1,835 matches
-
convoacă la un rendez -vous cu Urmuz și Fuchsiada pe care o descopeream prima oară, aventura suprarealistă de o complexitate verbală și vizuală derutantă, ludic excitantă, împlinită sub ochiul unei prezențe "fantomatice" a regizorului: Helmut Stürmer. El se agită pudic, melodic și dezinvolt, grație unei proiecții pe ușa ce servește de prag între exterior și interior. El devine stăpânul discret al acestei lumi deconcertante pe care o animă și o domină. Libertatea ei nu e afectată, ci doar acompaniată de cel
GEORGE BANU: Odiseea străinului la Festivalul Internațional “Interferențe” by Corespondență specială de la Paris () [Corola-website/Journalistic/105938_a_107230]
-
Acasa > Orizont > Portret > CORNEL BORZA. TREZORIERI AI PATRIMONIULUI MELODIC FOLCLORIC AL NEAMULUI ROMÂNESC Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Solist bihorean, născut pe 24 octombrie 1964 la Oradea, artistul Cornel Borza a pornit spre scenă cu două daruri, harul
CORNEL BORZA. TREZORIERI AI PATRIMONIULUI MELODIC FOLCLORIC AL NEAMULUI ROMÂNESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1448869928.html [Corola-blog/BlogPost/364710_a_366039]
-
Borza! Succesul și consacrarea sa nu sunt, însă, capăt de carieră, ci intersecție, nod de căi dintre care artistul și-a dobândit dreptul de a merge de acum spre scenele celebre naționale și internaționale pe magistrala iluștrilor trezorieri ai patrimoniului melodic folcloric al neamului românesc! Aurel V. Zgheran (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Cornel Borza. Trezorieri ai patrimoniului melodic folcloric al neamului românesc / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1795, Anul V, 30 noiembrie 2015. Drepturi de
CORNEL BORZA. TREZORIERI AI PATRIMONIULUI MELODIC FOLCLORIC AL NEAMULUI ROMÂNESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1448869928.html [Corola-blog/BlogPost/364710_a_366039]
-
și-a dobândit dreptul de a merge de acum spre scenele celebre naționale și internaționale pe magistrala iluștrilor trezorieri ai patrimoniului melodic folcloric al neamului românesc! Aurel V. Zgheran (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Cornel Borza. Trezorieri ai patrimoniului melodic folcloric al neamului românesc / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1795, Anul V, 30 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
CORNEL BORZA. TREZORIERI AI PATRIMONIULUI MELODIC FOLCLORIC AL NEAMULUI ROMÂNESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1448869928.html [Corola-blog/BlogPost/364710_a_366039]
-
performanta interpretare a Sfinxului fiind pe deplin meritate, iar ceilalți colegi au evoluat pe coordonate binecunoscute, distribuția propunând și două debuturi - soprana Crina Zancu în Antigona, rezolvată cu acuratețe, credibil și baritonul Vicențiu Țăranu, un Teseu închistat, enunțând superba linie melodică mai curând cu agresivitate și oricum plat, monocolor. În spectacolul următor, structura a fost identică, dar în Oedip a apărut Ștefan Ignat, despre care am avut ocazia să scriu cu prilejul evoluțiilor sale anterioare. După cum am aflat la conferința de
Un "Oedip" cenu?iu by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83554_a_84879]
-
întârzierea plății onorariilor), și efuziunile romantice și-au găsit locul; în cea cu nr. 67 s-au articulat momente de virtuozitate instrumentală; au beneficiat de solo-uri consistente flautul (instrumentist-Maestru!), vioara primă, violoncelul dar și...contrabasul, translat de la acompaniament în melodic. La rândul ei concepută cu program - finalul purtând titlul „Vânătoarea” - Simfonia nr. 83, des cântată datorită melodicii suple, ample, a oferit din nou orchestrei ocazia naturalizării sugestiilor - în care dealtfel se complace cu evidență. Ultima lucrare din ciclul londonez al
Week-end-ul Haydn by Daniela Caraman Fotea () [Corola-other/Journalistic/83562_a_84887]
-
