298 matches
-
de dezvoltare durabilă și de asigurare a securității proprii. Fluxurile de investiții ale statelor arabe mediteraneene au fost orientate majoritar către U.E., cu ponderi în ordine crescătoare dinspre Mashreq (est) spre Maghreb (vest), aspect ce ilustrează puternica lor propensiune euro mediteraneeană, iar pe de altă parte drasticul clivaj economic dintre statele arabo mediteraneene întoarse cu fața spre Europa dezvoltată și lumea africană subsahariană din sud împotmolită în paupera sa odisee existențială. Statele din Golful Persic, plus Egipt, Iordania și Liban, mențin
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
odată cu Renașterea, urmată de revoluția științifică și, apoi, de cea industrială, într-o perioadă accelerată a evoluției sale, care a schimbat fața omenirii mai mult decât cei 7000 de ani care au trecut de la constituirea primelor civilizații umane în bazinul mediteraneean. Evoluția ideilor care au însoțit aceste schimbări nu este, desigur, mai puțin spectaculoasă, dar gradul lor de uzură este incomparabil mai mic decât al mijloacelor materiale și al vectorilor productivi. În decurs de numai un secol au dispărut mașina cu
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
-ului, Bucureștiul e supus unor ierni aspre. Provinciile Dunărene sunt larg expuse dinspre partea Rusiei; vânturile înghețate ale munților Urali și Caucaz pătrund aici fără piedici și aduc geruri la fel de puternice ca acelea din Moscova. Dar Valahia ține de regiunea mediteraneeană prin Bulgaria și Macedonia, iar verile sunt la fel de calde ca în Italia. Pe scurt, nu există aici decât două anotimpuri, bine marcate, fără tranziție: cinci luni de iarnă, din noiembrie până în martie; șapte luni de vară, din aprilie până în octombrie
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
floristice) Adv.. - adventiv As. Asia Atl. atlantic Atl.-centr.-eur. - atlantic-central-european Balc. - balcanic Carp. carpatic Centr. eur. - central european Circ. - circumpolar Cont. - continental Cosm. - cosmopolit End. - endemic Eur. - European Eur.cont. - European continental Euras. - eurasiatic Euras. Cont. - eurasiatic continental Medit. - mediteraneean Pan. - panonic Pont. - pontic Sarm. - sarmatic Subatl. - subatlantic Submedit. - submediteranean Temp. - temperat Frecvența în teritoriul cercetat Rară Spor. sporadică Frecv. - frecventă Comună Zonele și etajele de vegetație z.step. - zona stepei z.silvost. - zona silvostepei z.st. - zona stejarului se
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
onest, demersul se dovedește a fi o grea Încercare. Muzeele din lumea Întreagă expun un număr impresionant de opere din Antichitate: numai că ele au fost făcute să stea În locuri publice, unele În temple sau În fața templelor, În lumina mediteraneeană. Din epoca greacă clasică (secolele V-IV), cu excepția statuilor fără existență independentă și a reliefu rilor de pe frontoane și frize, s-a păstrat o singură statuie: Hermes de la Olimpia, a lui Praxitele. Dincolo de această maximă restrîngere a inventarului de care
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
dicționar etimologic al limbii latine, aflăm că multe cuvinte latinești sunt împrumuturi din greacă (de ex. brac(c)hium „braț“, ecclesia „adunare“, cu sens generalizat în latina bisericească), din celtică (de ex. carrus „car“, braca „pantaloni“, camisia „cămașă“), din substratul mediteraneean (de ex. rosa „trandafir“, vinum „vin“), din limbi africane (de ex. cattus „pisică“) sau sunt cuvinte cu etimologie necunoscută (de ex. casa „casă“). În cazul originii îndepărtate, nu se insistă asupra tuturor problemelor legate de evoluția formei sau a înțelesului
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
care se împrumută cuvinte noi. După cum am mai spus, cel mai adesea un cuvânt se împrumută pentru că însoțește lucrul denumit: o marfă de export își aduce cu ea și numele. Așa se explică de ce lat. vinum „vin“, cuvânt de origine mediteraneeană în latină, s-a răspândit, ca termen de împrumut, aproape în toată Europa. Este greu de spus însă de ce, în dialectele grecești actuale, există cuvinte împrumutate ca salma „pai“, merza „fileu de pește“, zaba „broască“, motsilo „mlaștină“, magula „mormânt“ sau
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
Anșoa, numele unui peștișor ce trăiește în Marea Mediterană și în Oceanul Altantic, are la originea îndepărtată cuvântul grecesc aphýe. Înainte de a prezenta istoria acestui cuvânt din limbile europene, trebuie precizat că, în greacă, termenul este foarte probabil împrumutat din substratul mediteraneean. Când s-au stabilit în Europa, în bazinul Mediteranei, indo-europenii au intrat în contact cu o populație pre-indo-europeană, de la care au împrumutat cuvinte ce denumeau plante sau animale specifice zonei; printre acestea, se numără și cuvântul care stă la baza
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
