1,605 matches
-
Academiei, nefiind, nici el, reluat apoi. Se interesa de soarta Convorbirilor literare, de care se îngrijea I. E. Toroutiu, care, avînd o tipografie, speră, naiv, să o transforme într-o cetățuie a rezistenței împotriva comunismului. De aceea, deși era conștient de mediocritatea plata a lui Toroutiu, s-a bătut să fie ales academician împotriva lui... Arghezi, ("Eu am susținut, nota el la 24 mai 1947, dimpotrivă că pentru a fi membru al Academiei se cere în primul rînd de la candidat a fi
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
străduiește de mai multă vreme, prin inițiativele ei editoriale, să demonstreze că avem mari bărbați în cultura română, pe care ar trebui să-i recunoaștem ca precursori și să-i luăm ca termen de comparație dacă vrem să ieșim din mediocritatea în care ne zbatem. Ca mama lui Ștefan cel Mare, cea din viziunea lui Bolintineanu, Geta Dimisianu îi spune fiecărui scriitor de azi: du-te la masa de scris, pentru cultura română mori, și-ți va fi mormântul coronat cu
UN SINONIM PENTRU FRENEZIE: PETRE PANDREA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17242_a_18567]
-
altora dintre cei prinși în vîltoarea carnagiului, ațîțîndu-l în mod iresponsabil, făcînd și făcîndu-se ecou, în speranța nemărturisită că vor cîștiga astfel un pic de substanță, un pic de notorietate, un pic de existență, că se vor smulge din neantul mediocrității, neant totuși - totuși! - fără culoare și fără frontiere, fără apartenență de religie, origine etnică, sex, convingeri politice și atașamente ideologice (reale sau mimate)... În cultură, o nulitate "umanistă" nu e nici mai presus, nici mai prejos decît o nulitate "antidemocrată
Fără ieșire?! by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/17314_a_18639]
-
intangibile, oamenii momentului care nu au îndoieli și, mai grav, operă, dar epatează prin tupeu și agresivitate. Oamenii de valoare sînt puși în discuție, contestați, trași de urechi. În loc să devină lideri de opinii, se retrag în umbră bulversați de agresiunea mediocrității și îi lasă astfel locul gol. Locul nu se umple cu o creație ce va rămîne în istoria teatrului, ci cu sfori și influențe periculoase. Toate astea pe un fond acut de sărăcie a artiștilor. E din ce în ce mai greu să rămîi
Sfori de păpușari? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17320_a_18645]
-
pentru limba lui inimitabilă, deși mereu imitată, ca scop al pasiunii tuturor iubitorilor săi, și nu de a fi folosit ca instrument de către toți demagogii, de către toți "mititeii", care, ca acela din Scrisoarea I, nu talentul lui îl slăvesc, ci mediocritatea ideilor lor o lustruiesc.
