191 matches
-
apariția ciclului menstrual, în fiecare lună se activează un singur ovocit (rarisim doi sau mai mulți), ceilalți intră în apoptoză și degenerează printr-un proces numit atrezie. După ce este eliminat din foliculul ovarian la sfârșitul fazei de ovulație, se completează meioza I și se oprește în metafaza meiozei II de către CSF (factorul citostatic), și rămâne în acest stadiu până la fertilizare. Ca urmare a completării meiozei, se produce un singur ovul, celelalte trei celule fiind foarte mici și cu viață scurtă, rămânând
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
activează un singur ovocit (rarisim doi sau mai mulți), ceilalți intră în apoptoză și degenerează printr-un proces numit atrezie. După ce este eliminat din foliculul ovarian la sfârșitul fazei de ovulație, se completează meioza I și se oprește în metafaza meiozei II de către CSF (factorul citostatic), și rămâne în acest stadiu până la fertilizare. Ca urmare a completării meiozei, se produce un singur ovul, celelalte trei celule fiind foarte mici și cu viață scurtă, rămânând încastrate în citoplasma ovulară sub forma corpilor
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
proces numit atrezie. După ce este eliminat din foliculul ovarian la sfârșitul fazei de ovulație, se completează meioza I și se oprește în metafaza meiozei II de către CSF (factorul citostatic), și rămâne în acest stadiu până la fertilizare. Ca urmare a completării meiozei, se produce un singur ovul, celelalte trei celule fiind foarte mici și cu viață scurtă, rămânând încastrate în citoplasma ovulară sub forma corpilor polari. Aneuploidii Deși la om sunt destul de comune, ele nu sunt foarte frecvente în populație, deoarece consecințele
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
2], despre un nucleu sau o celulă care posedă un singur set de cromosomi, adică o singură copie din fiecare dintre cromosomii proprii speciei (23 la om) [4], numărul haploid de cromosomi se notează cu n [4], gameții formați prin meioză sunt celule haploide, a căror fuziune prin fecundație reface numărul normal (diploid) de cromosomi [4], haploidie este starea unei celule haploide [4], haploidizare - trecerea din starea de diploid în starea de haploid prin pierderea progresivă a cromosomilor [4]. Haplotip 1
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
considere inițial că, diviziunea celulară la drojdii este amitotică. Investigațiile electronomicroscopice ulterioare au infirmat însă această opinie, demonstrând cu claritate prezența în nucleul drojdiilor a unui fus mitotic tipic, implicat în segregarea cromatidelor (în mitoză) sau a cromozomilor omologi (în meioză). Organizarea și funcționarea fusului de diviziune sunt controlate și coordonate de structuri specializate cunoscute sub denumirea de plăcile fusului (S.P), corpii polari ai fusului (SPB) sau organite asociate nucleului (NAO). Fusul intranuclear constă dintr-un fascicul de microtubuli atașați
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
Primele au un ciclu de viață mult mai complex, în cadrul căruia se succed într-o anumită ordine programată genetic, cicluri mitotice și meiotice. Rezultatul diviziunii meiotice este formarea a patru celule (ascospori) haploide; imediat sau după mai multe generații celulare, meioza este urmată de fenomenul de conjugare, care restabilește starea diploidă, dând astfel posibilitatea unei noi diviziuni reducționale. Așadar, în ciclul de viață al drojdiilor cu potențialitate sexuală se succed cu regularitate cele două stări: haploidă și diploidă. În funcție de momentul în
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
fenomenul de conjugare, care restabilește starea diploidă, dând astfel posibilitatea unei noi diviziuni reducționale. Așadar, în ciclul de viață al drojdiilor cu potențialitate sexuală se succed cu regularitate cele două stări: haploidă și diploidă. În funcție de momentul în care are loc meioza și modalitatea de realizare a conjugării, se disting patru tipuri fundamentale de cicluri vitale. Primul tip este reprezentat de numeroase specii ale genurilor Schizosaccharomyces, Pichia, etc. la care haplofaza predomină în ciclul vital, diplofaza fiind reprezentată doar prin zigot, care
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
interacționează fizic. Unele drojdii fisionabile ( de ex. Schizosaccharomyces pombe) rămân în stare haploidă până când sunt transferate pe un mediu de sporulare. Zigotul rezultat în urma conjugării urmează întotdeauna un ciclu meiotic, care va conduce la formarea sporilor haploizi. 1.13.3. Meioza și formarea sporilor Meioza și formarea sporilor la drojdii sunt declanșate de condițiile subnutritive. Celulele diploide, ca și cele cu grade superioare de ploide, în care există ambele tipuri de împerechere, transferate pe un mediu de sporulație părăsesc calea dezvoltării
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
fisionabile ( de ex. Schizosaccharomyces pombe) rămân în stare haploidă până când sunt transferate pe un mediu de sporulare. Zigotul rezultat în urma conjugării urmează întotdeauna un ciclu meiotic, care va conduce la formarea sporilor haploizi. 1.13.3. Meioza și formarea sporilor Meioza și formarea sporilor la drojdii sunt declanșate de condițiile subnutritive. Celulele diploide, ca și cele cu grade superioare de ploide, în care există ambele tipuri de împerechere, transferate pe un mediu de sporulație părăsesc calea dezvoltării vegetative (ciclul mitotic) și
