711 matches
-
rapid, ca la carte (subl. lui Th. Codreanu) și până te dezmeticești, mai caută-i urma..." Oricât de mult s-ar păzi, țăranul este furat cu carte, în mod științific, căci în secolul trecut s-au scris puhoaie de literatură marxist-leninistă. Aceste concluzii vin din subtextul narațiunii, în timp ce textul propriu-zis al cazului are un final "realist": unul din polițiști descoperind întâmplător ascunzătoarea din grădina lui Săsărman, unde sunt depozitate bunurile "dispărute într-un mod cu totul misterios" și despre care țăranul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
unei sincronizări între ideologiile stângiste ale "proletariatului român" și intelighenției americane. Mai mult, intrând în analiza de substrat a filiației marxiste a majorității '80-iștilor, Codreanu constată: "Paradoxal, postmodernismul, în pofida tuturor așteptărilor, este o ducere la bun sfârșit a materialismului marxist-leninist, dar cu iluzia că este adversarul acestuia. Sugestiv, că mulți dintre filosofii postmoderniști se trag din stirpea marxismului reformat în postmodernism" (p. 15). Nesituarea în post-ideologic atrage atenția asupra conceperii "in vitro" a unui mutant modernist pur, a optzecismului, similară
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
asupra conceperii "in vitro" a unui mutant modernist pur, a optzecismului, similară nașterii copilului cu coadă de porc, în fascinanta alegorie a modernului din satul Macondo: Gabriel García Márquez Un veac de singurătate. Nașterea mutantului postmodernist român, din incestul materialismului marxist-leninist, de factură totalitară, cu stângismul cultural american, a condus nu la excludere din lipsa de toleranță, ci la o autoexcludere, prin falsa reacție la adresa regimului dictatorial din România. În esență, optzecismul românesc este antieuropean, prefigurând, se pare, dimensiunea politicii externe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
română în epoca modernă), Puterea bicefală (puterea exercitată în epoca comunistă din interior/națională și din exterior/puterea Moscovei), Cleptocrația (procesul de înlocuire a unui sistem politic cu altul prin procesul de "deconstrucție"), Principiul lui Adolf și demonizarea românismului (sloganul marxist-leninist conform căruia "cine nu e cu noi e împotriva noastră"), Europa bicefală (expresia luptei dintre mondialiști/globaliști și periferici/națiunile; "Cei ce nu iubesc națiunile nu pot fi decât susținători demagogi ai noii Europe", spune Theodor Codreanu, p. 379), Schimbarea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
răul în proprietate, marxismul cultural îl depistează în putere, izomorfă supraeului freudian, instrumentul prin care grupuri definite în termeni de rasă, sex etc. dețin puterea asupra altor grupuri". Aceeași "judecată maniheistă a luptei de clasă" cheia de boltă a "învățăturii" marxist-leniniste stăpânește și noua ideologie a corectitudinii politice, cu diferența că aici rolul de victimă pozitivă nu-l mai deține proletariatul, ci minoritățile de tot felul aflate sub opresiunea majorităților. Pentru a reinstaura armonia și "dreptatea" socială a raiului comunist, proletariatul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
convocat Cominformul (un substituent al Cominternului interbelică în ziua de 20 iunie 1948 la București, dar Tito, așa cum am constatat deja, a lipsit. Rezoluția adoptată de cei prezenți constată că Partidul Comunist Iugoslav a adoptat o linie falsă, abandonând ideologia marxist-leninistă, se condamnă politică de critică sistematică la adresa U.R.S.S., caracterul despotic și terorist al regimului de la Belgrad, renunțarea la principiul luptei de clasă, lipsa democrației interne de partid, naționalismul excesiv al conducătorilor etc. În stadiul acesta încă nu se folosesc
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
terorist, curat turcesc, care merge până la excluderea din partid, la arestare și la înscenarea unor crime de stat”, conduce la sentințe dramatice cum ar fi cazul celor doi membrii ai Comitetului Central, „tovărășii Juiovici și Hebrang, foști miniștri, credincioși liniei marxist-leniniste”. Se condamnă indiferență liderilor comuniști din Iugoslavia față de „critică frățeasca” a celorlalte partide comuniste, ignorându-se „experiență” statelor socialiste aliate Moscovei. Ei ar fi uitat cu desăvârșire exemplul de „simplicitate și modestie al lui Lenin și Stalin, au uitat că
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
desăvârșire exemplul de „simplicitate și modestie al lui Lenin și Stalin, au uitat că modestia înfrumusețează pe un comunist și îl ajută să-și îndrepte la timp greșelile, daca nu se teme să le mărturisească cinstit și sincer”. Reinterpretarea doctrinei marxist-leniniste de către comuniștii iugoslavi, „preluarea teoriilor menșevice și buharinisto-troțkiste, de mult înfrânte și asvârlite în lada de gunoi a istoriei”, i-ar fi îndepărtat pe conducătorii de la Belgrad de „tradițiile internaționaliste ale Partidului Comunist Iugoslav.” Elementele sănătoase din partid au obligația
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