Eminescu - scopul și mijloacele by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17403_a_18728]
-
membrilor comitetului de bloc sunt semnele vizibile ale disoluției vechii ordini - tuturor acestora profesorul le opune invocarea vechiului spirit al casei Kalabuhov, într-o încercare de a prezerva ceva din echilibrul unei lumi apuse. Replierea către spațiul casei - asediat de mediocritatea proletara agresivă a comitetului de bloc și de cea legală a unor reglementări absurde ambiționând să rezolve probleme locative prin raționalizări stupide - decurge dintr-o iluzie de a-ți putea continua viața în interior ca si cum nimic nu s-ar fi
Prăbusirea casei Kalabuhov by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/17924_a_19249]
-
independența (vezi Aproape de Elada, colecția "Capricorn", 1985), dar împrejurările n-au pregetat să-l înglobeze în neantul colectivismului. Absorbirea silnica s-a produs, ineluctabil, la "Tribuna poporului", la "Națiunea", în pofida închipuirilor că-i mai era îngăduit să braveze revărsarea de mediocritate, s-o țină pasă-mi-te la distanță cît a mai fost posibilă reduta de la "Revista Fundațiilor Regale" și, parțial, la "Lumea". Prizonier, captiv într-o plasa perfida, tacticos manipulat, se refugia într-o voioșie factice, mecanică, de împrumut, mim
Un centenar oarecum prematur by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17912_a_19237]
-
Dar el nu putea să fie altfel: o parte din vina le aparține parlamentarilor; dar cealaltă parte revine electoratului care i-a ales pe acești parlamentari!". În iunie 1996, întrebat cum se situează politic, Nicolae Breban răspundea: "La dreapta, cînd mediocritatea se înregimentează la stînga - la stînga cînd prostii se buluceau la dreapta. Dincolo cînd dincoace tronează vulgaritatea. Aici cînd dincolo-ul e lipsit de speranță." Doi ani mai tîrziu, se poate spune că: "majoritatea dificultăților, incidentelor politice și greutăților economice
Dialoguri bine temperate by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17965_a_19290]
-
-mi facă mie morală ori ziceri politice cum că... Nu-mi dau încă bine seama ce-as fi în stare să-i fac. Vreau să spun că totul este cu mult mai complicat, în artă, ca și în scris, decît mediocritatea virtuoasa de toate felurile. E drept că, în acest caz, hazardul, - cel mai bun regizor, - imi jucase una din festele lui, plăcută în împrejurarea dată. Pe scurt, se întîmplase așa. Dimineață, fusesem introdus în mînă însoțit de un inginer, om
Ce naste din pisică... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17992_a_19317]
-
anihilați prin uniformă lor de funcționar. Ei erau importanți tocmai prin uniformă care le asigura un loc bine precizat în Marele Mecanism. Asemănarea cu Împăratul pe care și-o doreau (prin coafura, mustață ș.a.m.d.) nu se datora neapărat mediocrității inșilor, cât dorinței de a participa la înfăptuirea înaltei Ordini. Cu alte cuvinte, imperiul proteja înaltă ordine în care fiecare avea locul, rolul, importanța să. Ovidiu Cotrus explică idilismul poeziei cosbuciene prin apartenența poetului la zona grănicereasca. Zonele grănicerești nu
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
azi, de abundență, dezordine și risipă, e comparativ blajin. Azi rusul cîntă, se îmbată, iubește, joaca și face revoluție... Apostolii ăștia, cu vîrtuți scheletice de nebuni, visează mizeria și robia universală... Intelectualitatea lor nu reunește, nu amplifica: eliminează! fabricată din mediocritate și cruzime. O falsă intelectualitate suplinește generozitatea văzului omenesc, cu ferocitatea fanatica a belferului mărginit. Azi sîntem proprietatea tarului, mîine putem deveni proprietatea unor arendași de stată". Cuvinte profetice, care nu ne mai îngăduie iluzia unei iluzii, chiar dacă autorul lor
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