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
înainte de punctul de start, ceea ce nu permite angajarea lor în programul mitotic. Duplicarea și segregarea corpilor nucleari ai fusului, replicarea ADN-ului segregarea cromozomilor, etc., sunt evenimente nucleare din timpul mitozei, dar s-a dovedit a fi esențiale și pentru meioză. De aici, concluzia că, programul meiotic a fost dobândit consecutiv în evoluție, prin modificarea celui mitotic. Ciclul meiotic se individualizează totuși de cel mitotic prin reducerea numărului de cromozomi și existența recombinărilor genetice, la care se mai poate adăuga modalitatea
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
interfază premeiotică, diviziuni, care se finalizează cu formarea a patru ascospori haploizi. Interfaza premeiotică Nu se diferențiază de interfază mitotică; ambele sunt definite de același set de evenimente având o desfășurare și o cronologie similară. Una din particularitățile majore ale meiozei la drojdii constă din faptul că segregarea cromatinei are loc fără diviziunea nucleului parental. De abia spre sfârșitul celei de-a doua diviziuni meiotice, cele patru seturi cromozomiale (cromatide) vor fi izolate, prin înmugurirea învelișului nuclear și diferențierea în jurul fiecărui
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
segregarea cromatinei are loc fără diviziunea nucleului parental. De abia spre sfârșitul celei de-a doua diviziuni meiotice, cele patru seturi cromozomiale (cromatide) vor fi izolate, prin înmugurirea învelișului nuclear și diferențierea în jurul fiecărui lob nuclear a unui perete presporal. Meioza I: În cadrul acestei diviziuni au loc reducerea (înjumătățirea) numărului de cromozomi și recombinările genetice intra- și intercromozomiale (de unde și denumirea de diviziune heterotipică sau reducțională). Meioza I a fost secvențializată în cinci faze: profaza, prometafaza, metafaza, anafaza și telofaza. Meioza
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
prin înmugurirea învelișului nuclear și diferențierea în jurul fiecărui lob nuclear a unui perete presporal. Meioza I: În cadrul acestei diviziuni au loc reducerea (înjumătățirea) numărului de cromozomi și recombinările genetice intra- și intercromozomiale (de unde și denumirea de diviziune heterotipică sau reducțională). Meioza I a fost secvențializată în cinci faze: profaza, prometafaza, metafaza, anafaza și telofaza. Meioza II Debutul celei de-a doua diviziuni meiotice (homeotipică, ecvațională) este marcat de lărgirea plăcii externe a fiecărui corp polar al fusului. Foarte curând, corpurile polare
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
Meioza I: În cadrul acestei diviziuni au loc reducerea (înjumătățirea) numărului de cromozomi și recombinările genetice intra- și intercromozomiale (de unde și denumirea de diviziune heterotipică sau reducțională). Meioza I a fost secvențializată în cinci faze: profaza, prometafaza, metafaza, anafaza și telofaza. Meioza II Debutul celei de-a doua diviziuni meiotice (homeotipică, ecvațională) este marcat de lărgirea plăcii externe a fiecărui corp polar al fusului. Foarte curând, corpurile polare se duplică, se separă din nou, iau poziții diametral opuse și organizează între ele
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
marcat de lărgirea plăcii externe a fiecărui corp polar al fusului. Foarte curând, corpurile polare se duplică, se separă din nou, iau poziții diametral opuse și organizează între ele două fusuri cu orientare perpendiculară, în cadrul aceluiași nucleu parental. Elongația fusurilor meiozei II va conduce la formarea a patru protuberanțe (lobi) nucleare. Și de această dată nucleul rămâne nedivizat. Fusurile persistă până când procesul de formare a sporilor este suficient de avansat. Este de remarcat faptul că o bună parte din constituenții celulei
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
a "corpului policomplex", structură care conține numeroase complexe sinaptonemale; - duplicarea corpului polar al fusului; - separarea corpurilor polari, migrarea lor în poziții diametral opuse și organizarea fusului intranuclear; dezorganizarea complexelor sinaptonemale; vacuola se fragmentează; crește numărul și mărimea globulelor lipidice; - desăvârșirea meiozei I; nucleul se alungește, iar corpurile polare se duplică; - corpurile polare pereche migrează în poziții diametral opuse, iar între ele se organizează fusul meiozei II; R.E. inițiază formarea peretelui primordial (presporal) pe fețele externe (citosolice) ale celor patru corpuri nucleare
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
organizarea fusului intranuclear; dezorganizarea complexelor sinaptonemale; vacuola se fragmentează; crește numărul și mărimea globulelor lipidice; - desăvârșirea meiozei I; nucleul se alungește, iar corpurile polare se duplică; - corpurile polare pereche migrează în poziții diametral opuse, iar între ele se organizează fusul meiozei II; R.E. inițiază formarea peretelui primordial (presporal) pe fețele externe (citosolice) ale celor patru corpuri nucleare; - fusurile meiozei II se alungesc, iar nucleele capătă o formă puternic lobată; membranele pereților presporali se alungesc și încep să înconjoare lobii nucleari; - se
