453 matches
-
Rușchița a crescut și mai mult de când am aflat că Domul din Milano a fost refăcut, prin anii 70, cu marmură de la noi, de la Rușchița, nu de la ei, din bine cunoscuta Carrara din care Michelangelo a sculptat celebra Pieta, pentru că marmora noastră, adevărat aur alb în zilele noastre, este mai bună în construcții fiind mai rezistentă păstrâdu-si nealterate calitățile. Azi, aflăm că străinii, lacomi globalizați, își înfig colții și-n Marmora de Rușchița, la fel precum o fac în Roșia Montana
AURUL ALB ROMANESC de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378051_a_379380]
-
cunoscuta Carrara din care Michelangelo a sculptat celebra Pieta, pentru că marmora noastră, adevărat aur alb în zilele noastre, este mai bună în construcții fiind mai rezistentă păstrâdu-si nealterate calitățile. Azi, aflăm că străinii, lacomi globalizați, își înfig colții și-n Marmora de Rușchița, la fel precum o fac în Roșia Montana! Azi Roma, Viena, Londra au sărăcit, nu-și mai permit Marmură de Rușchița abia își mai permit gresie și faianță ordinară, în schimb lumea arabă își permite să placheze și
AURUL ALB ROMANESC de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378051_a_379380]
-
Despre forum și celelalte clădiri, vile, temple sau atelierle să nu le comparam cum sunt întreținute și prezentate cu cele din străinătatea vestică a României, fiindcă ne cuprinde jalea. Romanii în construcțiile lor de aici au folosit pe lângă piatră și marmoră. Au găsit-o repede,la fel cum au găsit aurul și sarea dacilor, puțin mai jos, după Poarta de Fier a Transilvaniei, în zona comunei Bucovei de azi. Dar Munții Poiana Ruscă au și alte zăcăminte de marmură. Marele zăcământ
AURUL ALB ROMANESC de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378051_a_379380]
-
intrat în atenția lumii, a mineralogilor și a celor interesați în exploatarea ei datorita sculptorului maghiar Istvan Ferenczy, în Secolul XIX-lea,care a atras atenția asupra ei în Imperiul Habsburgic prin mass-media vremii, comparându-i calitățile cu cele ale marmorei de Carrara și estimând zăcământul la o foarte mare cantitate. Atât a trebuit, că a și sosit un constructor neamț foarte interesat, Johann Biebel, a urcat pe râul Rușchiței a cercetat nemțește, a evaluat bine și a cumpărat ieftin, aproape
AURUL ALB ROMANESC de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378051_a_379380]
-
neamț foarte interesat, Johann Biebel, a urcat pe râul Rușchiței a cercetat nemțește, a evaluat bine și a cumpărat ieftin, aproape pe nimic, munții împăduriți dintre Pârâul Racii Mari șiPârâul Padeș, cei doi afluenți ai Rușchiței și a început exploatarea marmorei in 1883. Cum între timp Imperiul Habsburgic, în declinul lui istoric, a alunecat rău de tot când s-a unit cu Ungaria, numindu-se Austro-Ungaria, totul s-a maghiarizat în Ardeal și Banat. Chiar și fiul moștenitor a lui Johann
AURUL ALB ROMANESC de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378051_a_379380]
-
-se Austro-Ungaria, totul s-a maghiarizat în Ardeal și Banat. Chiar și fiul moștenitor a lui Johann Biebel a devenit Ianos ce s-a căsătorit cu fiica un foarte mare, mare și viteaz, general ungur din Budapestași au început exportul marmorei de la Rușchița în douăsprezece țări din Europa sub marca: Amagyar Carrara !! Vezi reclamele și documentele timpului. La Magyar Carrara din Munții Banatului, prin 1900, munceau din greu vreo trei sute de gugulani - rumânii locului ce se consideră urmașii direcți ai dacilor
AURUL ALB ROMANESC de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378051_a_379380]
-
