910 matches
-
vizigoți, evrei, mauri... Diversele provincii au suferit influențe în mod diferit. Fenicienii, cartaginezii și grecii au întemeiat colonii mai mult pe coaste, precum la noi Tomis, Callatis, Histria. Vizigoții (mai general spus, germanii) au lăsat urme mai ales în nord. Maurii - mai ales în sud. Cu ocazia asta mi-am lămurit o problemă care mă frământa. Știam că maurii au cucerit o bună parte din Spania și au rămas acolo câteva secole, dar nu știam cum s-a ajuns la asta
ESPAÑA ES DIFERENTE de DAN NOREA în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360982_a_362311]
-
mai mult pe coaste, precum la noi Tomis, Callatis, Histria. Vizigoții (mai general spus, germanii) au lăsat urme mai ales în nord. Maurii - mai ales în sud. Cu ocazia asta mi-am lămurit o problemă care mă frământa. Știam că maurii au cucerit o bună parte din Spania și au rămas acolo câteva secole, dar nu știam cum s-a ajuns la asta. De ce numai în Spania ? Ei bine, nu s-ar fi dus ei, dar au fost chemați. Pe la anul
ESPAÑA ES DIFERENTE de DAN NOREA în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360982_a_362311]
-
nu s-ar fi dus ei, dar au fost chemați. Pe la anul 700, într-unul din multele regate din sudul Spaniei, doi pretendenți se luptau pentru tron. Unul dintre ei, simțind că pierde, a chemat în ajutor un trib de mauri din Africa, pe post de mercenari. Aceștia au venit, au învins, dar le-au plăcut meleagurile atât de mult, încât au rămas și, în șapte ani, au cucerit aproape toată peninsula iberică. Cu excepția unui mic regat în nord- vest, Asturia
ESPAÑA ES DIFERENTE de DAN NOREA în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360982_a_362311]
-
Ferdinand de Aragon. Nu numai că în felul acesta s-au unit cele mai importante regate, dar au format un cuplu de mare succes. Se completau perfect, Isabela era creierul, Ferdinand - pumnul. Au finalizat Reconquista, cucerind Granada, ultimul bastion al maurilor. După care, liniștiți din punct de vedere militar, i-au dat atenția cuvenită lui Columb, refuzat până atunci de toate celelalte case regale. Se zice că Isabela, pentru a putea finanța expediția către Indii, și-a vândut cea mai prețioasă
ESPAÑA ES DIFERENTE de DAN NOREA în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360982_a_362311]
-
fervenți misionari, nicio altă religie nu și-a trimis preoții pe întreg globul, și asta din generozitate, pentru că voiau să-l salveze de iad și pe ultimul băștinaș din Pacific. Prin comparație, musulmanii erau niște indiferenți. În Spania, pe vremea maurilor, coexistau trei religii fără nicio problemă - musulmani, creștini și iudei. Unii numesc asta toleranță, dar eu afirm că este indiferență și chiar egoism - voiau să păstreze raiul musulman numai pentru ei. Ei bine, în momentul în care cei supranumiți „regii
ESPAÑA ES DIFERENTE de DAN NOREA în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360982_a_362311]
-
asta toleranță, dar eu afirm că este indiferență și chiar egoism - voiau să păstreze raiul musulman numai pentru ei. Ei bine, în momentul în care cei supranumiți „regii catolici” -Isabela de Castilla și Ferdinand de Aragon- au cucerit ultimul bastion maur, au hotărât că în Spania este permisă o singură religie, cea creștină. Mai exact, cea catolică. Maurii și evreii aveau de ales - să se creștineze sau să plece. Maurii, în cea mai mare parte, au plecat înapoi în Africa. Dintre
ESPAÑA ES DIFERENTE de DAN NOREA în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360982_a_362311]
-
pentru ei. Ei bine, în momentul în care cei supranumiți „regii catolici” -Isabela de Castilla și Ferdinand de Aragon- au cucerit ultimul bastion maur, au hotărât că în Spania este permisă o singură religie, cea creștină. Mai exact, cea catolică. Maurii și evreii aveau de ales - să se creștineze sau să plece. Maurii, în cea mai mare parte, au plecat înapoi în Africa. Dintre evrei, care aveau la vremea aceea o comunitate importantă, au plecat numai o parte, majoritatea a rămas