amărăciune și disperare. Aici nu mai este vorba de o incompatibilitate de gusturi. Depășim cu totul zona valorii, a nuanțelor - ar fi o impietate și să le pomenim - și sîntem azvîrliți nu doar în spațiul simplei inutilități, inocențe, docila în mediocritatea ei, ci pe moșia prostului gust (pe toate planurile), a vulgarității înspăimîntătoare, a unui amatorism pe care și Casele de Cultură lupta să-l mascheze. O stridenta rușinoasă s-a lățit cît tot ecranul în replici, în felul în care
Călcîiul lui Ahile by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18120_a_19445]
-
la scară redusă a unui singur oraș ar putea fi reprodusa la o scară mai mare; a societății românești postdecembriste. Trufiile, orgoliile, politică și propagandă electorală, protocronismul stupid, goana după senzații tari a cotidienelor de tipul "Bahluiului", superficialitatea, filozofarea mioritica, mediocritatea, apoi bovarismele individuale și colective sînt toate prinse într-un insectar mobil, fără note și explicații, sistemul aluziilor fiind singurul operant. Mesajul, cărții (dacă ținem cu tot dinadinsul, să-l aflăm) este că salvarea acestei lumi cuprinse de nebunie nu
Un complex din copilărie by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/18136_a_19461]
-
puțin, impenetrabil. Cu toate acestea, regretul lui Walter Benjamin că epicul dispare, articulat în observații revelatorii despre diferența dintre roman și nuvelă/povestire, precum și o oarece familiaritate cu opera lui Michel Tournier, pot justifica, într-o anumită măsură cel puțin, mediocritatea unui volum altminteri defel sărac în promisiuni. Povestirile lui Tournier m-au dezamăgit pentru că ele sînt scrise în gamă romanescă, ceea ce presupune că autorul lor are aroganța romancierului, captivat de firul propriilor sale idei, preocupat de construcție și de semnificații
Povestitorul singuratic by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17417_a_18742]
-
amandoi, ănceputul lui 1942, cu internarea an spital a lui Călinescu și o ușoară hemoptizie la Vianu, ai obligă la un concediu prelungit. Șunt, oare accidente comune, suportate ămpreună de la distanță? Ori provocări ale destinului, nemilos cu cei pe care mediocritatea ai tratează, din totdeauna, ca adversari și ai condamnă la grele sacrificii? Nu ar trebui trecut cu vederea, ăn fugitiva conexiune de care pomenesc, procesul lor de formare. Ț. Vianu vine dintr-o familie solid constituită, situată la Giurgiu, mediul
Dialogul epistolar Tudor Vianu - G. Călinescu by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17430_a_18755]
-
o generozitate divină "nemăsurata". Revărsînd asupra unui muritor ales o sumă de calități neobișnuite, Dumnezeu pune în dificultate, uimește și chiar ridiculizează simțul comun, masivitatea normalului, puterea opaca a ordinarului. Prin geniu, Providența mustra, într-un chip șui generis, fibră mediocrității. O umilește. Văsari scoate în relief faptul că natura a ținut să ofere lumii pildă unui om care o învinge prin artă, dar și prin purtări alese (paralelă este cu mai asprul în conduită și atitudini Michelangelo). Rafael a dovedit
Ideea de geniu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17443_a_18768]
-
ineficientă managerială. Sîntem convinși că și în cazul Cornisteanu, ca și în cazul Dabija, adevărul va fi așezat la locul lui, deasupra jocurilor și intereselor meschine pe care le practică oameni fără nici cea mai mica tangenta cu spațiul culturii. Mediocritatea agresivă, instalată comod în fotolii și funcții, dorește să suprime sau dacă nu, să gonească cît mai departe valoarea. Oameni buni, nu vă fie frică, nu se ia! Acest tăvălug care se rostogolește în mod programatic, alarmant și periculos împotriva
S.O.S. cultura by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17590_a_18915]
-
și dispăruți între timp și care se nasc și azi în continuare cu șanse de dezvoltare socială incomparabil mai mari, vezi televizia, revistele, parlamentul, politichia... Și să nu credeți că acest curs minor se termină cu contimporanul Radu Mischiu... Resursele mediocrității, de obicei plină de vitalitate și de anduranța sunt mult mai mari decât ale geniilor, plăpânde... Iar cine îl mai înjură de azi înainte pe Călinescu al nostru e fie un imbecil clamoros, fie un tâmpit înfocat.
