204 matches
-
încoace. Dar drumul pe care l-a urmat este foarte diferit de cel al lui Freud".5 Aproape obsesiv, cei care încercau să marginalizeze valențele demersului psihanalitic invocau eseul Noua structură și opera lui Marcel Proust, scriitorul manifestându-și aici mefiența în legătură cu posibilitățile freudismului de a sonda psihicul uman și, implicit, domeniul literaturii. E însă foarte probabil ca autorul Tezelor și antitezelor să nu fi asimilat, până la acea dată (1936), conceptele fundamentale ale medicului vienez, mai ales că eforturile sale erau
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
se par destul de firave. În fond, pentru aprofundarea eroticii camilpetresciene are prea puțină importanță dacă amorul-pasiune îl caracterizează pe Tristan sau pe Lancelot, din ciclul Arthur și cavalerii Mesei rotunde. N-am înțeles, de asemenea de ce Al. George manifestă atâta mefiență față de concluziile care se desprind din cartea Dragostea și Occidentul, ca și atitudinea lui sarcastică față de intenția lui de Rougemmont de a urmări atent anumite aspecte ale mentalităților din Evul Mediu. Superficialitatea cu care tratează importanța mentalităților demonstrează anacronismul ideologic
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
cât de la raportul de subordonare sau de coordonare dintre ei, raport nu foarte străin de influențele și/sau interferențele presupuse de un alt raport, esențial, acela dintre centru/i și margini. Oricât de mult ar fi clamate, neutralitatea, indiferența totală, mefiența sau disprețul absolut față de módele și modelele promovate "la centru" sunt frumoase utopii. Cu sau fără voie, fiecare centru de influență poetică își exercită și încurajează această influență în varii moduri (de la cenacluri și alte manifestări culturale la reviste literare
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
care aflăm multe din cartea Cameliei Grădinaru și despre care aceasta ne poate spune încă multe lucruri pe care, cu siguranță, ni le va oferi într-o altă lucrare. Mărturisesc că mă număr printre aceia care privesc postmodernismul cu o mefiență destul de tenace, pornită, mai întâi, de bună seamă, dintr-o formație cu rădăcini carteziene, care nu poate admite lipsa de deferență față de rațiune, apoi, din nedumerirea legată de exclusivitatea unor trăsături ce i-ar asigura postmodernismului o identitate indubitabilă și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
un socialism utopic, Alexandru Bogdan- Pitești cochetează cu anarhismul, fapt care-i și aduce expulzarea definitivă din Franța. Se impune pe această turnantă o disociere a tipului romantic de cel decadent. Ultimul ilustrează absența unui ideal umanitar, dublată de o mefiență funciară în capacitatea societății de a asigura binele public. În parte, această atitudine ține și de un reflex resentimentar față de tot ceea ce reprezintă ordine publică, față de societate în general, ca societate burgheză. Numai că, spre deosebire de sensibilitatea romantică educată la școala
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
recente pentru o educație a caracterului, anumite concepții cu privire la educația civică sau ideea că educația poate fi utilizată pentru a contracara dezintegrarea socială sunt toate exemple de presupoziții tehnologice cu privire la educație în domeniul valorilor și normelor". (Biesta, 2006, p. 73) Mefiența postmodernismului în raport cu luminismul și cu idealul de umanitate promovat de acesta (raționalitate autonomă) s-a concretizat în deconstrucția ideii de model predeterminat în raport cu noii veniți/"new comers" (Gert Biesta); în consonanță cu aceasta s-a înregistrat o dezvoltare tehnologică fără
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
Populismul este cea mai râncedă democrație. Rolul diplomaților e să complice politica până la neantizare. Dictatura ne dăruise voluptatea cititului printre rânduri. Greșelile pot fi productive în știință, nu și în diplomație. Între putere și supuși se urzește întotdeauna o persistentă mefiență. Sub politică a existat întotdeauna o pânză freatică de sânge. Contestatorii distrug monotonia epocii. Democrația nu exclude apariția intermitentă a unor insule de mitocănie cetățenească. Nu te poți menține la putere cu ideile cu care ai câștigat-o. Fără ordine
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
se gândească. Aroganța este emblema prostiei iremediabile. Rating-ul - acest balaur al mass-media actuale, care alăptează impostura și prostul gust. Ignoranța descoperă foarte repede extazul. Proștii nu au organ pentru îndoieli. Țările sărace își persecută intelectualii. Ori îi tratează cu mefiență. Există și proști cu vocație de idioți. Neghiobul îți poate da un sfat sincer, dar nu și înțelept. Imbecilii cred că numai suferința stimulează creația. Cea mai grăbită globalizare este cea a prostiei. Nonvalorile se agită continuu precum motanii în
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
