333 matches
-
Onofreiu, vătăman Femei sărace, fără de ajutor 1. Mănăileasa, babă 2. Androneasa, babă 3. Marie, babă 4. Vârvara, săracă 5. Dochița Brăhoaiei Rufeturi (preoți și dascăli) 1. Preotul Mihălache 2. Preotul Ștefan 3. Gheorghi, dascăl Mazili și ruptași 1. Toader Manole, mazil 2. Simion Căzăcenco, mazil 3. Ioniță Luțchi, ruptaș Jidovi 1. Maior, jidov 2. Ițco, jidov croitor Argați și păstori ai mazililor de acolo 1. Vasile, sluga lui Toader Manole 2. Toader, chelar 3. Iosif, vizitiu 4. Toader, plugar 5. Vasile
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
fără de ajutor 1. Mănăileasa, babă 2. Androneasa, babă 3. Marie, babă 4. Vârvara, săracă 5. Dochița Brăhoaiei Rufeturi (preoți și dascăli) 1. Preotul Mihălache 2. Preotul Ștefan 3. Gheorghi, dascăl Mazili și ruptași 1. Toader Manole, mazil 2. Simion Căzăcenco, mazil 3. Ioniță Luțchi, ruptaș Jidovi 1. Maior, jidov 2. Ițco, jidov croitor Argați și păstori ai mazililor de acolo 1. Vasile, sluga lui Toader Manole 2. Toader, chelar 3. Iosif, vizitiu 4. Toader, plugar 5. Vasile Roșca, sluga lui Căzăcenco
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Rufeturi (preoți și dascăli) 1. Preotul Mihălache 2. Preotul Ștefan 3. Gheorghi, dascăl Mazili și ruptași 1. Toader Manole, mazil 2. Simion Căzăcenco, mazil 3. Ioniță Luțchi, ruptaș Jidovi 1. Maior, jidov 2. Ițco, jidov croitor Argați și păstori ai mazililor de acolo 1. Vasile, sluga lui Toader Manole 2. Toader, chelar 3. Iosif, vizitiu 4. Toader, plugar 5. Vasile Roșca, sluga lui Căzăcenco 6. Ilie, argat al dumisale armașul Necule 300 4. Tabel nominal cu militarii din comuna Hudești care
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Klirosul bisericesc). Leat(let) - an, contigent. Letcă - unealtă manuală care servește la depănatul firelor. Liude unitate contribuabilă în care puteau intra 1-2 birnici, om de rând, pedestraș. Logofăt - mare dregător,șeful cancelariei domnești care redacta hotărârile luate de domn. Mazâl - mazil, membru al unui rang inferior al boierimii rămași fără funcții domnești. Meliță - unealtă de lemn ce are la mijloc o despicătură în care cade limba cu care se zdrobesc tulpinile de in sau cânepă,după topire, pentru a se alege
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
arată clar evoluția în timp a numărului de locuitori ai satului, număr aproximat la circa 50 de către cele două recensăminte rusești din anii 1772-1774. Totodată (după D.Gâlcă) se dau și detalii asupra stării locuitorilor din Stâncășenii anului 1772. 3 mazili (răzeși însărcinați cu strângerea birurilor) 2 văduve 4 oameni liberi 1 în serviciul de poștă 10 cisle (gospodării cu cotă parte din bir fixată de obștea sătească după avere) 20-30 proprietari plătitori de bir. Deducem că, în această perioadă, satul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
iunie 1963 și a fost înmormântat în cimitirul Eternitatea din Iași. BEJAN, VICTOR (1908-1993) INGINER CHIMIST S-a născut în satul Balașinești, județul Hotin, tatăl fiind preot și mama învățătoare. Familia sa este originară din comuna Cotigenii Mari, localitate de mazili și răzeși situată în sudul județului Soroca, la o depărtare de 36 km de capitala județului și 17 km de Nistru. Victor Bejan este primul născut din cei 7 copii ai preotului și la vârsta de 7 ani urmează școala
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
sunt expuse diplome, mențiuni medalii de la concursurile pe țară, dar și din străinătate. În această ambianță s-a format Eugen Radțibar, născut la 3 martie 1912, tatăl fiind un funcționar modest de origine lituaniană iar mama moldoveancă din neam de mazili cu atestări de pe timpul lui Vodă Petru Rareș. De multe ori, primăvara, Nistrul acoperă o parte din oraș și, după o astfel de catastrofă, elevii unui liceu sunt transferați în orașul Năsăud, unde Eugen a terminat cursurile liceale. În anul