Poeti minori by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17613_a_18938]
-
monoic și în afara timpului. Chiar dacă în a doua jumătate a secolului al XlX-lea există romancieri portughezi care reiau temele queirosiene, care își populează romanele cu personaje inspirate de Os Maias (de exemplu Abel Botelho, Lourenço Pinto, Teixeira de Queirós), mediocritatea absolută a literaturii acestora nu face decît să lumineze distanța enormă care îi separă de Eça. Iar secolul XX, secolul romanului portughez, nu a dat nici un nume care să suporte comparația cu Eça de Queirós; cei mai iluștri prozatori lusitani
Eça de Queirós și I.L. Caragiale by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2501_a_3826]
-
influența. El nu reprezintă una. Are un cap independent, imprevizibil. Nu-l poți urma pentru că nu știi unde-l găsești. Rolul lui este de a deruta, până la a scoate din sărite. Dacă lucrul ăsta nu se întâmplă, el devine turnesolul mediocrității noastre: nu suntem în stare nici măcar să ne enervăm. Ba, nici măcar să tresărim. (De atunci, n-a trecut un an. Fazanul nu mai incită pe nimeni. Se odihnește, cum se spune, undeva pe drumul spre Tocile. Împrejur, numai dealuri. Măcar
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2533_a_3858]
-
o „dimensiune tragică”, altul coboară până în „bătaia gravă a versului” (toate sintagmele sunt autentice). Inutil să mai spun că această rețetă elegiacă (numită în fel și chip) a alimentat și continuă să alimenteze egoul multor nechemați și a deviat către mediocritate destui autori cu talent, dornici să se conformeze modei. Am scris nu o dată despre acest tip de discurs, extrem de nociv, întristător de nociv. Fără folos. E, de altfel, motivul pentru care de la o vreme mă refer cât se poate de
Din nou acasă, pe Câmpia Armaghedonului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2467_a_3792]
-
cu vedete, un an nici mai greu, nici mai ușor decît alții și, de ce nu, un an al toleranței, al concesiilor din dragoste de teatru. Simțim încă nevoia unor ierarhii corecte, a demitizărilor, a respectului față de valoare și a sancționării mediocrității, a dialogului, calm, deschis, constructiv. Îmi doresc pentru anul acesta un exercițiu al comunicării, să reînvățăm să transformăm monologul în dialog, ascultîndu-ne unii pe ceilalți.
A mai trecut un an by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18199_a_19524]
-
Roxana Racaru Romanul Calul roșu al italianului Eugenio Corti, impresionant și ca volum de pagini, și ca elogii ("e prea bun pentru acest timp al mediocrității... Am citit Mann, Hemingway, Camus, Lampedusa, Kafka, Musil [...] Calul roșu îi depășește pe toți" , Jorge Ipas, Madrid, ș.a.) e, poate de aceea, dezamăgitor. Ar putea fi un foarte bun roman de secol nouăsprezece, cu încercări (naive) de folosire a reflectorilor
Ororile războiului într-o lume creștină by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16681_a_18006]
-
valoroși!) lucrează pe contracte substanțiale. Puși să aleagă între salarii și contract, paradoxal, 85% dintre actori au optat pentru retribuția lunară. Sigură și umilitor de mică. Nu e ciudat? Mă uit în repertoriile unor teatre. Câtă întâmplare! Cât amestec de mediocritate și aplecări comerciale, ce rar valoare! Care este unul din rolurile artistului în cetate? Să formeze gustul public, să-l educe, să-l inițieze și să-l monteze. Și în teatru, din păcate, se urmărește mai degrabă flatarea unui gust
Cine (mai) are nevoie de teatru? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16669_a_17994]
-
scrierile unor detractori, scriitorul Ion Papuc care l-a cunoscut personal, mărturisește în cadrul unor amintiri cu privire la acest idol al tinereții lui clujene: „Lucian Blaga era al nostru, a celor care nu eram comuniști, iar marea lui opera, prin comparație cu mediocritatea culturii oficiale, ne dădea o imensă încredere în justețea poziției noastre. În timp ce oficialii ne pretindeau să-i admirăm pe A.Toma, Theodor Neculuța, Ion Păun Pincio și alți că aceștia, noi bravam știindu-l pe Blaga că nu este comunist
Eu cu lumina mea sporesc a lumii taină Lucian Blaga. In: Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_231]