încă în viață, comuniștii iugoslavi (cu deosebire Djilas și Kardeljă au pornit la dezvoltarea propriei lor ideologii, încercînd să descopere unde a greșit stalinismul. Mai exact se dorea a se demonstra că nu Uniunea Sovietică era moștenitoarea legitimă a „ortodoxiei marxist-leniniste”, ci Iugoslavia. A prins contur ideea autoconducerii muncitorești, a început decolectivizarea agriculturii, iar Partidul Comunist Iugoslav a devenit Uniunea Comuniștilor din Iugoslavia. Treptat baza ideologică a politicii externe a devenit nealinierea și independentă, atât față de Est, cât și față de Vest
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
agentura a imperialismului american”. Dacă ar fi sa comentam puțin, nu putem să ne ascundem nedumerirea cu privire la tema abordată de un organism național ce avea cu totul alte obiective. Gândindu-ne însă că totul era subordonat în acei ani ideologiei marxist-leniniste, se lămurește oarecum dilemă. La Sărdănești, în prezența a peste 250 „oameni cinstiți din comuna respectivă s-a ținut darea de seamă a comitetului de luptă pentru pace”. Au fost aleși opt delegați pentru a participa la conferința de plasă
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
Boureanu, Nicolae Dan Fruntelată), Vocația politică a romanului românesc contemporan (Dinu Săraru, Platon Pardău, Paul Anghel) sau așa-zise anchete printre scriitori, cu titluri cât se poate de grăitoare: Un DA unanim al oamenilor de artă și cultură pentru politica marxist-leninistă a Partidului (august 1969), Ce calități sunt definitorii pentru eroul literaturii noastre (decembrie 1971), Munca și creația - acorduri la „Cântarea României” (1977) etc. Acelorași țeluri propagandistice le răspunde și nesfârșita masă a articolelor de direcție, care au împânzit neîncetat paginile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289534_a_290863]
-
unii sub orice critică. Astfel, nu mai era acea atmosferă de înaltă spiritualitate, de exigență europeană, care să electrizeze masa studențească, să trezească năzuința aprofundării problemelor, aflării unor noi soluții. și modelele de gândire critică erau stânjenite de colții dogmelor marxist-leniniste. În al treilea rând, partidul a exercitat continuu o presiune pentru slaba exigență la examene. Protejații activiștilor erau îndeosebi cei veniți cu bursele sfaturilor populare, care erau cei mai slabi (cu puține excepții). Activiștii, probabil datorită greutăților întâmpinate de ei
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
care trebuia adorat, conducătorii iubiți și idolatrizați, pentru ca apoi simțirea și prosternarea față de „grija părintească” să poată declanșa la semnal „ura” împotriva dușmanilor poporului, rămași pentru noi invizibili. Eu nu am întâlnit nici unul și nu știu cât au înțeles masele din ideologia marxist-leninistă, însă strategia care s-a simțit/trăit în cotidian era obținerea „entuziasmului spontan!” (unul dintre paradoxuri), chiar isteric, prin sugestii directe de tipul sau/sau, fără adevăruri intermediare. Extrapolarea criteriului „cine nu este cu noi nu poate fi decât împotriva
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
le inducă un mesaj unificat. Ea dorea să inducă un model standardizat de comportament, de gândire și de raportare la lume, la societate. Nu intru În amănunte, se poate discuta de unde provine acest model, dacă Își are originea În filosofia marxist-leninistă sau dacă preia și adaptează speranțe mesianice creștine (omul nou al sfântului Pavel) ori gnostice (cum arată Alain Besançon). Ceea ce mă interesează este că societatea comunistă, ca o societate totalitară ce se respectă, a construit un asemenea scenariu explicativ sau
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
mai Înainte că cultura comunistă s-a dezvoltat după un model. Părerea mea este că această cultură nu a avut un model propriu-zis (mai ales un model cultural), constituit coerent pentru o perioadă Îndelungată. Chiar și pentru faptul că modelarea marxist-leninistă punea În prim-plan conservarea puterii politice cu orice preț. Noua cultură a puterii comuniste a avut o sumă de modele de esență totalitară, pe care a Încercat mereu să le coaguleze pe baza diverselor conjuncturi, devieri, căi, directive de
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
idealiștii noștri, Al. Piru, SSR se purifica, Epurație la SSR: Radu Gyr etc.). Modelul sovietic devine și aici o dogmă greu de clătinat (Geo Dumitrescu, Viața și munca scriitorului sovietic, Ben Corlaciu, Poetul Iosif Utkin și rostul scriitorilor), iar ideologia marxist-leninistă e „far călăuzitor”, Geo Dumitrescu declarându-și, și sub pseudonimul Vladimir Ierunca, convingerea că „Europa primește două bunuri peste care nu se poate trece: spiritul lui Lenin și voință lui Stalin”. La pagina a doua, intitulată generic „Cultură și viața
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290550_a_291879]
-
de a le induce elevilor un punct de vedere asupra evoluției sociale și de a-i convinge c... victoria comunismului În lume este inevitabil...” (citat de G. Garlatti). În România, zelosul Mihai Roller supravegheaz... rescrierea manualelor de istorie În conformitate cu ideile marxist-leniniste, avînd misiunea de a sublinia leg...turile istorice cu Rusia. Din biblioteci și libr...rîi sînt eliminate toate c...rțile de inspirație burghez.... Scriitorii, profesorii și jurnaliștii nu mai pot scrie de acum Înainte decît sub controlul Cenzurii. Deși multe
