689 matches
-
rândul lor, nu vor ști nici ele să ofere tandrețe și iubire partenerului, lipsindu-l pe acesta de aceste vibrații suave, dar făcătoare de minuni. La rândul ei, feminitatea, pentru a se menține și dezvolta, are nevoie să primească de la masculinitate mângâiere, recunoștință, cuvinte și aprecieri pentru ceea ce este și ce face. Astfel, eternul feminin face parte din frumusețea vieții terestre, acest balsam divin care face ca oamenii să nu devină animale sau monștri. Culorile iubirii Nu există definire mai completă
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
fie că ne referim la controlul acestora sau la mijloacele și formele de gratificare a celor dezirabile. Așa cum adesea s-a spus, structura socială, familia și viața personală moștenite de la societatea industrială s-au bazat în mare parte pe o „masculinitate hegemonică” asociată cu „dividende patriarhale” bine controlate și repartizate. Toate acestea au ajuns în modernitatea actuală să ia cursuri noi de configurare. Ele nu au scăpat nici analizei teoretice și nici criticii ideologice. Un veritabil proces de modernizare a familiei
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sexuale masculine sau care iese în arena socială pentru a lansa strigăte de tipul „Sunt femeie și nimic nu mi-e străin”, tot așa cum nu mai putem insista doar asupra violenței, bogăției sau poziției de putere specifice „dividendelor patriarhale” ale masculinității. A admite astfel de consecințe înseamnă nici mai mult, nici mai puțin decât că astăzi, premisele și formele abordării și etalării masculinității și feminității sunt în schimbare. Toate sau aproape toate manifestările modernității, fie ele personale sau sociale, reverberează în
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
tot așa cum nu mai putem insista doar asupra violenței, bogăției sau poziției de putere specifice „dividendelor patriarhale” ale masculinității. A admite astfel de consecințe înseamnă nici mai mult, nici mai puțin decât că astăzi, premisele și formele abordării și etalării masculinității și feminității sunt în schimbare. Toate sau aproape toate manifestările modernității, fie ele personale sau sociale, reverberează în familie sau trec dincolo de zidurile separatoare ale privatității familiale, pentru a constitui un alt tip de spațiu public. Într-un astfel de
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
două sexe sunt natural constituite și nimeni nu-și poate imagina reproducția speciei și farmecul relațiilor dintre sexe în afară sau dincolo de determinările constituite biologic. Pe de altă parte, din punct de vedere social, există o diversitate de feminități și masculinități care se constituie în conduite și practici sociale distincte și standardizate. Toate acestea nu se conformează însă unor norme sociale preexistente, ce ar avea o determinare biologică și ar fi tacit interiorizate în vederea reproducerii sociale prin relații adecvate. Practicile sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
fi tacit interiorizate în vederea reproducerii sociale prin relații adecvate. Practicile sociale de gen au fost și sunt configurate în contexte cultural-istorice variabile de persoane ce aparțin unor generații, categorii sociale sau rase diferite. De aceea, nu putem vorbi decât despre masculinități diverse și feminități la fel de diverse, produse și reproduse în timpul istoric și spațiul social de practici sociale corespunzătoare. Aceste practici nu se referă însă doar la stiluri de viață alternative ce ar fi reciproc complementare. Ele sunt induse de acea structură
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ar fi reciproc complementare. Ele sunt induse de acea structură socială în care relațiile de putere și baza lor de legitimare dețin poziția-cheie. Tocmai în virtutea modului de distribuire a puterii în structura socială a societăților tradiționale și a societății industriale, masculinitatea a deținut poziția dominantă și s-a asociat cu inegalități de gen corespunzătoare. Dinspre modernitatea noastră actuală, ne putem întreba dacă totuși ierarhia casnică, politică sau economică de gen și inegalitățile ce-i corespund vor continua să persiste sau femeile
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
lor tradițională tot așa cum bărbații vor adopta și practica alte poziții. Realități ale lumii femeilor Trebuie spus de îndată că, în ciuda unor inegalități și a unor stereotipuri de susținere și reproducere a lor, multe dintre caracteristicile tradițional asociate feminității și masculinității sunt pe cale de dispariție. Să considerăm deocamdată câteva dintre caracteristicile lumii femeilor. 1. Schimbări demografice importante marchează existența femeilor contemporane. Speranța medie de viață a femeilor din România este mai mare cu peste șapte ani decât a bărbaților și trece