ESPAÑA ES DIFERENTE de DAN NOREA în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360982_a_362311]
-
-Isabela de Castilla și Ferdinand de Aragon- au cucerit ultimul bastion maur, au hotărât că în Spania este permisă o singură religie, cea creștină. Mai exact, cea catolică. Maurii și evreii aveau de ales - să se creștineze sau să plece. Maurii, în cea mai mare parte, au plecat înapoi în Africa. Dintre evrei, care aveau la vremea aceea o comunitate importantă, au plecat numai o parte, majoritatea a rămas în Spania și s-a creștinat. Dar evreii erau în permanență suspectați
ESPAÑA ES DIFERENTE de DAN NOREA în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360982_a_362311]
-
vaporașul pe Guadalquivir. Stația de plecare este la Turnul de aur, o altă celebritate a Sevillei. Treci pe sub o mulțime de poduri, construite de arhitecți faimoși. Am reținut un nume - Eiffel. Cordoba a avut momentul lui de glorie în vremea maurilor, când era capitala califatului. Pe vremea aceea, cu 300.000 locuitori, era cel mai mare oraș din Europa. Era nu numai capitala administrativă, dar și capitala artelor, a științelor, a medicinei și filozofiei. Imaginați-va că pe vremea aceea, într-
ESPAÑA ES DIFERENTE de DAN NOREA în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360982_a_362311]
-
în mijlocul moscheii (imaginați-vă un pătrat mic în mijlocul unui pătrat mare) au spart tavanul și au înălțat o biserică. Fără ziduri, treci dintr-una în alta pe neobservate. Granada, mai mult decât toate orașele din sud, a suferit masiv influența maură. În ultimii 250 ani ai prezenței maure în Spania, Granada era capitala micului regat arab tolerat într-un colț al țării. Momentele care îți rămân și le estompează pe toate celelalte sunt cele ale vizitării Alhambrei. Alhambra (citește Alambra) nu
ESPAÑA ES DIFERENTE de DAN NOREA în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360982_a_362311]
-
în mijlocul unui pătrat mare) au spart tavanul și au înălțat o biserică. Fără ziduri, treci dintr-una în alta pe neobservate. Granada, mai mult decât toate orașele din sud, a suferit masiv influența maură. În ultimii 250 ani ai prezenței maure în Spania, Granada era capitala micului regat arab tolerat într-un colț al țării. Momentele care îți rămân și le estompează pe toate celelalte sunt cele ale vizitării Alhambrei. Alhambra (citește Alambra) nu e un palat, ci un grup de
ESPAÑA ES DIFERENTE de DAN NOREA în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360982_a_362311]
-
celelalte sunt cele ale vizitării Alhambrei. Alhambra (citește Alambra) nu e un palat, ci un grup de câteva palate cu arhitecturi total diferite, având pe una din laturi un lanț de verdeață, Grădinile Generalife. Dintre toate, mai spectaculos este palatul maur, plin de arabescuri (doar de aici vine numele, nu?), de ceramici și stucaturi aplicate, cu motive florale, geometrice și caligrafice. Valencia este un oraș de vis, poate fi ușor plasat pe locul întâi, din multe puncte de vedere. Deși are
ESPAÑA ES DIFERENTE de DAN NOREA în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360982_a_362311]
-
ei albe privind la Marea cea albastră sau la cerul ei cel roș’ din asfințit. Castelul, ținta principală a turiștilor, nu are nimic somptuos, este, mai degrabă, o casă modestă în care se împletesc mai multe stiluri arhitectonice: bulgăresc, meditaranean, maur. Am auzit chiar o turistă foarte dezamăgită că nu a găsit nimic din măreția palatelor regale. Predominant este modelul caselor din zonă, cu parterul și etajul I din piatră și etajul al II-lea din zid de culoare albă, cu