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Celebrul răspuns din nuvela Alexandru Lăpușneanu, „Proști, proști, dar mulți”, ca și termenul sintetic, de „prostime”, sunt ilustrative. În Neculce găsim următorul fragment menționat de Pompei Gh. Samarian: „mergând cu multă gloată din țară la Poartă, cu mulți boieri și mazili și curteni și cu ceilalți mai proști, preoți și călugări...” (Letopiseți). Abia mai târziu prostia s-a identificat cu oligofrenia. Anterior, pentru oligofrenie exista o terminologie care Încă mai persistă pe alocuri, dar cu oarecare schimbare de nuanță: slab de
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
de arhitectul Leocompte de Nouy, între anii 1884-1904. În această biserică erau unși domnii Moldovei în secolul al XV-lea, până la anul 1849. La 1679 aici a ființat mitropolitul Dosoftei o tiparniță. Până la 1749 a ființat și o școală pentru mazili, negustori și bresle, în apropiere fiind chiar o mahala a breslașilor. Iată-ne și la Palatul Culturii, construit ca sediu administrativ între anii 1906-1925 de arhitectul I. D. Berindei, pe locul vechiului palat domnesc înălțat în 1804-1806 de Alexandru Moruzi, voievod
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
6o de ani ; Mișu Fotino, director la Teatrul Național din Cernăuți; Mitropolitul Vladimir de Repta, dar și cercetător al universităților din Viena, Bonn, München și Zürich, arhiepiscop și mitropolit al Bucovinei și Dalmației din 1902; Dionise Bejan, preot, mentorul Societății Mazililor și Răzeșilor, deschizător a acțiunii de trezire a Bucovinei rutenizate la sentimentele românești, ultimul președinte al Societății pentru Cultură din Bucovina; Tudor Flondor care, alături de Ciprian Porumbescu și Eusebie Mandicevschi formează treimea de mari cântăreți ai neamului românesc, autorul vestitei
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
se manifestă câte o acțiune particulară, ca broșura profesorului Ion Bumbac și Halip, apoi influența binefăcătoare a unor preoți români (care pentru aceasta au fost considerați de ruteni ca „românizatori”) și, în cei din urmă 20 de ani, activitatea Societății Mazililor și răzeșilor, sprijinită de Societatea pentru cultură. Această dezbinare a adus mari daune pentru românii din Bucovina, frații noștri de dincolo de Prut fiind dați uitării și lăsați pradă rutenizării. De aceea, după Unire trebuie să ne folosim de bunele dispoziții
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
prin ziar să-și câștige simpatia satelor, rupând însă unitatea partidului românesc. Iată cum descrie Nicolae Iorga în”Neamul românesc” din Bucovina, București 1905, p.215 situația politică din Bucovina acelui timp: „De o parte aristocrația, alcătuită din coborâtori ai mazililor, boiernașilor celor mici și mai mici ai Moldovei, din armeni și evrei bogați, care au fost și ei înfășurați în mătasa unui titlu de cavaler și baron - culmile până la care se înalță „aristocrația” băștinașă. În sfârșit, din străinii pe care
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
anii școlari 1925-1926, 19271928 și anii 1928/1929 1929/ 1930 și 1930/1931 (Anii LIV și LV) publicat de directorul Liceului Alexandru Vitencu avea în cuprins: Documente moldovenești din Bucovina, din colecția Ioan Baloșescul din Comarești, parte publicate în Gazeta mazililor și răzeșilor bucovineni (1667-1909), Dări de seamă și rapoarte pe anii respectivi asupra școlii și situației școlare, contribuții la istoricul școlii reale superioare ortodoxe din Cernăuți. Realizat la Tipografia „Mitropolitul Silvestru”, Cernăuți. Mai cuprindea: Adrese către Excelența și Preasfinția Sa
