele înainte de a-și pierde cunoștința
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
această masă de vehicule militare se îndrepta în procesiune către celebrul scuar; odată ajunși acolo, oameni și mașini pătrunseră în clădire prin toate părțile de acces. În fața bolții multiple a intrării principale, bogat ornamentată, Thorson îi arătă literele gravate în marmoră. Întunecat la față, Gosseyn se opri și citi antica inscripție: RAȚIONAMENTUL NEGATIV ESTE CULMEA CONȘTIINȚEI Suna ca un suspin ce răzbate din străfundurile veacurilor. Ceva din realitatea semnificațiilor, din modul lor de acțiune asupra sistemului nervos uman, se regăsea în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
o existență dispărută. Ladima se redefinește ca o axă actanțială ce străbate întregul episod din camera Emiliei, care este, în fond, miezul romanului: Acum îl vedeam în fotografia veche, deși murise numai acum trei luni, ca pe o cruce de marmoră, încadrată în ramă de sârmă galbenă. Dar tot nu-mi vine să cred că dedesubt în pachet, e cu adevărat îngropat misterul lui, căci a fi iubit femeia de lângă mine e a fi îngropat sufletește"166. Fred dezvăluie o nouă
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
ușoară, / O dă-n vileag în haină de paradă. // Sub uriașa gândului cascadă / Se-nvârte ca o fermecată moară; / E trandafir în zâmbet de fecioară / Și-n mână de viteaz se face spadă. Turnăm în spuma lui cea trecătoare / Tăria marmorei nepieitoare, / De-i toarcem rostul cu înțelepciune; De nu, ne prăbușim din zbor avântul. / În târâtoarea lui deșertăciune... / Acest demonic șarpe e Cuvântul” (Șarpele cu clopoței). Suferința este convertită în purificare și pusă în slujba frumosului (Cum doarme diamantul...). Sonorități
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286315_a_287644]
-
al tău pântec galben, pelicanul/ Ciungul dă de pomană la calic:/ Mațe de fildeș înroșind Oceanul/ Iubita mea, ești alba Moby Dick!// Iubita mea, și ești o cantilenă/ topită în grăsime de balenă/ Când soarele se varsă în adânc,// De marmoră și silex și porfire,/ Ca untdelemnurile în tingire./ Iubita mea, din trupul tău mănânc.” Impresia, facilitată cu intenție cititorului, este de creație a unui François Villon contemporan și dement, care panoramează „Submarinele de aur/ Plutind prin creierul unui nebun”. Pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287647_a_288976]
-
Acesta privește iritat scena) SCHWEINDI: Nu ling eu picioarele alea catastrofale... eu sunt un austriac cu coloană vertebrală și un austriac nu linge picioarele nici unui om, omul austriac poate cel mult să sărute plin de umil respect picioarele împietrite de marmoră ale unei fecioare adevărate cu o demnitate logică, care se află inclusă într-unul ca asta. HERTA: Dar acum și mai de mult sunt eu Fecioara. Am fost așa de deplin însămânțată că nu mai aparțin nimănui. Am ajuns la
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
doar/ Nimeni nu va ști că-n noaptea asta/ Vom veni în sală iar// Carnea albă-n noapte o să cânte/ Mușchii-or să se-ntindă lin/ Ca un cor de suflete ce-s gata/ Să-și ia zborul lor deplin// Marmora tăcută o să sune/ Țeasta când ne-o vom izbi -/ Nu te teme,-i noaptea-n care sânge/ Sânge nu se va ivi -// [...] Sala de gimnastică ne-așteaptă/ Trupul cere zi de zi/ Mai frumos să facem Trupul Morții/ Și ușor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287648_a_288977]
-
lor semi-ermetice, drapându-se în călăuz știutor: Turnul se numea Turnul Prințului Fericit, Turnul Perfecțiunii Violate, Turnul Unghiului, Turnul, Turnul Cavalerului Plâns, Turnul Copilului mort, Turnul Blând, Turnul Palid, Turnul Iubitorului Morții: Blum-blum se auzea Viermele căzând cu capul de marmora treptelor: fratele meu, nu-ți pot veni în ajutor! Luminează-ți fața! Privește-mă-n față. Trimiteri retorice similare, grandilocvente, figurează la Minulescu, la Emil Botta și Constant Tonegaru; tumultuosului Cezar Ivănescu colosalizarea îi stă bine; e în natura sa
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
și gura mea, credincioasă, Numele ți-l va rosti. A mea liră și al meu cîntec vor răsuna în cinstea ta. Cei devotați fără cusur lui Eros sunt răsplătiți pentru credința lor, de pildă, Pigmalion: Venus preschimbă lucrarea plăsmuită din marmoră, în fecioară însuflețită, spre bucuria artistului îndrăgostit de propria lui operă. Să se rețină că Hyakinthos era zeu păstor. El se întrecea adesea cu Apolo în jocuri sportive, de preferință în mînuirea lancei aruncată cu voinicie, ca în basme, în
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
fi scris pe lângă, sau în loc de Miorița și Meșterul Manole, Luceafărul și Floare albastră, nu mă îndoiesc că fără vioară George Enescu ar fi cântat din frunză sau din fluier de soc și că, lipsit de material, Rodin ar fi sfidat marmora și bronzul, sculptând în miez de pâine, nuci de cocos sau halva. Bineînțeles că, departe de a fi sentințe, aceste afirmațiuni, intenționat absurde, nu tind decât să sublinieze forța elementară a talentului, independența lui... și nimic altceva. Le-am însemnat
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
leagănul legii creștine, ca să serbeze ziua sfântă a Nașterii Mântuitorului. În noaptea Crăciunului, evlavioșii se adună la Biserica măreață din Bethleem, zidită pe locul unde s-a născut Isus Hristos. Interiorul bisericii este strălucit. Pe jos - albe și curate lespezi de marmoră, acoperite cu covoare minunate. Biserica e împărțită în mai multe chilii sfinte numite peșteri. În fiecare ard continuu candele de argint și aur, pline cu undelemn curat și sfințit. În interior, partea de căpetenie o alcătuiește Peștera Nașterii. În ea
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]