Îmi explica Gropanul, un adevărat amfiteatru gigant de 130 de metri. Impresionant, e unic și dominant. Pe mine și pe mulți ca mine, care l-am văzut ne-a uluit: un munte întreg transformat în amfiteatrul tăcerii, un memorial al marmorei. Veniți și cereți să-l vedeți, osteneala drumului dispare în fața lui !! Am ascultat detalii și am urcat în zigzag la Cariera lui Ionel în plină exploatare acum și imaginea m-a copleșit. Fac o paranteză, eu sunt un fermecat, până la
AURUL ALB ROMANESC de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378051_a_379380]
-
trepte de marmură. Cu răbdare ca pentru novici, domnul inginer Viorel Berindeie îmi explică utilajele și tehnologia cu care se desprind blocuri de marmură de zeci de tone. Pentru prima dată, aud de haveze cu discuri și foreze pentru secționările marmorei, de utilaje grele de ridicat și transportat. Le văd în funcțiune, le privesc curios și fotografiez, întreb naivități de ignorant și primesc răspunsuri de profesionist. Sunt entuziasmat, mulțumit și mulțumesc. Inginerul Viorel Berindeie este o persoană robustă, energetică cum trebuie
AURUL ALB ROMANESC de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378051_a_379380]
-
și duminica când nu se lucrează în carieră. Ar trebui pentru că merită pentru toata lumea; de la patroni la turistii din țară si străinatae. Și-n locul tablei prăpădite, ruginită, jalnică de la intrare, să se așeze cel mai mare bloc de marmora pe care să scrie: RUȘCHIȚA - CARRARA ROMÂNIEI. ------------------------- Corneliu FLOREA august 2016 Casa cu Flori - Bistrița
AURUL ALB ROMANESC de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378051_a_379380]
-
cu atâta îndârjire aceștia? Mai ales dacă ne gândim la grija cu care au fost pregătite campaniile lor repetate de cucerire a acestor teritorii, la amploarea sărbătoririi victoriei, la respectul și chiar admirația cu care au imortalizat, în piatră și marmoră, triumful.” (Vasile Pârvan, în „ Getica ”, descriind diferitele figuri de daci imortalizate de artiștii romani, nota: „Avem din nou acea clasică expresie de energie gravă, de asprime disprețuitoare, pe care o întâlnim la atâtea dintre chipurile de Daci de pe Columna lui
2, PROF. ANICA TĂNASĂ, de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375060_a_376389]
-
așa de drăgălașe, una Amelia- Lia și cea mare Noemi, soțul ei era plecat în război... Piața San Marco este centrul vieții venețiene, apoi biserica San Marco, Doamne ce minunăție, mozaicuri, altarul cu reprezentări din viața lui Cristos, coloane de marmoră africană, statui și basoreliefuri antice, picturi zmălțuite în aur și argint, un adevărat paradis divin... Aici m-am rugat pentru fericirea mea și a lui Ilie... Palatul Dogilor cu faimoasa Ponte dei sospiri !Din turnul lui se vede întreaga lagună
EXCURSIA, FRAGMENT DIN ROMANUL PRIVEGHIUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/373201_a_374530]
-
câtre mine exact cât pe față să-i cadă lumina celei mai de aproape lămpi din rețeaua electrică stradală. Era o femeie frumoasă, cât am putut să văd și să remarc, cu tristețe evidentă pe chipul său parcă sculptat în marmoră albă, impunătoare ca aspect general, suplă, chiar subțirică, deși cred că adunase în jur de 40 ani. Arăta foarte bine. Atâta doar că se citea cu ușurință amarul din sufletul său, din întreaga sa ființă; în atitudine, în voce și
CUTREMUR (4 MARTIE 1977) ÎN AMINTIRI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377722_a_379051]
-
de raze, ninsoare de stele." (Mortua est) " Pe scări înalte flori de foc sădite" (În căutarea Seherezadei) palat: "Cetățile mari răspândite-s în soare, Palate de-argint se ridic gânditoare..." "Și pe coaste sunt palate, ce din verzi grădini Strălucesc marmora albă și senină ca zăpada, Cu intrări în veci deschise, cu scări netezi, colonade Lungi de marmore ca ceara în lungi bolte se îmbin." (Memento mori) tumul: "Ce-ntâlnesc întâi pe țărm e-un tumul Proroc prea singur al vieții
