231 matches
-
a ascultat a trebuit să mărturisească că rostirea lui a fost unul din momentele cele mai însemnate ale serbărei. Unde se descrie mai bine eroismul lui Ștefan decit în acest necrolog eminent: "Ca fulgerul de la răsărit la apus a străluminat: marturi sânt leșii, cari cu sângele lor au roșit pământul nostru; marturi ungurii, cari-și văzură satele și cetățile potopite de foc; marturi tătarii, cari cu iuțimea fugei n-au scăpat de fierul lui; marturi, turcii, cari nici în fugă nu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
unul din momentele cele mai însemnate ale serbărei. Unde se descrie mai bine eroismul lui Ștefan decit în acest necrolog eminent: "Ca fulgerul de la răsărit la apus a străluminat: marturi sânt leșii, cari cu sângele lor au roșit pământul nostru; marturi ungurii, cari-și văzură satele și cetățile potopite de foc; marturi tătarii, cari cu iuțimea fugei n-au scăpat de fierul lui; marturi, turcii, cari nici în fugă nu-și putură afla mântuirea... marturi sânt toate neamurile de pe-mprejur, care
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mai bine eroismul lui Ștefan decit în acest necrolog eminent: "Ca fulgerul de la răsărit la apus a străluminat: marturi sânt leșii, cari cu sângele lor au roșit pământul nostru; marturi ungurii, cari-și văzură satele și cetățile potopite de foc; marturi tătarii, cari cu iuțimea fugei n-au scăpat de fierul lui; marturi, turcii, cari nici în fugă nu-și putură afla mântuirea... marturi sânt toate neamurile de pe-mprejur, care au cercat ascuțitul sabiei lui!... Unde se face mai drept și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de la răsărit la apus a străluminat: marturi sânt leșii, cari cu sângele lor au roșit pământul nostru; marturi ungurii, cari-și văzură satele și cetățile potopite de foc; marturi tătarii, cari cu iuțimea fugei n-au scăpat de fierul lui; marturi, turcii, cari nici în fugă nu-și putură afla mântuirea... marturi sânt toate neamurile de pe-mprejur, care au cercat ascuțitul sabiei lui!... Unde se face mai drept și mai deplin panegiricul iubitului erou, ca-n aceste cuvinte: "Dar ce minte
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
sângele lor au roșit pământul nostru; marturi ungurii, cari-și văzură satele și cetățile potopite de foc; marturi tătarii, cari cu iuțimea fugei n-au scăpat de fierul lui; marturi, turcii, cari nici în fugă nu-și putură afla mântuirea... marturi sânt toate neamurile de pe-mprejur, care au cercat ascuțitul sabiei lui!... Unde se face mai drept și mai deplin panegiricul iubitului erou, ca-n aceste cuvinte: "Dar ce minte e atât de bogată în gândiri, ce limbă e așa de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Întâlnim un sat cu numele Umbrărești într-un succint text, extras dintr-un act datat 10 iunie 1546, publicat prima dată de N. Iorga, și care cuprinde doar atât: „Petru vodă pentru vânzarea satelor Umbrăreștii și Dumeștii, Menționați, Danciul, Mușat. Marturi: fiii Iliaș, Ștefan, Constantin...” și boierii din Sfatul Domnesc, 16 la număr, cu specificarea din final: „pergament, pecete ruptă”, ceea ce dă de înțeles că rezumatul s-a făcut după actul original, scris pe pergament, avut în față de marele istoric. Alexandru
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
după cum urmează: - preotul Ilie Soare de la Condrea, care cumpără în 1818 o vie de la Vasilache Istrati și soția sa; la martori în zapis semnează și „Eu, preot Vasile, am fost față; și eu, preot Luca, am scris zisa lor și martur”. - preotul Mihai este de față la o vânzare de loc în 1820, iar când iscălește, face precizarea: „Eu, preot Mihai, răzăș de moșii, iar nu ogrădaș, nu le-am cetit zapisu și, cerându-mă să mă iscălesc, am iscălit, dar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