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
pe lângă mal, îndreptându-mă spre locul care-mi place; la umbra unui mesteacăn. Mesteacănul, este simbolul meu fiindcă-mi place scoarța lui, semănând cu ochii iubitului meu; semănând cu aurul iubirii lui. Imi place mesteacănul, fiindcă părul lui din frunze maure, seamănă cu părul iubitului. Aș sta pe bancă, ore în șir sub umbra lui să-l văd cum își gătește în adierea vântului frunză cu frunză, parcă cântând din violină, un cântec topit în năluci de doriri nebune. Acum, spre
MESTEACĂNUL, ESTE SIMBOLUL MEU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367273_a_368602]
-
rămas grupul sikarilor (de la lat. Siki - pumnal) care au hotărât o luptă până la victorie împotriva romanilor, o luptă de mișcare subterană, care se poate compara cu cea a grupului Stern împotriva englezilor, în perioada de dinaintea războiului Îndependenței israeliene. [61] Moise maur, Istoria Israelului, Editura Aion, Oradea, 2000, p. 104 - 105 și Pr. Prof. Dr. Vasile Mihoc, Asiist. Drd. Daniel Mihoc, Drd. Ioan Mihoc, Introducere în studiul Noului Testament, Vol. I, Editura Presa Universitară Clujeană, 1997, p. 292 [62] Pr. Prof. Dr.
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
roman, descris de Iosif Flaviu în Istoria războiului iudeilor împotriva romanilor, Editura hasefer, București, 1999, p. 221 [64] Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, cartea a III - a, p. 103 și Pr. Prof. Dr. Stelian Tofană, Op. cit., p. 239; precum și Moise Maur, Op. cit., p. 105 [65] Vasile tarnavschi, Op. cit., p. 97 și Pr. Prof. Dr. Grigorie T. Marcu, Mediul de apariție al cărților Noului Testament, în revista „Mitropolia Ardealului”, Sibiu, nr. 4 - 6, 1976, p. 256 [66] O mare parte dintre răsculați
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
ale Ierusalimului în perioada creștină se poate vedea lucrarea profesorului Karen armstrong, A history of Jerusalim, one city, hree faith, în special capitolele The new Jerusalem și Christian Holy City, Harper Collius Publishers, London, 1996, p. 174 - 217. [74] Moise Maur consideră comportamentul Împăratului Heraclius față de evrei ca fiind influențat de clerul creștin; a se vedea Istoria Israelului, p. 122. Pentru lămuriri a se vedea Paul Johnson, O istorie a evreilor, Editura Hasefer, București, 1999, p. 137. [75] Moise Maur, Op. cit
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
Moise Maur consideră comportamentul Împăratului Heraclius față de evrei ca fiind influențat de clerul creștin; a se vedea Istoria Israelului, p. 122. Pentru lămuriri a se vedea Paul Johnson, O istorie a evreilor, Editura Hasefer, București, 1999, p. 137. [75] Moise Maur, Op. cit., p. 126 [76] Vasile tarnavschi, Op. cit., p. 98 [77] Theodore Kollek..., Jerusalem..., p. 175 și F.E. Peters, Jerusalem: The Holy City in the Eyes of Chroniclers, Visitors, Pilgrims and Prophets from the Days of Abraham to the Beginnings of
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
City in the Eyes of Chroniclers, Visitors, Pilgrims and Prophets from the Days of Abraham to the Beginnings of Modern Times, Princeton, 1985, p. 290 - 294 [78] Karen Armstrong, A history..., în special capitolul Jihad, p. 295 - 322 [79] Moise Maur, Op. cit., p. 139. Comunitățile evreiești așkeneze se găseau în nord - estul Franței, în Flandra și în Renania. Cu timpul au cuprins întreaga Europă Centrală, Europa Occidentală și Americile. În prezent, circa 70% din iudaismul mondial sunt așkenazi. Pentru detalii a
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