închis“ < fr. bordeaux „idem“ (de la numele vinului roșu din regiunea Bordeaux), maro < fr. marron „castană“ (cuvânt venit din regiunea Lyonului, cf. marron de Lyon, la origine preroman), roz < fr. rose „trandafir“ (împrumutat din lat. rosa, cuvânt latinesc preluat din substratul mediteraneean), oranj „portocaliu“ < fr. orange „portocală“ (care are la bază it. arancia, provenit din ar. naranğos), lila „violet“ < fr. lilas „liliac“. Neologismele mov și violet, împrumutate tot din franceză, reprezintă o categorie aparte, pentru că în franceză sunt cuvinte moștenite din latină
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
acestui cuvânt este „pastă alimentară obținută prin fierberea unor fructe proaspete, la care se adaugă zahăr“. Originea sa îndepărtată o găsim în gr. melímelon „măr dulce“, format din méli „miere“ și mélo(n) „măr“. Cuvântul gr. mélon, împrumutat din substratul mediteraneean, a pătruns în latină în forma melum, malum și s-a transmis limbilor romanice; în română, a devenit măr. Latina a împrumutat și cuvântul grecesc compus melímelon, care a devenit melimelum „specie de măr foarte dulce“ și s-a confundat
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
dunărene (ar. vultur, megl. văltur). Sextil Pușcariu explică dispariția cuvântului prin absența derivatelor, care să-i fi creat o familie. Neologismul acvilă este un împrumut făcut de latiniști, din același lat. aquila. iepure Lat. lepus, -oris „iepure“, termen de origine mediteraneeană, s-a transmis tuturor limbilor romanice (it. lebra, fr. lièvre, sp. liebre), deci îl putem considera panromanic. O astfel de afirmație este incompletă, dacă nu ținem seama de faptul că, în multe limbi romanice, există și continuatori ai unui alt
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
un cuvânt de superstrat, latinizat sub forma mariscus în textele merovingiene și carolingiene, fr. mare a fost împrumutat din vechea germanică nordică; it. pantano este un cuvânt de origine preromanică, iar it. palta (din dialectele nordice) provine dintr-o rădăcină mediteraneeană; cat. bassa și sp. balsa sunt din substratul iberic. Dintre domeniile onomasiologice afectate de împrumuturile romanice timpurii, fauna și flora prezintă cel mai mare număr de termeni de acest fel. Pentru conifere, se păstrează din latină doar pinus (în toate
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
latinii cunoșteau esicium-ul, o frunză de dafin umplută cu carne. Sarmalele românești cu învelișuri atât de variate puteau fi întâlnite, pe vremuri, și în Grecia, unde se umpleau frunze de limba-mielului (Borrago officinalis). Dacă matca acestui fel de mâncare este mediteraneeană, nu e de mirare că îl găsim și la evrei, sub numele de yabrak (cuvântul este folosit de evreii sefarzi), adică sarmale din carne de miel condimentată, pusă în foi de lăptucă sau de varză. Referindu-se la sarmale, Păstorel
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
cu sfeclă fermentată; un alt argument este faptul că bucătăria ucraineană cunoaște cele mai multe variante ale rețetei fundamentale. Procedeul fermentației lactice a legumelor a apărut din necesitatea conservării acestora pe timpul anotimpului rece. De aceea ea este mai puțin întâlnită în sudul mediteraneean al continentului decât în centrul muntos și în nordul iernilor lungi. În ceea ce privește fermentația cerealelor, cea alcoolică a rămas cunoscută întregii Europe (fiind răspândită mai ales în nordul continentului), berea, whisky-ul sau cvasul depunând mărturie în acest sens. Românii cunoșteau
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Brâncoveanu). Dar întrebări precum „Ce se mânca la curtea lui Basarab I?“ chiar nu pot găsi nici un răspuns? Adevărul este că, pe parcursul Evului Mediu (mai ales până în secolul XIII), se mânca aproximativ la fel pe toată întinderea continentului, cu excepția spațiului mediteraneean aparținând Imperiului Bizantin, care păstrase în mare măsură gastronomia romană antică. Pretutindeni în afara acestei zone domnea ceea ce M.F.K. Fisher numește, în Fantoma lui Brillat-Savarin, „era tenebrelor“: „Gastronomia, ca toate celelalte arte, a slăbit, s-a clătinat, s-a rarefiat până la
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
vișine uscate, scorțișoară (aceasta însă, la fel ca în bucătăria italienească a secolului al XVI lea, apare în majoritatea rețetelor, inclusiv în cele de pește!), cuișoare (deseori folosite alături de carnea de oaie în bucătăria medievală occidentală, în special în zona mediteraneeană), nucșoară. Mai putem întâlni „iahnia“ și „chefteaua“; în cazul acesteia din urmă, textul ne oferă și termenul românesc echivalent, „perișoare“, ceea ce, afirmă Matei Cazacu în studiul introductiv al „Manuscrisului brâncovenesc “ (O lume într-o carte de bucate, Editura Fundației Culturale
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
să știți că ei nu gătesc nici o mâncare fără să pună în ea unt. Pun unt chiar și pe pâine.“ Subiectul grăsimilor folosite de diferite bucătării naționale este unul foarte dezbătut. Uleiul (de măsline) era (și este) definitoriu pentru spațiul mediteraneean încă de pe vremea bizantinilor (ca să nu mai vorbim despre antici). Dar atunci când turcii își fac apariția în acest areal, ei aduc o cultură gastronomică diferită, una specifică nomazilor, în care uleiul este înlocuit de unt. Triada antic-mediteraneeană grâu-vin-ulei lasă locul