primul rând, sentimentelor sociale determinate de natura sa specifică și mai puțin de aptitudinile sale fizice și intelectuale. Ciclul menstrual, sarcina, predispoziții spre isterie, excluderea sau acceptarea pasivă în culte oficiale sunt doar câteva aspecte care generează uluire, teamă și mefiență. De exemplu, imediat ce naște, femeia devine tabu. În jurul său se țes o mulțime de reguli, norme și interdicții. O mare parte din aceste credințe le găsim în comunitățile arhaice, dar și mai târziu în modernitate. Toate acestea pot pune în
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
al unei civilizații, a noastră, care, pe de o parte, a adus pe lume tehnicile, mereu în progres, ale producerii, ale reproducerii, ale comunicării imaginilor, iar, pe de altă parte, pe latura filozofiei sale fundamentale, a dat dovadă de o mefiență iconoclastă (care "distruge" imaginile sau măcar le suspectează) endemică"205. Nu este în intenția mea, desigur, să aprofundez polemicile care au vizat, în domenii particulare ale teoriei sociale 206, precum antropologia, psihologia sau sociologia, problema imaginilor reflectate în conștiință (individuală
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
noi lumi).695 Nimic mai potrivit decât amara constatare a lui Céline: "lupta conta miturilor vremii a devenit imposibilă, miturile se apără bine". Fig. 19 Relativism în maniera "Hara-Kiri" Dar în Franța banda desenată a fost privită vreme îndelungată cu mefiență, în mod paternalist, condescendent (poate și datorită satirei politice vehiculate în această formă). În lumea academică se manifestă cu tărie o ostilitate față de imagine (organizându-se adevărate cruciade împotriva televiziunii), însă există și imagini acceptate ca "bune", "raționale", precum hărțile
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
În Philippe-Lacoue-Labarthe și Jean-Luc Nancy, op. cit., p. 10. 467 Thomas Mann în ibidem, p. 38. 468 David Rowe, Popular Cultures, p. 3. 469 Ion Manolescu, O călătorie în lumea benzii desenate, p. 15. 470 Ibidem, p. 18. Pentru a ilustra mefiența față de valoarea benzii desenate și desconsiderarea acesteia este relevantă afirmația lui William Styron, importantul scriitor american, referitoare la Cino del Duca: "un imigrant italian care făcuse avere înainte și după al Doilea Război Mondial, tipărind și distribuind reviste populare, mai
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
aerat - lista propriu-zisă a autorilor fundamentali. Că Ion Simuț optează pentru unul sau pentru altul dintre scriitorii șaizeciști, de pildă, e adevărat. Că nu avem parte de o argumentare la firul ierbii însă, e în aceeași măsură adevărat. De unde această mefiență pentru prestidigitația schimbului de locuri? De unde tendința de a opera mai curând cu monoliți decât cu cărți de joc? Explicația criticului orădean mi se pare credibilă: "Răsturnările de ierarhii estetice sunt simple iluzii, întreținute de răsturnările din ierarhiile de tip
Idei contagioase by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8695_a_10020]
-
care Îl reprezintă. Pentru imaginea frâncului atât de puțin Întâlnit - și care nu a făcut nici un rău conștientizat ca atare de către colectivitate - este suficientă plasarea sa Într-un spațiu de profundă alteritate și perceperea sa va fi una plină de mefiență. Prin spațiul Îndepărtat, apusean, din care provine, prin catolicismul pe care nu doar Îl ilustrează, ci cu care este prin excelență identificat, ca și prin Înfățișarea aparte care Îl particularizează, el este de trei ori un străin, iar acțiunea conjugată
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
în limitele Ortodoxiei, era de strictă actualitate. Dacă Biserica Catolică stabilise ca prag normativ tomismul, Biserica Ortodoxă nu fixase un asemenea prag, nu dintr-o lipsă a conștientizării raportului indestructibil dintre Ecclesia și Tradiția apostolică, ci mai degrabă dintr-o mefiență în forța Tradiției ortodoxe. Emblematică este mentalitatea laică a oamenilor Bisericii care lucrează în presă și care sunt lipsiți de preocupări spirituale în această activitate. Un scurt tablou al presei religioase ar putea fi unul elocvent în acest sens (a
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române o mentalitate păguboasă, "o convingere întunecată și irațională" conform căreia doar comunitatea religioasă ortodoxă avea dreptul la protecția statului, în virtutea relației directe a autorității laice cu cea ecleziastică. Mai mult, ierarhia Bisericii Ortodoxe manifesta o mefiență și chiar o teamă endemică față de orice încercare de legiferare din partea statului asupra celorlalte culte religioase 28. Biserica nu trebuie să se găsească la remorca statului laic, ci ea "trebuie să intre în adevărata ei funcțiune, așa încât, nerefuzând a da
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
cunoscută mai bine, paradoxal, tocmai prin filieră polonă și maghiară (Papacostea 139-277; Mazilu, Recitind literatura română veche I 237-439). Păstrând legătura, pe de altă parte, cu structurile rezistenței cultural-religioase sârbești, athonite și bulgare, apoi cu nordul ucrainean, susținând, adesea cu mefiență, programul rusesc de translatio imperii, Țările Române au fost fie un corp politic străin, pentru o credință necreștină, care le extorca însă financiar și le constrângea uneori în exercitarea puterii, fie un corp spiritual străin, mai mult sau mai puțin