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
palat: "Cetățile mari răspândite-s în soare, Palate de-argint se ridic gânditoare..." "Și pe coaste sunt palate, ce din verzi grădini Strălucesc marmora albă și senină ca zăpada, Cu intrări în veci deschise, cu scări netezi, colonade Lungi de marmore ca ceara în lungi bolte se îmbin." (Memento mori) tumul: "Ce-ntâlnesc întâi pe țărm e-un tumul Proroc prea singur al vieții umane, Tu ești cenușa iară viața-i fumul." (În căutarea Seherezadei) dom: În dom de marmur negru
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Vasile Sporici. • Logică și contradicție, Iași, Editura Ștefan Lupașcu, 2005, traducere de Vasile Sporici. • Principiul antagonismului și logica energiei, Iași, Editura Ștefan Lupașcu, 2005, traducere, note și postfață de Vasile Sporici. CONVORBIRI : • "Incontro con Stéphane Lupasco", interviu realizat de Giancarlo Marmori, Revue ABC, 4 decembrie 1960. • "Quel est l'événement le plus important de 1963 ? 25 personnalités répondent", Arts, 25-31 decembrie 1963. • Vintilă Horia, Viaje a los centres de la Tierra, Barcelona, Plazas y Janes, 1971; convorbiri cu Werner Heisenberg, Stéphane Lupasco
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
ușoară, / O dă-n vileag în haină de paradă. // Sub uriașa gândului cascadă / Se-nvârte ca o fermecată moară; / E trandafir în zâmbet de fecioară / Și-n mână de viteaz se face spadă. Turnăm în spuma lui cea trecătoare / Tăria marmorei nepieitoare, / De-i toarcem rostul cu înțelepciune; De nu, ne prăbușim din zbor avântul. / În târâtoarea lui deșertăciune... / Acest demonic șarpe e Cuvântul” (Șarpele cu clopoței). Suferința este convertită în purificare și pusă în slujba frumosului (Cum doarme diamantul...). Sonorități
CODREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286315_a_287644]
-
silesc, deschide... Dorești, spre a deschide, să îmi înstrun chitara? [REGINA] Nu-i vreme de iubire... Regele-i foc și pară, L-a revoltat în suflet minciuna temerară. [CAVALERUL] [(apart)] Cum va orbi pe Mira coroana luminată Ce frunței ei marmorei îi fuse destinată! O văd și mai frumoasă, mult mlădiată-n îmblet, Pădurile ei negre iluminând c-un zâmbet. [REGINA] Pe tine, cavalere, te voi vedea pierdut... Singur îmblînd prin lume, pierind necunoscut, Urât de ziua albă și [ -'- - -'- ] de noapte
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
natura i-a înzestrat într-un moment de estraordinară liberalitate. Deodată cu ducerea lor ei ne iau ce ne-a dat, lăsîndu-ne numai părerea de rău că nu-i mai putem asculta. Ei sunt despoții în republica artelor! De pe chipurile marmorelor antice putem avea copii în ipsos, de pe tablourile lui Rafael fotografii și gravure, operele maiștrilor compozitori le putem avea și ne putem împrieteni cu ei mai bine decât cu cunoscuții și cu rudele, dar acești artiști al căror geniu consistă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
interioară, simte nevoia să se elibereze și să capete anumite forme. Iată ce spune În acest sens, A. de S. Exupéry: „ZÎmbetul de pe chipul unei statui nu-i nici pe departe alcătuit dintr-un amestec de sudoare, de scîntei de marmoră și de lovituri cu dalta. ZÎmbetul nu ține de piatră ci de creator. Eliberează omul și el va crea [...]. Nici inteligența, nici judecata nu sînt creatoare. Dacă sculptorul e tot numai știință și inteligență, mîinile lui vor fi lipsite de
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