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sau chiar impuse de instanțe exterioare. Mijloacele contraceptive sau de planning familial despart sexualitatea de „destinul maternal” și facilitează manifestarea liberă a feminității în parteneriat uneori prin inseminare artificială, iar alteori chiar în mod independent; oricum, nu în subordine față de masculinitate. Eliberate și de constrângerile religioase, femeile decid dacă să aibă copii, când și câți să fie; maternitatea este subiectiv intențională și obiectiv realizabilă cu sau fără bărbați. Normativitatea sexuală nu mai este decisă și impusă de bărbați, ba chiar poate
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
a „soțului violent”. Invective reciproce au fost și probabil vor mai fi, întrucât conflictele de gen au existat și probabil nu vor înceta curând. Numai că trebuie înțeles un fapt fundamental, pe care istoricii domeniului l-au demonstrat pe îndelete: «Masculinitatea»și «feminitatea» sunt constructe specifice timpului istoric și locului. Ele sunt categorii care sunt permanent construite, contestate, reelaborate și reafirmate în cadrul instituțiilor și practicilor sociale și al unei varietăți de ideologii. Pentru a ne distanța de orice înțelegere esențialistă, trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
istoric și locului. Ele sunt categorii care sunt permanent construite, contestate, reelaborate și reafirmate în cadrul instituțiilor și practicilor sociale și al unei varietăți de ideologii. Pentru a ne distanța de orice înțelegere esențialistă, trebuie deci să admitem că ideile despre masculinitate și feminitate sunt diferite și se schimbă în timp și în funcție de contexte și de loc geografic, vârstă sau etnie. Ceea ce încă nu s-a schimbat în mod radical, indiferent de concepțiile despre masculinitate avute în vedere, este reprezentat de pozițiile
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
trebuie deci să admitem că ideile despre masculinitate și feminitate sunt diferite și se schimbă în timp și în funcție de contexte și de loc geografic, vârstă sau etnie. Ceea ce încă nu s-a schimbat în mod radical, indiferent de concepțiile despre masculinitate avute în vedere, este reprezentat de pozițiile diferențiate de putere, autoritate și status. Psihologii au stabilit prin cercetările lor că există o similaritate remarcabilă între sexe în privința abilităților cognitive și a trăsăturilor de personalitate atunci când sunt controlate efectele instituțiilor de
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și practicate de către bărbați sau de către femei, riscă să ne conducă spre o despărțire sau chiar o confruntare socială a genurilor, fără a afecta în vreun fel constituirea și acțiunea factorilor, motivelor sau relațiilor generatoare. Tot astfel, analiza concepțiilor despre masculinitate și feminitate nu se poate derula nici din perspectiva principiului metodologic al individualismului, oricare ar fi varianta analitică aplicată, decât cu riscul de a ignora natura lor specifică de constructe culturale modelate încă din fazele primare ale socializării, astfel încât să
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
includă subordonarea feminității. Realitatea cotidiană a relațiilor de gen nu este construită doar de un limbaj și de o imagistică falocentrică, pe care le putem distinge în multe produse literare sau figurative reproduse inclusiv în manualele școlare. Sursele constitutive ale masculinității și feminității sunt relațiile sociale. De aceea, analiza genurilor trebuie orientată nu neapărat și nu primordial către individualități sau către rolurile genurilor, ci către condițiile efective de muncă și către programele de politici sociale și de politici publice din domeniile
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
mai susține, decât cu riscul de a fi ridiculizat și chiar marginalizat, că femeilor trebuie să li se blocheze accesul la vreo profesie sau la exercitarea vreunei demnități sociale sau politice. Nimeni nu ar mai admite existența acelei „esențe a masculinității” sau a acelei „esențe a feminității” ce ar legitima prevenirea legală a unor diferențieri de poziții sociale asumabile. Acest fapt îl remarcăm în teorie, în legislație și din ce în ce mai insistent în stereotipiile reprezentărilor sociale etalate, pentru că între structura socială în construcție
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
bărbați și femei, întrucât ei controlează mecanismele sociale prin care ele pot accede la poziții sau salarii mai înalte. O altă formă a conflictului este de tip cultural: reprezentările și miturile sociale ale succesului variază în funcție de relațiile de gen, iar masculinitatea și feminitatea le-au creat tradițional în mod diferit și încă le conservă ca fiind diferite. În consecință, succesul construit și gratificat are dimensiuni de gen care persistă. Asemenea conflicte și altele similare ce pot fi detectate ilustrează o caracteristică