insistențele femeii, se hotărăște trimiterea unui mumbașir în județ pentru a-i aduce aminte acestuia să se prezinte la tribunal. Dar o altă proble mă apare, martorii nu vor să rămână până la venirea acuza tului. „Eu ticăloasa am venit cu marturi aici, se plânge Ancuța, dă-i țiu în cheltuială dă sunt dooă săptămâni. Și acel mumbașir ce s-au dus ca să-l aducă nici într-o lună de zile nu poate veni. Apoi să socotească înaintea înțelepciunii Mării Tale de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
raționale (actele scrise, martorii, in diciile). Codurile de legi ale vremii insistă foarte puțin asupra statutului acestora și asupra modalităților de utilizare. Doar proba cu martori și jurământul sunt analizate de Pravil nic easca Condică la 1780 în capitolele Pentru Marturi și Pentru ju rământ. a) Actele scrise „Înscrisurile“ sunt probele moderne prin excelență. Ele dețin un rol important numai în cadrul anumitor litigii. Astfel, ele capătă o importanță deosebită în procesele pentru recuperarea zestrei sau în conflictele din jurul patrimoniului. Aici foaia
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
textul militarului francez a fost binecunoscut și istoriografiei române. Cele mai consistente notații asupra lui găsim la Nicolae Iorga în conferința susținută la Galați pe 9 noiembrie 1908, editată ulterior într-o broșură la tipografia Neamului Românesc, sub titlul Un martur străin al păcatelor noastre. Călătorul frances G. Le Cler din 1860. Aici găsim o tipologie a călătorilor străini prin Principatele Române: unii care căutau doar oportunități pentru afaceri și interese personale, alții care, datorită unor înclinații literare, se străduiau să
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
pe 11.05.2010). 2 http://www.amazon.fr/Livres/s?ie=UTF8&rh=n%3A301061%2Cp 27% 3A Gustave%20Le%20Cler&field-author=Gustave%20Le%20Cler&page=1 (consultat de noi pe 11.05.2010). 3 Spre exemplu, Nicolae IORGA, Un martur străin al păcatelor noastre. Călătorul frances G. Le Cler din 1860, Tipografia Neamul Românesc, Vălenii de Munte, 1908, p. 5; Marcel EMERIT, "Le dossier de la première mission militaire française en Roumanie", în Revue Roumaine d'Histoire, V, 4, 1966, pp.
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
limbă, din moment ce apare în italiană ca scuro, „aspru“, „înțepător“, „loc ars de soare, puternic însorit“. Evoluția ar fi fost următoarea: gr. askuros, askuron > * lat. ascyrum (pl. ascyra) > rom. *ascur (sau, pornit de la plural, ascură), cu y > u (ca în martyrus > martur). Tot o raritate în toponimia romînească este Călcaza (rostit popular Călcadza), care desemnează un loc în „moșia“ satului Vîrciorova din județul Caraș-Severin și o baltă în moșia satului Ilovăț (județul Mehedinți). În teritoriul satului Vîrciorova există și două nume formate
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
și raza de activitate era marea, nu uscatul”. În legătură cu aceste împrumuturi, se face precizarea că ele „au în românește fonetismul vechi al elementelor latine”: a amăgi, urgie, mărgea, a mângâia, spân, azimă, zeamă, broatec, a căsca, a cuteza, mic, mutră, martur, papură, proaspăt, trufie, farmec etc., multe dintre ele neacceptate ulterior ca grecisme. Apropierile dintre română și albaneză au în concepția lui S. Pușcariu mai multe explicații. Mai întâi sunt abordate „cuvintele moștenite de la strămoșii noștri daco-geto-traci” pentru identificarea cărora „un