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
cumpăra o proprietate și că îi va lua secole până să se decidă; însă agentul zâmbi și îi spuse că toată lumea voia să trăiască în Italia, că viața ei va fi de un milion de ori mai frumoasă sub soarele mediteraneean și că va avea această revelație atunci când va nimeri vila care i se potrivea. Darcey zâmbi, dădu din cap și până la urmă scăpă din mâinile femeii întorcându-se la hotel, ușor iritată de ideea de a fi inspectat o proprietate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
și puternice alianțe militare - o rețea care să înglobeze toate ținuturile Orientului civilizat -, li se părea multora o utopie a tinereții, imposibilă și foarte periculoasă. În realitate, era o idee mult prea avansată pentru acea epocă, un fel de Uniune Mediteraneeană, opusul puterii romanocentrice construite de Augustus și Tiberius. Un ideal nobil și, poate, cu neputință de atins, precum norii de pe cer. „O asemenea idee se poate naște numai într-un suflet foarte înțelept, obosit să sufere inutil, sau într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
multipolaritate și care ar trebui condus de o serie de instituții. Este și motivul pentru care organizațiile regionale sunt, în mod evident, cele chemate săși asume responsabilități mai importante.” Astfel am putea asista în viitor la evoluția spre un regionalism mediteraneean, favorizat și încurajat de către Europa sau un regionalism în Orientul Mijlociu, finanțat de către S.U.A. După sfârșirea războiului rece s-a creat un curent pacifist, a cărui influență se pare că nu a fost chiar atât de puternică pe cât s-a crezut
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
s-au semnat acorduri de cooperare economică, s-a acordat un regim special produselor importate din țările Europei Centrale și Orientale. Strategia de aderare la U.E. urmărește, în principiu, eliminarea discrepanțelor dintre țările asociate și Comunitate. Față de țările din bazinul mediteraneean este necesară asigurarea stabilității politico-sociale a regiunii. Există acorduri de cooperare și cu țările din America Latină, dar nu cu o pondere atât de mare, precum și cu țări din Asia. Putem aprecia, așadar, că U.E. a dezvoltat, în timp, o diversitate
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
director, arată că revista va fi „informativă, formativă și educativă”, urmărind să contribuie „la formarea unui stil de viață înaltă, spirituală”. Partea educativă e asigurată de intervențiile unor profesori: Victor Papilian (Întoarcere la „Deșteaptă-te, române”), D. D. Roșca (Spiritul mediteraneean), Victor Jinga ( Misiunea așezămintelor de învățământ superior), I. I. Russu, Onoriu Chețianu, Ștefan Bezdechi, Al. Borza, Victor Iancu, Petre Hossu, Valeriu Moldovan, Radu Stoichiță. V.u. publică permanent dări de seamă referitoare la ședințele Cercului „Octavian Goga”, condus de Lucian
VIAŢA UNIVERSITARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290541_a_291870]
-
prezenți și în medii reci (Gaudzinski & Roebroeks 2000; Hoffecker 2009) și în ciuda aspectului lor fizic robust, descris drept „arctic” sau chiar „hiperarctic” (Holliday, 1997), Neanderthalienii nu sunt, la rigoare, o specie propriu-zis adaptată climatului rece (Soffer 2009), iar originea lor mediteraneeană este grăitoare (Serangeli & Bolus 2009). După toate aparențele, este cultura lor, în înțelesul cel mai general, adică imbricată cu propria biologie, cea care le-a permis colonizarea cu succes a unor contexte riguroase. Însă explicarea variabilității culturale a paleoliticului mijlociu
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
Prut, zona inundabilă. d) Aspecte climatologice: datorită poziției sale teritoriale cade sub influența advecțiilor de aer de origine polară din nord care determină începutul sezonului rece al anului (înghețuri, brume, ninsori), iar sub influența maselor de aer cald de origine mediteraneeană din sud-vest au loc ninsori însoțite de viscole. Regimul termic: temperatura medie anuală 9,6°C, temperatura maximă absolută 40°C, temperatura minimă absolută 30°C, perioada bioactivă: 28 februarie-9 decembrie, durata perioadei bioactive: 258 zile. Regimul pluviometric: precipitații medii
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
afluent al Jijiei. d) Aspecte climatologice: datorită poziției sale teritoriale cade sub influența advecțiilor de aer de origine polară din nord care determină începutul sezonului rece al anului (înghețuri, brume, ninsori), iar sub influența maselor de aer cald de origine mediteraneeană din sud-vest au loc ninsori însoțite de viscole; temperatura medie anuală 9,6°C, temperatura medie anuală corectată în funcție de pantă și expoziție 10,5°C, temperatura maximă absolută 40°C, temperatura minimă absolută -30°C, perioada bioactivă 28 februarie-9 decembrie
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]