495 matches
-
un an. Felul În care academia a Încetat să existe este o dovadă a diferențelor care o deosebeau de Parteihochschule: s-a dizolvat singură, fără mari probleme, personalul ieșind la pensie sau plecând prin intermediul forțelor de muncă (Arbeitsamt). Institutul pentru Marxism-Leninism Încercase să se salveze valorificându-și patrimoniul și competențele În raport cu arhivele statului și bibliotecile. Parteihochschule Karl Marx speră să se descurce cu ansamblul personalului, doar schimbându-și denumirea și continuând să lucreze ca secțiune de marxism-leninism, la fel ca În
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
muncă (Arbeitsamt). Institutul pentru Marxism-Leninism Încercase să se salveze valorificându-și patrimoniul și competențele În raport cu arhivele statului și bibliotecile. Parteihochschule Karl Marx speră să se descurce cu ansamblul personalului, doar schimbându-și denumirea și continuând să lucreze ca secțiune de marxism-leninism, la fel ca În universități, unde fostele secțiuni de marxim-leninism aveau În vedere să se transforme În secții de științe politice. Guvernul de Maizière s-a opus transformării fostei Akademie für Gesellschaftswissenschaften Într-un institut de stat, așa cum propusese PDS
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
documentar sau vindeau bilete pentru manifestările culturale organizate În incinta. Excluderea a lovit Înainte de toate pe ocupanții posturilor celor mai Înalte: profesorii au fost, cu aproape foarte puține excepții, concediați. Doar câțiva au rămas cu contracte temporare. Toate institutele de marxism-leninism de pe lângă universități au fost Închise, făcându-se tabula rasa (interviu cu Gregor Schirmer). Podium progressiv Noul partid, PDS, a reunit mai Întâi fostele instituții Într-o nouă organizație provizorie, Podiumprogressiv, Bildungseinrichtung bei der neuen Partei, care se află la originea
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Fără a trece În revistă diferitele forme și diferitele definiții ale ideologiei În secolul al XX-lea, se pot observa și În spațiul intelectual românesc folosiri foarte diferite ale ideologiei, până la opoziții extreme: de la ideologia științifică a științei sociale oficiale (marxism-leninismul) până la ideologia totalitara care constituie reversul sau delegitimant, si la noul cuplu antagonist, ideologia liberală și naționalismul, care constituie principalele referințe ale perioadei «postcomuniste». În română literară curentă, cuvantul «ideologie» și-a dobândit noblețea de când au apărut noii ideologi și
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
perioada Ceaușescu. Fiu de militanți comuniști de origine evreiască, tatăl său luptase În războiul civil spaniol, apoi se refugiase În URSS, unde a lucrat la secția română a postului de radio sovietic internațional, pentru a deveni mai tarziu profesor de marxism-leninism În Învățământul de partid din România. Sociolog la București, unde și-a făcut studiile, Încrezător În tinerețe În posibilitatea «reformării sistemului», Vladimir Tismăneanu s-a refugiat la Începutul anilor ’80 În Statele Unite, a colaborat că ziarist la Radio Europa Liberă
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
specialiști. Natasa Șmatko deosebește Între instituțiile de „pregătire politică” a cadrelor de conducere și instituțiile de „pregătire profesională”. În prima categorie: Academia de Științe Sociale și Institutul de Științe Sociale, Școlile Superioare ale PCUS și ale Komsomolului și Universitatea de Marxism-Leninism. În cea de-a doua: Academia de Economie Națională Orjonikidze, Institutul de Ecnomie Națională Plehanov, Institutul de Relații Internaționale (MGIMO) și Academia de Comerț Exterior. O a treia categorie separată este reprezentată de marile școli militare (Academia Militară Frundze și
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
mi-a Împrumutat unul din rarele exemplare ale acestui album. Pentru istoricul instituției, mă refer În special la Akademie für Gesellschaftswissenschaften beim ZK der ȘED, 1951-1981, volum editat cu prilejul aniversării a treizeci de ani de la fondarea să. Institutul de marxism-leninism (Institut für Marxismus-Leninismus), organizat În mod distinct În raport cu Academia și cu Parteihochschule Karl Marx, avea un caracter complementar și foarte specializat. Acest tip de specializare și de selecție precoce a Început și În România câțiva ani mai tîrziu. Pe teritoriul
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
control a partidului”, răspunzătoare pentru disciplină de partid și organizatoare a „proceselor de partid”. Instituție regrupînd arhivele ȘED și ale mai multor organizații care depindeau de acest partid. Arhivele erau pînă la sfîrșitul lui 1995 În localurile fostului Institut de Marxism-Leninism, mutîndu-se apoi În Berlinul de Vest, Într-o fosta baza militară americană. Un caiet program editat de Gesellschaftsanalyse und Politische Bildung condamnă decizia Ministerului de Interne german de a Împiedica Înființarea unei fundații a PDS cu un statut comparabil celor
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