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
nucleul se alungește, iar corpurile polare se duplică; - corpurile polare pereche migrează în poziții diametral opuse, iar între ele se organizează fusul meiozei II; R.E. inițiază formarea peretelui primordial (presporal) pe fețele externe (citosolice) ale celor patru corpuri nucleare; - fusurile meiozei II se alungesc, iar nucleele capătă o formă puternic lobată; membranele pereților presporali se alungesc și încep să înconjoare lobii nucleari; - se desăvârșește formarea pereților presporali, care închid complet fiecare lob nuclear; corpurile polare se desprind de peretele presporal; - sinteza
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
ei devin celule vegetative diploide, ce se pot reproduce mitotic în această stare, până când epuizează rezervele nutritive ale mediului de creștere. În final, aceste celule se vor transforma tot în asce, cu aspect liniar, tipic (asce azigotice), capabile să realizeze meioza și sporularea. Se apreciază că la Schizosaccharomyces pombe, interconversia tipului de împerechere se realizează prin rearanjamente genomice, în care se folosesc elemente de control numite casete. 1.13.5. Poziția sistematică a speciei Schizosaccharomyces pombe Conform regulilor internaținale de nomenclatură
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
cu o densitate mult mai mare, sunt folosiți pentru delimitarea cu mai mare precizie a limitelor (marginilor) regiunii de linkage. Acest proces poartă numele de „fine-mapping”. Datorită numărului în general mic (la majoritatea familiilor) de recombinări care apar în cursul meiozei, este în general dificil de a îngusta regiunea de linkage la mai puțin de 10 cM (sau câteva Mbp). De aceea, ulterior se trece la analiza genelor candidate din interiorul regiunii de linkage pentru identificarea variantei etiologice (direct asociată cu
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]
-
El rezultă din linkage-ul puternic dintre genele respectiv (< 1cM) și timpul insuficient scurs de la apariția alelelor noi pentru a permite combinarea aleatorie a acestora prin procesul de crossing-over cromozomial. Altfel spus, fenomenul apare datorită lipsei de recombinare prin crossing-over în timpul meiozei, astfel încât anumite combinații de alele (haplotipuri) se transmit/moștenesc în bloc. Deoarece fenomenul de linkage disequilibrium apare doar pentru distanțe cromozomiale mici, pentru testarea asocierii trebuie analizați markeri aflați foarte aproape de gena asociată propriu-zis cu boala. În sens invers, demonstrarea
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]
-
un semn de întrebare ce excludea, fie și din punct de vedere matematic, negarea fenomenului în sine: Omul este alcătuit dintr’un număr foarte mare, dar totuși finit, de molecule. Aranjamentul lor, chiar dictat genetic, este totuși opera hazardului (În meioză, diviziunea celulară responsabilă de crearea gameților, deci a celulelor care prin fecundare vor crea zigotul - celula primordială a omului - există cel puțin două procese randomizate: orientarea cromozomilor omologi pe fusul de diviziune în anafaza întâia și crossing over-ul cromozomilor
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
studiază cromozomii și modul în care se modifică aceștia în cursul reproducerii la Zea Mays. Ea a realizat tehnici îmbunătățite de observare a cromozomilor, care au permis analiza unor procese cheie ale geneticii (de exemplu recombinarea prin crossing-over în cursul meiozei). A realizat o primă hartă genetică a porumbului, corelând diferite zone ale cromozomilor cu caracterele fenotipice, demonstrând în același timp rolul telomerelor și centromerelor. Pentru rezultatele remarcabile ale cercetărilor sale, a fost răsplătită și cu numeroase titluri și premii și
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
absolut toate celulele animale (cu excepția neuronului) se multiplică prin diviziune. În plus, atrăgea atenția că în timpul diviziunii nuclare membrana nucleului celulei parentale dispare inițial, pentru ca apoi să reapară, dar învelind cei doi nuclei nou apăruți. B. DescoperireA mitozei și A meiozei I. D. Cistiakov (1843-1877), botanist rus, este primul care descrie, în 1874, înmulțirea prin mitoză la planta Epilobium. Din păcate, numele său este eclipsat de cel al cercetătorilor germani care, începând din anul următor, publică o serie de lucrări cu
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
scris-o despre celulă, nucleu și înmulțirea celulară. Aproape în același timp, în limbajul științific a intrat și termenul de karyokinesis (mișcare nucleară), inventat și lansat de către W. Schlecher (1879). Edouard von Beneden (1845-1910), embriolog belgian, este descoperitorul fenomenului de meioză cu reducție cromozomială (1883), caracteristic multiplicării (maturării) celulelor sexuale. C. eVidențiereA Cromozomilor Aceste formațiuni apar destul de clar în imaginile microscopice reproduse în lucrările lui E. Strasburger (1875) și W. Flemming (1882). Ultimul descrie cromozomii ca entități com ponente permanente ale
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]