al tău pântec galben, pelicanul/ Ciungul dă de pomană la calic:/ Mațe de fildeș înroșind Oceanul/ Iubita mea, ești alba Moby Dick!// Iubita mea, și ești o cantilenă/ topită în grăsime de balenă/ Când soarele se varsă în adânc,// De marmoră și silex și porfire,/ Ca untdelemnurile în tingire./ Iubita mea, din trupul tău mănânc.” Impresia, facilitată cu intenție cititorului, este de creație a unui François Villon contemporan și dement, care panoramează „Submarinele de aur/ Plutind prin creierul unui nebun”. Pentru
IVANCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287647_a_288976]
-
Leonardo la Dalí și Marcel Duchamp, culminează, firesc, cu scenele spectacolelor contemporane de balet ale lui Maurice Béjart. Spiritul clasic are însă, ca întotdeauna, ultimul cuvânt: „Trupul ca receptacol de înțelesuri filosofice își găsește, poate, culminația cea mai amplă în marmorele Parthenonului.” SCRIERI: Peintres roumains, I-II, Paris, 1965; Critică și cultură, București, 1967; Brâncuși ou l’Anonymat du génie, București, 1967; Geografii spirituale, București, 1973; Nostalgia sintezei, București, 1984; Dimensiuni ale artei moderne, București, 1992. Repere bibliografice: Al. Andrițoiu, O
HAULICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287420_a_288749]
-
s-au înăsprit după 1599; l-a servit „foarte cu bună și credincioasă slujbă” și pe Radu Șerban) de la fosta mănăstirea Stănești (ctitorie a neamului lor). O glorie personală, cea a defunctului, se îngemănează cu gloria vremii (în inscripția de pe marmora albă așezată în pronaos, și trec spre viitorime), căci evocatele combateri au fost momente de teribilă încercare: „Vŭ ime O(t)ca i G(y)na, S(vé)t(a)go D(uh)a, am(i)n. Acesta petra pre
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Stăvilare). Influențe din Ion Minulescu sunt evidente în amestecul de intimism melancolic și sugestivitate căutată. De altfel, V. se remarcă prin culorile, parfumurile, artificiile punerii în pagină („Splendoarea lumii pe zilele de soare / Pe trandafirii rozalii, sublimi, / Pudră căzând în marmore ușoare, / În muguri răcoroși de heruvimi”), iar realul este adesea transfigurat într-o manieră prin care prozaicul capătă farmec. Ultimele scrisori (1976), Cogitatum (1984) conțin versuri grațioase, cu accent pe decorativ, ca și placheta Transparențe (1997). Eul liric caută răspuns
VOINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290626_a_291955]
-
un program clasicizant radical. Disprețuind „gloria lumească”, „secile vrăjiri a vremii-nșelătoare”, poetul se retrage „la umbra unui dafin”, sub scutul Minervei, „zeița clară ca flacăra”, „Senina”, „Eterna”, „mireasă și soră”, care îi dă puterea să-și „toarne chinul în marmoră cerească”. „Vechile otrăvuri” se preschimbă în „izbăviri”, „turburea viață” trece în „armonioase arte”. Balcic e o replică sui-generis la Biserica de altădată. După ce travestise oarecum convențional cuprinsurile argeșene în ținut biblic, P. așază Grecia, nu fără îndreptățire de data aceasta
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
din anii ’30. M. cultivă ipostaza unui dezrădăcinat răzvrătit, peregrin anonim „între două lumi”, între „orașul desfigurat de cimitire multe” și „altarul unei mici biserici”, căutând „calea către Olimp”. Târzii, celelalte două culegeri de poeme, Iarba stelelor (1968) și Momentele marmorei (1976), redimensionează universul imagistic inițial în „forme de expresie tot mai sintetice” (Haralambie Țugui), reduse uneori la simpla notație, cu miza pe sugestie și pe asocierile de tip simbolist. Proza din Vârsta neuitării (1973) și Punte peste ani (1984), marcat
MOROSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288255_a_289584]