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
economia Împrumutînd cîteva din „rețetele” liberalismului. Replieri strategice care le-au permis regimurilor comuniste s... se mențin... de bine de r...u - mai degrab... r...u decît bine - pîn... la sfîrșitul anilor ’80. Soluția național-comunismului În condițiile În care ideologia marxist-leninist... fusese mult timp exclusiv..., În deceniul șase a reap...rut un discurs cu caracter național În mai multe state est-europene: Albania, România, RDG etc., si a sfîrșit prin a concura și chiar acoperi ideologia oficial.... Aceast... relansare (sub forme foarte
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
și-a f...cut apariția În Letonia dup... condamnarea stalinismului la cel de-al XX-lea Congres al PCUS, În februarie 1956. El reunea comuniști autentici, unii cunoscînd Închisoarea Înaintea celui de-al doilea r...zboi mondial din cauza opiniilor lor marxist-leniniste. Liderul lor, Eduards Berklaus, vice-președintele Consiliului de Miniștri din Letonia, fusese membru al mișc...rîi clandestine a Tineretului Comunist și Întemnițat pentru aceast... activitate. Din 1956 și pîn... În 1959, profitînd de funcțiile sale Înalte și de influență crescînd... printre
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
de personajul-narator, Sandu Gore - tânăr gazetar în anii ’50, într-o țară de democrație populară -, dezvăluie situații, evenimente și personaje autentice, ușor de identificat în România perioadei respective: Sandu Gore este redactor la „Steaua de partid” și la „Carpathia muncitoare marxist-leninistă ilustrată”, dintr-un vechi oraș universitar, unde funcționează, ca pretutindeni, „instituțiile periculoase”, „Poliția proletară - P.P.”, „Investigația internă - poliția așa-zis secretă a Carpathiei - I.I.” ș.a. Invadată de „gitani”, analfabeți rusizați, „turnători de serviciu” și activiști de partid, lumea prin care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286482_a_287811]
-
sale interioare, care a luptat pentru dobândirea identității sale și care s-a trezit implicată, de la naștere, Într-un conflict de legitimare. Cartea a apărut atunci când știința psihologiei era invadată de traduceri din literatura sovietică, când era copleșită de dogmele marxist-leniniste. Era și drama autorului, venit din Basarabia, În căutarea propriei identități. Autorul ei ne invita să gândim liber, nedogmatic, să nu ne lăsăm timorați de presiunile ideologiei timpului. Era și drama unui basarabean. Acum e drama tuturor. (13.04.2009
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
pe axa verticală. Ideologia rămâne referința cea mai importantă care distinge un sistem totalitar de o simplă dictatură. Ea presupune existența unor organisme colective de conducere, a căror menire este să ateste raportarea deciziilor la teoria de bază, în speță marxist-leninistă. Chiar dacă secretarul general al partidului era practic atotputernic, el trebuia să obțină acordul comitetului central, pe de o parte, iar pe de alta, să se supună controlului Moscovei, instanța care a și instalat regimul comunist în țara noastră. O altă
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
activistă în organizația raională a UTM din Adamclisi. Provenind dintr-o familie de țărani colectiviști din satul Tătaru, Senia a urmat școala de cadre de 3 luni a UTM de unde s-a întors "în muncă ca activistă, cu numeroase cunoștințe marxist-leniniste, conducând la raion secția școlii și de pionieri". Pentru că a dat dovadă de "multă bunăvoință" și pentru că a depus "mult suflet în muncă", colegii din organizația UTM au propus-o candidata lor pentru Sfatul popular raional 41. 7. Femeile și
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
pedepsei, nerecunoscând niciun drept al statului de a interveni prin aplicare unor sancțiuni. Primele idei se găsesc în gândirea iusnaturalistă și evocă societatea primitivă de dinainte de apariția normelor juridice. Mai târziu, ideile aboliționiste au fost vehiculate de teoriile anarhiste și marxist-leniniste, precum și în teoriile apologetice cu privire la devianță și societatea dezorganizată și violentă 89. În ceea ce privește justificarea pedepsei, există două mari abordări filosofice rivale: retributivismul și utilitarismul. 3.5.1. Teoriile retributive ale pedepsei Retributivismul este teoria potrivit căreia pedeapsa este justificată pentru că
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
este semnat de Direcția Institutului de Istorie Literară și Folclor (conducere cu care însă G. Călinescu nu are nici o legătură) și cuprinde o declarație de intenții orientată mai degrabă către implementarea în critica și istoria literară a unor principii ideologice marxist-leniniste. Biografia revistei va infirma această platformă inițială. Publicația devine, prin selecția inteligentă a materialelor și prin atragerea unor nume dintre cele mai prestigioase, un spațiu de ținută academică, în care preocuparea esențială se referă la dimensiunea estetică a actului literar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289203_a_290532]