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
esproprierea lui, nu se sfiesc a întrebuința mijloace proibite de legea penală, {EminescuOpX 243} Pe când țăranul e în stare de beție, acei speculanți obțin iscălitura pe polițe, pe înscrisuri falșe, ei falsifică polițe, acte de vânzare, ci se folosesc de marturi falși în judecată, ci depun jurăminte falșe (V. Kaserer, p. 24). Legiuitorul căutând prin legea din 1872 a împiedica obținerea iscăliturei țăranului pe polițe prin surprindere, speculanți rafinați, spre a nu mai fi expuși la contestări, obțin hotărâri arbitrale contra
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Asachi, „Flori de scăieți culese pe malul Dâmboviței”, „Albina românească”, 1846, 55; C. A. Rosetti, Amintiri istorice, îngr. Vintilă C. A. Rosetti, București, 1889, 93-102; Rosetti, Dicț. cont., 200; Const. V. Rosetti, Enric Winterhalder, ALA, 1923, 122; N. Iorga, Un martur german al timpurilor de prefacere românești, RI, 1933, 4-6; Călinescu, Ist. lit. (1941), 248, Ist. lit. (1982) 269-270; Florica Em. Condurachi, Enric Winterhalder, tipograf și revoluționar, SCB, 1955; Nicolae Liu, N. Bălcescu, E. Winterhalder și biblioteca „Magazinului istoric”, SCB, 1957
WINTERHALDER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290678_a_292007]
-
hotarnici...dară egumennul de la Cetățuie ocărăști pe martori și sare să-i bată. Deci iată că vă poruncim să mergeți acolo și să chemați și pe egumenul de Cetățuie față...Si precum veți afla cu dreptati din scrisori și din marturii a bătrâni să le îndreptați hotarăle vechi...Si de va sta egumenul di Cetățuie împotriva dreptății, ocărând marturii, să-l dați în scris, la mărturie, toate pricinile și împotrivirile ca să avem știre.” Mărite Spirit, mă cam trec fiorii când citesc
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
să mergeți acolo și să chemați și pe egumenul de Cetățuie față...Si precum veți afla cu dreptati din scrisori și din marturii a bătrâni să le îndreptați hotarăle vechi...Si de va sta egumenul di Cetățuie împotriva dreptății, ocărând marturii, să-l dați în scris, la mărturie, toate pricinile și împotrivirile ca să avem știre.” Mărite Spirit, mă cam trec fiorii când citesc despre aceste fapte haiducești ale „rugatorilor nostri”, cum obișnuiesc voievozii să-i numească pe călugări, și mai vârtos
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
ani muncă silnică. A decedat în 1968, la doar câțiva ani după eliberare. Un interviu cu Traian Popescu va fi publicat într-un volum ulterior. Tolan Ion ajustor, născut în 1925 la Magra, Arad. HYPERLINK "http://www.procesul comunismului.com/marturii/fonduri/ioanitoiu/rmunti/docs/rezistenta 10.pdf" http://www.procesul comunismului.com/marturii/fonduri/ioanitoiu/rmunti/docs/rezistenta 10.pdf, accesat în 3.09.2007. Potrivit altor surse, procesul a avut loc în octombrie 1953. Cei mai mulți dintre cei judecați, legionari parașutați de
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
eliberare. Un interviu cu Traian Popescu va fi publicat într-un volum ulterior. Tolan Ion ajustor, născut în 1925 la Magra, Arad. HYPERLINK "http://www.procesul comunismului.com/marturii/fonduri/ioanitoiu/rmunti/docs/rezistenta 10.pdf" http://www.procesul comunismului.com/marturii/fonduri/ioanitoiu/rmunti/docs/rezistenta 10.pdf, accesat în 3.09.2007. Potrivit altor surse, procesul a avut loc în octombrie 1953. Cei mai mulți dintre cei judecați, legionari parașutați de americani pentru a continua lupta anticomunistă și antisovietică, au fost condamnați la