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
feministă declarată pe care am întâlnit-o a fost (și este) o flamură a feminismului în România, care folosea și încerca să răspândească corectitudinea politică într-o societate care nici nu auzise de așa ceva și pe care o privea cu mefiență maximă. Vocile critice la adresa corectitudinii politice erau în vremea respectivă extrem de multe și din registrele superioare ale intelectualității. Așa că ea apărea într-o lumină nouă și extrem de pozitivă în raport cu închistarea pe care o dădeau studiile moral ortodoxiste, ironic teologale și
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
epică a textului, care conferă forță sfârșitului și o credibilitate substanțială. Soluția sadoveniană a ieșit, indubitabil, din înfruntarea unor riscuri estetice de felul celor discutate: însă a făcut-o cu o subtilitate viguroasă, nu evitând ciocnirea de asemenea îndoieli și mefiențe, ci primind „provocarea”, „pariul” etc. și câștigând. Caragiale, în Năpasta, a forțat; Sadoveanu, în Baltagul, nu. Drumul Ancăi duce de la confirmarea bănuielilor ei vechi la o prea sofisticată pedepsire-răzbunare, al Vitoriei Lipan, părând să se adâncească în mundan („ancheta
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
ezitau să se considere "revoluționari" (Râmbu: 2001, 13-14) de la care a împrumutat "ideea perfectibilității omului prin cultură și educație", oferindu-i însă o orientare religioasă, profund diferită de spiritul raționalist al iluminiștilor. De asemenea, romanticii se disting de iluminiști prin mefiența pe care o afișează față de raționalitate și tendința ultimilor de a explica lumea în termeni cauzali; acesteia ei îi opun o "viziune organică asupra universului" în care spiritualitatea completează și primează în raport cu cauzalitatea, iar "între subiect și obiect se constituie
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
în mâinile sale, afișând un comportament tot mai puțin democratic chiar și după standarde leniniste. Motivele și consecințele acestei aparente schimbări vor fi detaliate pe parcursul lucrării. Deocamdată, este important de menționat faptul că reputația naționalistă a lui Ceaușescu a trezit mefiența Ungariei vecine și îngrijorare la Moscova. Budapesta se temea, pe bună dreptate, că Ceaușescu se va dovedi mai intransigent față de minoritatea maghiară decât predecesorul său, în timp ce sovieticii sperau într-o ameliorare a relațiilor cu România, pe care alegerea lui Ceaușescu
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
parte, între presiunile leninismului sistemic de menținere a statu-quo-ului, și societatea care ajunsese să pretindă fățiș adoptarea unei democrații "burgheze", pe de cealaltă parte? Pe scurt spus, a încercat o riscantă echilibristică pentru care a ajuns să fie tratat cu mefiență atât de societate, cât și de centrul moscovit. Ezitând, presiunile societății s-au radicalizat progresiv, pe măsură ce noi concesii puteau fi astfel obținute. La fel, nemulțumirile sovietice s-au amplificat în consecință și au culminat cu "intervenți[a] armată" (Hoppe în
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
în timp ce ei, la sfîrșitul unei lucrări, exultă și așteaptă laudele, eu îmi contabilizez, în gînd, slăbiciunile. Odată ce am trimis la tipografie manuscrisul, siguranța mă părăsește. încerc atunci să compensez golul ei cu explicații care să preîntîmpine, la apariție, neînțelegerile și mefiențele. Defensiv, apăsat încă de îndoieli, îmi alcătuiesc prefața: o scurtă expunere de intenții și autoevaluări. Un prag peste care mă încurajez să trec, chemîndu i și pe alții după mine. Cartea aceasta e un Bacovia en miettes, însemnări despre om
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
potrivnic, detalii interesante despre viața literară, despre meandrele găsirii unui destin propriu sau despre atmosfera formării lor artistice în mediul opresiv și constrângător al acelor vremuri, evocări demne de interesul istoricului de azi. În ceea ce mă privește, am privit cu mefiență discursul autojustificator, retrospectiv, al partizanilor "rezistenței prin cultură". Nu poate fi vorba de nicio rezistență efectivă, bineînțeles, dar nu ezit să spun că supraviețuirea prin cultură a fost un efort ce merită a fi relevat, un efort atât al tinerilor
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
pe care le-a luat regimul Ceaușescu” (pag. 606). Spre regretul celor care am trăit „efectiv” evenimentele, acest ultim factor este expediat prea ușor. Mai mult, se reproșează administrației americane și serviciilor ei secrete (vezi, de ex., paginile 232, 281-282) mefiența față de oferta comuniștilor de la București pentru colaborare în plan diplomatic, economic și chiar militar (din partea unui membru al Tratatului de la Varșovia!), fără a enumera principiile (prohibitive în acest caz) ce 122 călăuzeau politica externă americană. În epocă s-a explicat
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]