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
unui comitet de redacție, de trei ori pe lună, și se tipărea la Tipografia Societății de Editură și Arte Grafice „Dacia Traiană”, Cernăuți. De la 30 mai 1943, director era dr. N. Noveanu, iar secretar de redacție ing. D. Popescu. Gazeta mazililor și răzeșilor bucovineni, apare de două ori pe lună, începând din toamna anului 1900, cu sediul redacției și al administrației în Cernăuți, strada Francisc nr.42. Proprietar și editor - prof. dr. Iancu, cav. de Cuparencu, redactor responsabil Teofil cav. de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
noastră culturală și care ni s-a răpit fără de nici un drept din școalele noastre.” „Noi respectăm drepturile naționale ale altor neamuri, dar cerem să fie respectate și drepturile noastre” - spune rezoluția votată în adunarea generală din 10 decembrie 1911 a mazililor și răzeșilor, În gazetă au apărut articole „Trezirea românismului pe plaiuri înstrăinate”, „Apel către răzeșii de peste Prut”, „Cât timp a fost întrebuințată în Bucovina limba românească în viața publică?”, „Armele vieții: munca, cinstea și economia - sfaturile unui bătrân către consătenii
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
apărut articole „Trezirea românismului pe plaiuri înstrăinate”, „Apel către răzeșii de peste Prut”, „Cât timp a fost întrebuințată în Bucovina limba românească în viața publică?”, „Armele vieții: munca, cinstea și economia - sfaturile unui bătrân către consătenii săi”, „Partidele”, „Trecutul «Junimii»”, „Redeșteptarea mazililor și răzeșilor la conștiința națională” ș.a. Fiecare număr, aproape, era completat cu grupaje de „Știri mărunte, sfaturi către abonați, bibliografie, informații despre prețul pâinii. Pentru că aveau dreptul să voteze doar cei care plăteau biruri, deci și răzeșii și mazilii, mișcarea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Redeșteptarea mazililor și răzeșilor la conștiința națională” ș.a. Fiecare număr, aproape, era completat cu grupaje de „Știri mărunte, sfaturi către abonați, bibliografie, informații despre prețul pâinii. Pentru că aveau dreptul să voteze doar cei care plăteau biruri, deci și răzeșii și mazilii, mișcarea de redeșteptare națională era mai mult decât necesară. „Mult timp, noi românii văzând pericolul slavismului ne-am mărginit la văitări și am avut slăbiciunea de a face fel de fel de concesii” - se spunea într-un articol la 23
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în Mihalcea sunt 617 alegători români,în Turenisi, în Banila moldovenească 508, în Comănești 188, în Costești 218, în Vilancea 88... numai Banila și Țureni au școală românească, pe lângă una rusească”... Cum puțini dintre cititori știu cine și ce sunt mazilii și răzeșii din Bucovina, revista publică câteva date informative din Românul. ...” După închegarea Moldovei în principat de sine stătător sa simțit necesitatea să i se apere hotarele... Drept aceea voievozii români au colonizat de-a lungul acestor hotare pe cei
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
a lungul acestor hotare pe cei mai buni și mai viteji purtători de arme din Principatul Moldovei. ... Acestora li sau dat ranguri de boierie și moșii întinse dintre care, însă, durere, numai pe cele dintâi le-au păstrat. Așa erau mazilii și răzeșii pe vremurile acelea... În mâna slavismului cotropitor și-au uitat limba strămoșilor iar factorii competenți nu s-au ocupat de soarta lor...” Aceasta o face acum gazeta de față. „Să lăsăm ca în oceanul cotropitor al slavismului să