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
dbjurnal 4.html" http://miscarea.net/dbjurnal 4.html, accesat în 3.09.2007; HYPERLINK "http://www.fgmanu.net/istorie/interviu.htm" http://www.fgmanu.net/istorie/interviu.htm, accesat în 3.09.2007; HYPERLINK "http://www.procesul comunismului.com/marturii/fonduri/ioanitoiu/rmunti/docs/rezistenta 10.pdf" http://www.procesul comunismului.com/marturii/fonduri/ioanitoiu/rmunti/docs/rezistenta 10.pdf, accesat în 3.09.2007. Nina Dombrovschi șefă de cabinet a lui Savel Rădulescu la Comisia pentru Aplicarea Armistițiului. Arestată în 1949
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
09.2007; HYPERLINK "http://www.fgmanu.net/istorie/interviu.htm" http://www.fgmanu.net/istorie/interviu.htm, accesat în 3.09.2007; HYPERLINK "http://www.procesul comunismului.com/marturii/fonduri/ioanitoiu/rmunti/docs/rezistenta 10.pdf" http://www.procesul comunismului.com/marturii/fonduri/ioanitoiu/rmunti/docs/rezistenta 10.pdf, accesat în 3.09.2007. Nina Dombrovschi șefă de cabinet a lui Savel Rădulescu la Comisia pentru Aplicarea Armistițiului. Arestată în 1949 și acuzată de legături cu străini. A fost eliberată și arestată din
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
de negotu; se intocmescu pentru lucrulu de întreprindere, în formele învoite, după partea ce se cuvine fie-cărui și după condițiile asediate între impariasitori. Articolul 48 Întovărășirile în impariasire se potu dobîndi prin aretarea catastiseloru a corespondinței, seu prin dovadă cu marturi, de va găsi cu cale tribunalulu a o priimi. Articolul 49 Întovărășirile negutiatoresci în impariasire, nu sînt supuse la formalitățile orînduite pentru cele-l-alte tovărășii. SECȚIA I Pentru prigonirile intra tovarăși și pentru chipulu de a le isbrani. Articolul 50 Ori
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
de mijlocitorulu de scambu sau de samsaru, si care trebuie a fi iscălita de tocmitorele părți, printr'o fatura, priimita dreptu bună de cumparatoru, prin corespondintia prin catastisele tocmitoreloru părți, si candu tribunalulu va găsi cu cale, prin dovadă cu marturi. Titlul U VIII PENTRU POLIȚIE, BILETURI DE ORANDUIALA ȘI PENTRU PRESCRIPȚIA (PARAGRAFIA) SECȚIA I Pentru poliție PARAGRAFUL I - Pentru forma poliței Articolul 106 Poliță se trage dintr'unu locu într'altulu are dată să; arată suma de a se plăti
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
PARAGRAFUL XII - Pentru protesturi Articolul 168 După jalbe ce va da infatisatorulu împotriva nepriimirei sau a neplatei poliței, judacatoria va tramite îndată spre întocmirea actulul de protestu pe vatafulu de aprodi sau pe altu impiegatu împreună cu infatisatorulu și cu doui marturi găsiți de acestu dîm urma. Protestulu trebuie să se facă la sălășluința trasului, sau ori unde se va afla atunci cu locuința, - la sălășluința feteloru arătate în poliță și însărcinate că la trebuința să o platesca, - la a celui ce
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
că noțiunea de "martori" vine de la grecescul "martyros", adică cel ce face declarația credinței sale, cuvânt care capătă apoi și un înțeles juridic, fiind folosit în limba noastră înainte de epoca adoptării legilor scrise bizantine și pronunțându-se în formă arhaică "martur", ca în latina vulgară. După termenul latinesc "testis" proba cu martori se mai numește și "probă testimonială". 451 Gh. Beleiu, op. cit., p. 109. În același sens, a se vedea și G. Boroi ș.a. Noul Cod de procedură civilă, Editura Hamangiu
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]