ale evreilor din diaspora spre țara lor, numite „aliot” pl. (de la substantivul feminin singular „alia”). [88] Pentru detalii asupra orașului în această perioadă a se vedea Meron Benvenisti, The divided City, În Jerusalem, ediția citată, p. 170 - 189 și Moise maur, Op. cit., p. 203 - 214. [89] Despre profunzimea acestui conflict s-a scris o adevărată literatură de specialitate. Majoritatea organizațiilor teroriste din Orientul Apropiat au printre obiectivele politice eliminarea Israelului și a Sionismului. Mișcarea de eliberare palestiniană consideră pământul Palestinei un
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
televiziunile străine, vom atrage o mulțime de investitori și stiliști de talie mondială, veniți degrabă să îmbrace și să dezbrace nubilele-paparude. Îmbinând utilul cu plăcutul, am rezolvat, cu creionul pe hârtie, și problema secetei! Și, devenind internaționali, putem spune că, „Maurul și-a făcut datoria/ maurul poate să...” ... să facă ce vrea el, începat cum este! ------------------------------ Florica BUD Baia Mare 7 noiembrie 2016 Referință Bibliografică: Florica BUD - MIGDALE DULCI-AMARE: „SECETA A UCIS ORICE BOARE DE VÂNT” (PAMFLET) / Florica Bud : Confluențe Literare, ISSN
MIGDALE DULCI-AMARE: „SECETA A UCIS ORICE BOARE DE VÂNT” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349684_a_351013]
-
mulțime de investitori și stiliști de talie mondială, veniți degrabă să îmbrace și să dezbrace nubilele-paparude. Îmbinând utilul cu plăcutul, am rezolvat, cu creionul pe hârtie, și problema secetei! Și, devenind internaționali, putem spune că, „Maurul și-a făcut datoria/ maurul poate să...” ... să facă ce vrea el, începat cum este! ------------------------------ Florica BUD Baia Mare 7 noiembrie 2016 Referință Bibliografică: Florica BUD - MIGDALE DULCI-AMARE: „SECETA A UCIS ORICE BOARE DE VÂNT” (PAMFLET) / Florica Bud : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2139, Anul
MIGDALE DULCI-AMARE: „SECETA A UCIS ORICE BOARE DE VÂNT” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349684_a_351013]
-
mi-am amintit ce a însemnat pentru cei dintâi o asemenea apariție a cărții. Este vorba de acele cărti sfinte pentru care erau gata să plătească un fel de „taxă de protecție” sau „impozit de toleranță”, precum creștinii din Spania maură, din acea vreme. Se făcea distincție astfel între cartea cu foile legate (codice) și scrierea pe sulurile de pergament, ca simbol al tradiției învățării. Judecătorul faptelor, Isus - era adesea înfățișat cu o carte în mână. Să nu uităm, că în
CETATEA LUI BUCUR – O NOUĂ FAŢETĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348174_a_349503]
-
VIAȚA PE CREȘTET Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 376 din 11 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Viața pe creștet Viața pe creștet, la creșă cu Beckett, ulciorul se sparge lovit de catarge, inelul de aur purtat de un maur, cișmeaua mai curge cu sânge și fuge, oprește nebune rima pe strune, că struna, nebuna lovește întruna, pământ străveziu, ev mediu târziu, beau apă din cască, străbuna mea flască, semne prea multe de cnuturi bătute, cazanul așteaptă un diavol se
VIAŢA PE CREŞTET de BORIS MEHR în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361820_a_363149]
-
catarg, Toate ferestrele deschise larg Aspiră cu nesaț parfum de magnolii, Invită pe canapele și pe fotolii - Tapiserii saturate de iluzii - Și castagnetele incitantei Andaluzii, Dansul amețitor de vibrante culori - Luceferi în poante și zâmbet de sori. Palate de arhitectură maură; El Greco intră puțin strâmb în pictură; Pe Guadalaquivir coboară, Ca pe Dâmbovița, o apă-vioară. Numai Soarele, ca un satelit fix - Pe o planetă albastră, desenat cu pix. Ne amăgim că timpul ne transformă, Dar e nedimensionat, fără formă. Soarele...parfumul
ANDALUZIA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362115_a_363444]