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
sa națională, care a închis cu puterea școala ruteană de acolo, fiindcă i se refuzase în curs de mai mulți ani deschiderea unei școli românești, apoi Chicera, Camenca, Corcești, Sadova Abia și câștigatele comune Broscăuții-noi, Volcineț ș.a. - se întreba Gazeta mazililor și răzeșilor în apelul său adresat poporului român în 13 iunie 1911, în preajma alegerilor de atunci. Gazeta mazililor și răzeșilor bucovineni nr.12 din 25 mai 1911 informa despre apariția broșurii „Apel către răzeșii din satele înstrăinate”, broșura fiind o
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
mai mulți ani deschiderea unei școli românești, apoi Chicera, Camenca, Corcești, Sadova Abia și câștigatele comune Broscăuții-noi, Volcineț ș.a. - se întreba Gazeta mazililor și răzeșilor în apelul său adresat poporului român în 13 iunie 1911, în preajma alegerilor de atunci. Gazeta mazililor și răzeșilor bucovineni nr.12 din 25 mai 1911 informa despre apariția broșurii „Apel către răzeșii din satele înstrăinate”, broșura fiind o încercare de a schița istoria răzășimii cu arătarea pericolului slavismului, chemând la deșteptarea națională a răzășimii. Despre slăbirea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
titluri deșarte, mândri de această distincție, voiau să se diferențieze de restul masei țărănești și au adoptat „haina nemțească” în locul costumului țărănesc. Astfel, până astăzi, întâlnim, mai ales în nordul Bucovinei, curiosul fenomen al țăranului îmbrăcat nemțește, al răzeșului și mazilului devenit castă, care ține la titlu și nu se amestecă cu țăranul.” Schimbându-i haina, sufletul răzeșului nu s-a schimbat: „Dimpotrivă, răzeșul bucovinean, urmaș vrednic al plăieșilor, a rămas mai departe credincios limbii și credinței străbune, rezistând mai mult
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
i-a păstrat mai mult în limba, legea și datinile românești”(Constantin Loghin: „Societatea pentru cultură și literatură română în Bucovina” la 80 de ani - istorie și realizări, Cernăuți 1943, Editura „Mitropolitul Silvestru”, Piața Unirii nr.3, pagina 171). * Societatea mazililor și răzeșilor din Bucovina, dar și filialele sale, organizau chete pentru colectarea de fonduri necesare activității,dar și ajutorării unor persoane aflate în nevoi. Gazeta, în numărul 15 din 20 iulie 1911, evidenția numele donatorilor, dintre care îi amintim pe
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
evidenția numele donatorilor, dintre care îi amintim pe: Isopescul Grecul, Eudoxie Ursachi, Leon cav. de Vlaico, Aurora Dașchievici, Ștefan Ștefanovici, Leon Baloșescul. Nunțile, petrecerile populare, serbările, ieșirile la iarbă verde erau ocazii de colectare a coroanelor... Preocupată de românitate, Gazeta mazililor și răzeșilor, în cinci numere ale sale, în 1911, sub titlul „Apel către răzeșii de peste Prut” a publicat textul broșurii „Apel către răzeșii din satele înstrăinate”, cu lămuriri asupra originii răzeșilor și îndemnuri de a se emancipa de influența ruteană
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
știind, prin tradiție că sunt români și primind cu bucurie lucrarea care, mai apoi, a fost difuzată și în limba rusă.Cu numărul 5/iunie 1912, redactor responsabil al revistei a devenit Teodor Andoni. * După 30 de ani, devenită Revista mazililor și răzeșilor, tribună tradițională pentru apărarea mult năpăstuitelor drepturi românești, condusă de dr. Alex. Vitencu a căutat să lămurească și să apere drepturile românilor asupra Bucovinei de-a pururea românești. * Revista apărea și în 1944. Secretar de redacție: Vasile Vitencu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]