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ar transforma bărbații tradiționali în „noii bărbați”. Orice femeie și-ar dori ca soț acest „bărbat nou” feminizat. Dar în ce măsură bărbații doresc ca partenere „noile femei” eliberate de tradiții? În întâlnirea din familie a acestor căi distincte de construcție a masculinității și feminității androgine se nasc conflicte sau armonii, iar scena socială etalează un „management al impresiilor” à la Goffman, care cel mai adesea premiază bărbații tradiționali și amendează femeile care vor să evadeze din destinul tradițional al relațiilor de gen
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
În primul rând, ea motivează nemurirea protagonistului ca fiind un dar din partea reginei Elizabeta I, pe care Orlando îl acceptă odată cu actul de proprietate al casei. Este explicată și miraculoasa schimbare de sex a protagonistului, pricinuită de o criză a masculinității a lui Orlando, oripilat de război și de perspectiva de a fi un propagator al violenței pe care o detestă. Și totuși, Potter nu ignoră scopurile urmărite de Woolf, dar alege alte moduri pentru a le realiza. Filmul este separat
Orlando, peliculă feministă (I) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11774_a_13099]
-
mâna zdrobită și-și inspecta, pe-ascuns, verigheta să vadă dacă nu cumva fusese îndoită în cursul puternicei strângeri de mână. —Ăăăă, bună, am zis eu tulburată și nedumerită. Trecuse multă vreme de când nu mai întâlnisem o asemenea concentrare de masculinitate. — Mă bucur să te cunosc, mi-a spus el zâmbindu-mi și ținându-mi în palma lui uriașă mâna mutilată. Dumnezeule, m-am gândit, nițel copleșită, în clipa în care începi să sesizezi cât de tineri arată toți bărbații superbi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
să par vioaie și serioasă. Ca și cum Adam n-ar fi avut un efect neliniștitor asupra mea. Dimensiunile lui Adam și apropierea lui de mine erau nițel copleșitoare. Așa cum am mai spus, primul lucru pe care-l sesizasem la el era masculinitatea lui. Iar acum era ca și cum ar fi îmbibat patul cu testosteron. Sau ca și cum s-ar fi plimbat prin cameră cu o cădelniță din aceea cu tămâie pe care preoții o agită la binecuvântare, numai că, în loc de tămâie, vasul lui Adam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
să-și prezinte melcul tuturor celor interesați. Mă instalasem confortabil în fotoliul din sufragerie și, frunzărind Pif-ul din săptămâna respectivă, am dat peste un personaj nou, desenat în alb-negru: un indian musculos, cu pletele șiroind pe omoplați. Tipul vibra de masculinitate, totul pe el arăta viril și încordat, așa cum îi stă bine unui războinic: mușchii rotunzi, proeminenți; sprâncenele încruntate; forma puternică a pulpelor; degetele groase și lungi, strângând energic hățurile calului. Și totuși, într-un mod plăcut și neclar, carnea trecea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
omorât băiatul acesta, pentru a protesta, spunea el, împotriva feminismului care a sufocat universitatea canadiană. Holurile sunt împânzite cu afișe războinice, editate de grupuri feministe radicale, afișe care cer nici mai mult nici mai puțin decât "moartea masculilor și a masculinității" și, încă mai hotărât, la castration! Toată lumea se face că nu le vede. Nimeni nu-și pune întrebarea că genul acesta de comunicare exprimă totuși la malaise, oboseala profundă a unei societăți unde legătura dintre bărbat și femeie este complet
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
se numește, discret și igienic, le malaise des hommes pe românește, deruta bărbaților, provocată de emanciparea totală, anarhică a femeii canadiene. Un fenomen de masă care a dat peste cap planurile inițiale, nobile și generoase ale feminismului de primă oră. Masculinitate redusă la tăcere, refulată, scrisă jalnic cu degetul pe pereți de toalete. Feminismul: la ei, prea mult. La noi, în România, atât de necesar! Am văzut aseară cu încântare filmul iranianului Majaid Majaidi, Copiii cerului. Scenariul este de o simplitate
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
avea picioare nervoase și lungi. Ar fi avut chiar șansa de a câștiga concursul de cros al orașului dacă n-ar fi întinat aerul cu țigările lui și - după cum se lăuda singur - cu ceea ce manualele fiziologice numeau istovirea și vătămarea masculinității. Se împăuna cu ticăloșia lui și cu tot ceea îi făcea pe cei care încruntă din sprâncene să geamă de oroare. Mergea ca un cocoș pe pistă, cu pulpele la fel de groase ca gambele și acoperite cu păr negru și drept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
că n-aveam nici o șansă. Oricum, doamna Renling mă înconjura cu jugul atențiilor ei tandre. Mă numea „fiule“, și mă prezenta celorlalți drept „feciorul nostru“, mă mângâia pe cap, și așa mai departe. Și eram și robust și cu o masculinitate evidentă; vreau să zic că nu era ca și cum ar fi mângâiat un băiețel de opt ani pe buclele lui lucioase, și nu puteai să nu îți imaginezi ceva mai mult decât simplul fapt că sunt un copil. Nu mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]