168 matches
-
existențială și morală, o inovație tipologică uriașă care aliază pentru prima oară În istoria romanului modern pulsiunile „negative” cu cele „pozitive” În „cutia caracterială a unui singur individ”, distrugând pentru totdeauna acel „maniheism tipologic” ce făcuse carieră amplă Începând din medievalitate - și care face și azi, În nu puțin opuri epice ce apar mai peste tot! - și propunând acel „personaj amoral”, de fapt insul uman posedat și copleșit adeseori de o insuportabilă povară morală, nod al unor deșirante și agresive pulsiuni
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
ploaia, vântul ce Împrăștie semințele și norii, hrănind mările cu apă și pământul cu plante luxuriante. Se pare că doar În momente de mare criză, restriște, izolare și „nedreptăți” enorme omul este capabil să se Întoarcă spre sine Însuși; În medievalitatea primară, când s-a retras În unele incinte modeste, aspre, strângând În brațe copii prețioase după manuscrise antice, sau În pușcăriile staliniste românești - cele mai aspre, mai barbare din tot lagărul! -, când nu puțini „nedreptățiți brutal” și-au regăsit nu
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
îndărătnic, crezând, aidoma unor spirite ale unor vremuri și psihologii revolute, în supremația esteticului, în capacitatea unui singur individ nu numai de a depăși obstacolele și vicisitudinile sale - și Dumnezeu nu a scutit vremea mea de enorme coșmaruri sociale, asemănătoare medievalității timpurii! -, în capacitatea unui singur individ de a se exprima, cu forță și cu o asemenea radicalitate încât opera sa să fie capabilă de a semnifica cu adevărat omul modern și unele din problemele sale?! După ce o vreme îndelungată, mai
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
partid și din Biroul U. Scriitorilor. Ce m-a uimit cu adevărat și m-a umplut de amărăciune a fost nu excluderea mea din partidul ce devenea tot mai mult o simplă fațadă grotescă a unei dictaturi decupate parcă din medievalitatea românească târzie, ci „raportul” Biroului U. Scriitorilor către partid, cu aceeași dată, 16 februarie 1972, în care conducerea Uniunii, colegii și prietenii mei propun lui Ceaușescu și zbirilor lui să fiu dat afară nu din Uniune, ci din conducerea de
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
domni, asistați din nefericire și de un prinț al literelor cum a fost Eugen Ionescu, care, spre deosebire de alte genii naționale, i-am numit pe Cioran și pe Brâncuși, a „absolutizat răul”, cum o spuneam, uitând că noi, în veacuri, în medievalitatea târzie, de exemplu, am mai trăit forme asemănătoare de opresiune și disperare, dar nu ne-am frânt, deși eram departe de a ne fi constituit într-o colectivitate atât de masivă, de compactă precum cea românească modernă și eram lipsiți
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
opt, la Paris, avându-și soția alături și fiind publicat la una dintre cele mai prestigioase edituri franceze, când în țară bântuia sărăcia cruntă și o umilință individuală și colectivă moștenite parcă din cele mai învolburate și crude zile ale medievalității târzii?!... Ce l-a legat pe acest autor atât de puternic de țară încât, având argumente mult mai mult solide decât alți colegi, „fugiți” și ei, și care, până azi, au ales exilul, s-a întors „de fiecare dată”, stupefiindu
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
210 p. (Eminesciana; 61) o EMINESCIANA. SERIE NOUĂ * CRĂCIUNESCU, Pompiliu. Eminescu: paradisul infernal și transcosmologia. Prefață de Basarab Nicolescu. Iași: Junimea, 2000, 216 p. (Eminesciana. Serie nouă; 1) * SOROHAN, Elvira; PRICOP, Constantin; STANCU, Valeriu P. Naratori și modelare umană în medievalitatea românească. Iași: Junimea, 2000, 172 p. (Eminesciana. Serie nouă; 1) * PETRESCU, Ioana Em. Mihai Eminescu poet tragic. Ediția a 2-a. Iași: Junimea, 2001, 194 p. (Eminesciana. Serie nouă; 2) * LATEȘ, George. Mihai Eminescu: orfism și gnomism. Iași: Junimea, 2001
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
spirituale între basilëìa, patriarhia de Constantinopol, instituția monahală din Răsărit și papalitate. La jumătatea secolului XI, emanciparea Vaticanului de sub tutela spirituală a Constantinopolului devine oficială; se anunță astfel granița spirituală care va despărți în timp cele două mari "medievalități" creștin-europene. Analiza genealogică 7 recurge la identificarea câtorva unități discursive elocvente, unele chiar polemice, altele discontinue față de propria istorie, însă în interiorul aceluiași sistem teoretic. Din această perspectivă, abandonez cu bună știință viziunea holistă a istoriografiei practicate de Școala de la Annales
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
aceeași miză, există cazuri în istoria medievală post-bizantină care așează în opoziție, uneori cu deznodământ tragic, autocratul și patriarhul sau mitropolitul, ce nu încetează să negocieze termenii în care trebuie tradusă în practică teoria puterii creștine și de către cine (în medievalitatea românească, spre exemplu, cazul lui Antim Ivireanul, aflat în conflict cu Constantin Brâncoveanu, este poate cel mai elocvent). Spre diferență de cazurile creștine "orientale", instituția clericală occidentală a căutat să tranșeze dreptul la autodeterminare în raport cu instituția basileică încă de la scrisoarea
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