politicului. Astfel, în 1964, cotidianul, reproducând o cuvântare a lui Gh. Gheorghiu-Dej, afirmă că literatura trebuie să reflecte viața contemporană, opera „grandioasă” de construire a socialismului, faptele „mărețe” ale omului „nou”, iar judecata critică trebuie făcută de pe pozițiile ideologice ale marxism-leninismului. O bună parte a publicisticii constă în declarații de adeziune a scriitorilor la directivele și normele de „creație” oficiale, precum și în intervenții pe marginea raportului dintre literatură și politică, din perspectiva subordonării celei dintâi la cea de-a doua. Printre
SCANTEIA TINERETULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289531_a_290860]
-
doctorat erau reglate din punct de vedere politic. Pentru a se aproba înscrierea la doctorat era necesară aprobarea comitetului județean de partid. În pregătirea doctoratului erau prevăzute limba rusă și materialismul dialectic (aici se cerea să cunoști lucrări ale clasicilor marxism-leninismului). Iar susținerea publică a tezei trebuia din nou aprobată de partid. A fost un caz în care teza aprobată de conducătorul științific n-a putut fi susținută, neavând aprobarea amintită, timp de... șapte ani (Neculau, 1999). Încheind cele câteva considerații
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
permis să recupereze pe alocuri puterea. În ceea ce privește Rusia, personalul său diplomatic și polițienesc și-a păstrat locul, această „amnistie de fapt” fiind judecată favorabil de către occidentali, care sunt în mod frecvent înclinați să vadă în nazism răul absolut și în marxism-leninism un rău relativ, un „proiect onorabil ce a sfârșit prost”9 (Besançon, 1997-1998, p. 793). II. Motivele unei amnezii Mai mulți factori pot fi puși în evidență în tentativa de a prezenta un asemenea „strabism” (Bafoil, 1999; Besançon, 1998a; Chaunu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
articolele de fond cu caracter politic, economic și social semnate de G. Călinescu. Conținutul ziarului reflectă atitudinea ambiguă a directorului său: dacă în plan ideologic acesta își dă silința să îi convingă pe cei de la putere de loialitatea sa față de marxism-leninism, în plan literar nu se arată dispus să se conformeze întru totul. Alături de tiradele sale procomuniste și prosovietice, uneori atât de tranșante încât par a fi folosite ca armă defensivă, trădând nesiguranța, criticul acceptă autori care se țin departe de
NAŢIUNEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288367_a_289696]
-
de informații empirice esențiale cu privire la starea societății românești, la direcția ei de evoluție, paralel cu o presiune puternică În direcția schimbării paradigmei. Cea mai semnificativă și mai radicală schimbare a fizionomiei disciplinei, din 1989 Încoace, este ruptura ,,peste noapte” cu marxism-leninismul. Despărțirea de marxism a fost atât de bruscă și de vizibilă, Încât se poate spune că dispariția regimului Ceaușescu a coincis cu căderea paradigmei oficiale, printr-un consens general, fără rezistențe manifeste și Încercări de apărare a fostei doctrine oficiale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
general, fără rezistențe manifeste și Încercări de apărare a fostei doctrine oficiale. Respingerea a fost atât de categorică, Încât nici după zece ani nu se constată vreo revenire semnificativă, oficială la marxism. Rapiditatea cu care s-a renunțat la spectrul marxism-leninismului a pus comunitatea sociologilor În fața unei probleme de mare dificultate privind definirea noilor abordări teoretice. Soluția a fost găsită În caracterul multiparadigmatic al disciplinei și În afinitățile mai vechi ale sociologilor față de diferitele orientări teoretice. În locul paradigmei marxist-leniniste, care a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
redistributive”, capitalism parazitar, probleme sociale etc.). Atunci când nu e omisă cu desăvârșire, paradigma marxistă este Însă relativizată, fiind tratată ca o orientare alături de și printre celelalte orientări teoretice, Îndeosebi În unele manuale editate, majoritatea autorilor evitând de-a dreptul menționarea marxism-leninismului. Nevoia presantă a unei alternative teoretice la marxism a fost satisfăcută, În multe cazuri, mai ales În primii ani ai tranziției, printr-un sincretism teoretic care dovedea mai degrabă varietatea surselor de documentare decât o opțiune teoretică personală sau asumată
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
este fundată pe paradigma marxist-leninistă. Cum se Întâmplă adesea, analiștii actuali iau drept adevăr declarațiile sociologilor care fac obiectul analizei. Este adevărat că mulți sociologi din perioada comunistă declară adesea că sociologia lor este „marxistă” sau că e „fundată pe marxism-leninism”. Dar aceste declarații au avut funcția mai degrabă de protecție politică, și nu de a descrie structura paradigmatică efectivă a practicii lor sociologice, deși nici paradigma marxist-leninistă nu poate fi exclusă ca fiind complet prezentă, dar marginal. Trebuie să fac
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
poate fi exclusă ca fiind complet prezentă, dar marginal. Trebuie să fac o precizare aici. Eu nu mă refer la opțiunile politice ale sociologilor, eventualele lor credințe/conformisme față de regimul comunist, ci la practica lor efectivă. Declarațiile de adeziune la marxism-leninism și la programul partidului comunist ar fi putut fi sincere, dar În nici un caz la mulți sociologi. Atunci când ei operează efectiv ca sociologi, sunt purtători ai unei paradigme larg Împărtășite a comunității științifice. Voi aduce În continuare argumentele care mi