ideal al cetății; în mod similar, în imaginarul medieval se regăsește simbolizarea în absolut a Constantinopolului - imagine ideală a cetății celeste perfecte, dar pierdute. Diferența este dată așadar de faptul că filosofia lui Platon proiectează idealul urban în viitor, în timp ce medievalitatea creștină lasă în trecut lumea edenică, precum și cetățile sfinte ale credinței. Tripleta platoniciană bine−existent−gândire se aseamănă cu relația stabilită în viziunea creștină între divinitate−Întrupare−revelație (fundamentală pentru planul politico−oikonomic) și, în termenii politicului, cu relația dintre
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
pe de o parte, calea configurării naturale, în raport cu necesitățile istorice și de afirmare identitară ale comunității locale, iar pe de alta, vechi formațiuni discursive cu caracter politic formator, care au răzbătut, prin modelul bizantin și prin modelele ortodoxe regionale, până în medievalitatea noastră. Imaginarul colectiv are de aceea un caracter istoric implicit, pentru că reflectă și relația dintre fapte concrete, idei, valori, repere simbolice ale timpului sau moștenite odată cu tradițiile comunității și cu cele ale instituțiilor puterii. El este caracterizat însă și de
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
ochii șoimului, pieptul leului, fața trandafirului, fruntea iasiminului, gura bujorului, dinții lăcrămioarelor, grumazii păunului, sprâncenele corbului, părul sobolului, mâinile ca aripile, degetele ca razele, mijlocul pardosului, statul chiparosului, pelița cacumului, unghele inorogului, glasul bubocului și vârtutea colunului are." TRADUCERI, APOCRIFE, MEDIEVALITĂȚI ÎNTÎRZIATE, CĂRȚI DE COLPORTAJ O sumedenie de traduceri au circulat încă din a doua jumătate a veacului XVI, dar mai ales în secolele XVII și XVIII, întîi din slavonă apoi din prototipi elini și neogreci. Ele au un aspect foarte
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
unor medii (ca în Cel mai vechi zodiac românesc: „Rujdenița” Popei Ioan Românul [1620], „Dacoromania”, 1927-1928), aceste cercetări, dincolo de achizițiile științifice durabile, au propus modele, au stârnit emulație și, mai cu seamă, au făcut școală. Dintre toți scriitorii însemnați ai medievalității românești, C. s-a oprit, într-o cercetare aparte, doar asupra stolnicului Constantin Cantacuzino. Despre activitatea acestuia a scris, împreună cu Ramiro Ortiz (fiecare semnalându-și exact participarea), micromonografia Lo stolnic Constantin Cantacuzino - un grande erudito romeno a Padova (1943). Substanța
CARTOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286132_a_287461]
-
și Cantemir, de vreme ce lecturile sale sunt fie din zona antichității, fie din zona lucrărilor religioase, fie din cea a culturii occidentale a secolului în care s-a născut. El este omul veacului său. Oricum, ca mentalitate, el depășește cu mult medievalitatea culturii române, dar și ortodoxismul care persistă în aria răsăriteană a continentului, ca urmare a influenței tradiției bizantine. În timp ce Occidentul cunoștea acest proces de laicizare alertă, Răsăritul levantin se deschidea și el către formele occidentale, dar într-un ritm mai
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
românesc, destul de amestecat și de "original", cu inițiative ideologic-culturale izolate, care nu încheagă un proiect cultural coerent, este nevoie de o montare a sa într-un cadru potrivit. Nu strict estetic, pentru că esteticul nu se numără printre valorile prime ale medievalității noastre, ci în unul larg cultural, ideologic, confesional, mental etc. Alexandru Duțu remarcă perfect acest lucru, dar, așa cum nici istoriografia nu s-a grăbit să imite modelul școlii de la Annales, nici istoria literară nu a făcut eforturi să găsească proverbiala
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
pentru Studiul Suveranității și al Academiei Internaționale de Genealogie. Este un cercetător recunoscut pentru interesul deosebit în cunoașterea istoriei medievale, ale cărui contribuții științifice sunt apreciate în cadrul medievisticii românești. Preocupările sale pentru fenomenele sociale, culturale, politice și ideologice din perioada medievalității românești și-au găsit expresia în numeroasele studii pe care le-a publicat de-a lungul vremii.
Ștefan S. Gorovei () [Corola-website/Science/305697_a_307026]
-
este exercitarea puterii asupra femeilor pe baza controlului reproductiv. Nu e nici o diferență între ce vor polonezii să facă și practicile musulmanilor conservatori, cu haremurile lor și cu mutilațiile genitale și cu portul obligatoriu al valului. Este o formă de medievalitate abjecta, prin care a trecut și România din păcate în anii comunismului. Este o desconsiderare a jumătate din semenii noștri, o tratare a femeilor drept cetățeni de rang secund, drept slugi, drept obiecte. Cine nu își dă seama de asta
Black Protest. Legea cu INTERZICEREA avortului provoacă revoltă în România by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/102774_a_104066]
-
toate sărbătorile arhaice ce nu au putut fi adaptate complexului ritualic al creștinismului, sabatul a fost treptat demonizat și transformat în cea mai celebră dintre ereziile pedepsite prin ardere pe rug. Astfel s-a ajuns la structura stereotipă atestată în medievalitate, în care sabatul răstoarnă toate componentele slujbei creștine, inversându-i întreaga simbolistică, de la reperele spațio-temporale (care impun derularea întregului ritual în spațiul liber, și pe durata dintre miezul nopții și ivirea zorilor) până la cele mai mici amănunte prin care demonicul
Un sabat balcanic by Marina Cap-Bun () [Corola-website/Journalistic/14573_a_15898]