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
istorică. Acceptarea sociologiei ca disciplină legitimă În sistemul comunist s-a făcut istoric târziu. Legitimitatea sociologiei a fost recunoscută după mai mult de 15 ani de la instaurarea comunismului În România. Nou-venitul a trebuit să fie integrat În contextul interdisciplinar dat: marxism-leninism, materialism dialectic și istoric, socialism științific. Prima problemă care s-a pus pentru noii sociologi, pentru specialiștii din disciplinele existente, inclusiv pentru ideologi, a fost: ce este sociologia În raport cu toate aceste discipline? Care este locul ei În complexul filosofico-ideologic comunist
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de către Stalin În ideologia comunistă sovietică. Era o teorie, dar puternic ideologizată, o mixtură a ideilor „clasice” și a programului de construire a societății comuniste. Nici ca teorie, nici ca metodologie, „marxismul-leninismul” nu avea profil de știință, ci de ideologie. Marxism-leninismul s-a cristalizat, Încă de la Începutul Revoluției ruse, ca o bază teoretico-ideologică a Partidului Comunist Sovietic. Marxism-leninismul reprezenta o prelucrare a teoriei lui Marx, completată de Engels și apoi de Lenin, cu o codificare a ei foarte influentă de către Stalin
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și a programului de construire a societății comuniste. Nici ca teorie, nici ca metodologie, „marxismul-leninismul” nu avea profil de știință, ci de ideologie. Marxism-leninismul s-a cristalizat, Încă de la Începutul Revoluției ruse, ca o bază teoretico-ideologică a Partidului Comunist Sovietic. Marxism-leninismul reprezenta o prelucrare a teoriei lui Marx, completată de Engels și apoi de Lenin, cu o codificare a ei foarte influentă de către Stalin. Structurarea teoriei a fost dusă la un grad ridicat de elaborare de către teoreticienii sovietici și a devenit
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
eventual, dar destul de rar, trimiteri la lucrările naționale; În fine, cu o maximă prudență de a nu fi acuzat de „deviaționism” (adică de a se abate de la teoria marxist-leninistă), un punct de vedere personal, argumentând că este complet concordant cu marxism-leninismul. Marxism-leninismul a fost considerat drept o „concepție despre lume și societate”, o ideologie a proletariatului care a putut fi, pentru prima oară În istorie, științifică, pentru faptul că doar această clasă socială, ca purtătoare a unei societăți omogene, lipsite de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
dar destul de rar, trimiteri la lucrările naționale; În fine, cu o maximă prudență de a nu fi acuzat de „deviaționism” (adică de a se abate de la teoria marxist-leninistă), un punct de vedere personal, argumentând că este complet concordant cu marxism-leninismul. Marxism-leninismul a fost considerat drept o „concepție despre lume și societate”, o ideologie a proletariatului care a putut fi, pentru prima oară În istorie, științifică, pentru faptul că doar această clasă socială, ca purtătoare a unei societăți omogene, lipsite de clase
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Stalin, cu viziunea lui extrem de simplistă, nu au utilizat termenul sociologie ca o știință a societății. Nu aveau nevoie de acest termen. Teoria lui Marx era „teoria asupra societății” care trebuia să fie dezvoltată. Paradoxal, spre deosebire de spiritul teoriei lui Marx, marxism-leninismul a evoluat ca o „filosofie”. Deși Marx a Încercat să se desprindă de stilul filosofiei speculative, opunându-i un stil științific, urmașii săi Engels și Lenin au oscilat târziu În acest câmp epistemologic din două motive. Mai Întâi, pentru că teoria
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
celelalte concepții filosofice. Această evoluție este deosebit de clară În concepția lui Lenin. Sunt multe elemente de teorie filosofică În textele lui Marx, prezentate oarecum a fi organic legate de teoria socială. Materialismul dialectic și istoric: În procesul de sistematizare a marxism-leninismului s-a simțit nevoia unei etichetări a „filosofiei marxiste” care să exprime specificitatea sa față de celelalte „filosofii”. Engels și, În special, Lenin au contribuit la acreditarea estimării că teoria lui Marx este o „filosofie”. Câteva caracteristici fundamentale Îi erau atribuite
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
explicări ale documentelor de partid. În ciuda denumirii de „socialism științific”, această teorie nu s-a fundat pe o „sociologie marxistă”, ci pe „filosofia marxist-leninistă”. Și, În fapt, profesorii și cercetătorii din acest domeniu nu aveau o pregătire sociologică, ci filosofică. Marxism-leninismul părea a ocupa integral teritoriul explicației societății. Mai ales În perioada revoluției și a introducerii modelului comunist de societate, nu era nevoie de o altă teorie a societății (sociologia) și nici de date empirice despre procesele sociale culese cu metodele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]