articulat momente de virtuozitate instrumentală; au beneficiat de solo-uri consistente flautul (instrumentist-Maestru!), vioara primă, violoncelul dar și...contrabasul, translat de la acompaniament în melodic. La rândul ei concepută cu program - finalul purtând titlul „Vânătoarea” - Simfonia nr. 83, des cântată datorită melodicii suple, ample, a oferit din nou orchestrei ocazia naturalizării sugestiilor - în care dealtfel se complace cu evidență. Ultima lucrare din ciclul londonez al simfoniilor, cea cu nr. 104, unitară, densă, a constituit prilejul unei construcții sonore solide, formele de lied
Week-end-ul Haydn by Daniela Caraman Fotea () [Corola-other/Journalistic/83562_a_84887]
-
de-a fi fost văzute. Pictorul pare un faun ratat, care mută pădurea în atelier și face din nimfă o arlechină. El își «posedă» modelul pictînd". Val Condurache, 1998 "Aflată la limita dintre autonomia absolută a limbajului și reducția stilistică, melodic rafinată, a unei realități mai curînd de natură interioară, ce poartă sigiliul personalității sale atît de armonios constituite, pictura lui Val Gheorghiu tinde să «real- izeze imposibilul într-un spațiu limitat și foarte la îndemînă», așa cum spunea, inspirat, despre el
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
Acasa > Cultural > Artistic > CRISTIAN PETRU BĂLAN - ARMONIILE MELODICE ALE METALELOR POLICROME Autor: Cristian Petru Bălan Publicat în: Ediția nr. 2063 din 24 august 2016 Toate Articolele Autorului (Impresii din expoziția sculptoriței Viorica Colpacci de la o galerie newyorkeză) Am avut fericitul prilej să prind, înainte de închidere, ultimele ore ale
ARMONIILE MELODICE ALE METALELOR POLICROME de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 by http://confluente.ro/cristian_petru_balan_1472068354.html [Corola-blog/BlogPost/371468_a_372797]
-
lucrărilor-surpriză să continue cu noi piese impunătoare care să demonstreze Americii și lumii întregi că din „Pasărea Măiastră” a lui Brâncuși pot apărea alte păsări la fel de strălucitoare. ------------------------------- Cristian Petru BĂLAN New York, SUA aprilie 2016 Referință Bibliografică: Cristian Petru BĂLAN - ARMONIILE MELODICE ALE METALELOR POLICROME / Cristian Petru Bălan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2063, Anul VI, 24 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Cristian Petru Bălan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
ARMONIILE MELODICE ALE METALELOR POLICROME de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 by http://confluente.ro/cristian_petru_balan_1472068354.html [Corola-blog/BlogPost/371468_a_372797]
-
reușit moment din această seară. Îmi pare rău", a adăugat Zoli. UPDATE 21:15: Jukebox interpretează piesa "Come On Everybody". "Mi se pare cel mai energic moment al acestei semifinale. Felicitări. Bravo!", a spus Zoli. "Am un singur reproș: linia melodică este destul de statică. Show-ul este foarte bun. Să vedem ce-o să iasă", a intervenit Horia Moculescu. UPDATE 21:08: Irina Popa cântă melodia "Letting go". "A fost un moment în care tu ai pariat mai mult pe interpretare decât
EUROVISION 2016 semifinală LIVE. Selecția națională: CINE MERGE MAI DEPARTE by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/104964_a_106256]
-
pe care poeți cu nume mari le-au așezat la temelia poeziei românești, dar nici nu le ignoră. Poeta își urmează propria-i cale în care simte că poate semăna cu credință rodul bogat al viitorului, fără să umbrească linia melodică a versului ieșit din măsura metrică statornicită de vremea marilor critici și, în același timp, fără să uite a sublinia puterea dragostei: „Se-amestecă seve de gând/ și frământările tale/ se contopesc cu frământările mele/ te privesc cu ochiul lăcrimat
ECOURI LA O CARTE DE... DESCĂTUŞĂRI LIRICE de GEORGE ROCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_prezinta_ecouri_la_o_carte_de_descatusari_li_george_roca_1327650208.html [Corola-blog/BlogPost/362454_a_363783]
-
de neluat în seamă aceste creații muzicale ce și-au avut timpul și spațiul lor, și se raportează la regimurile politice corespunzătoare. Pe lângă că sunt neînsemnate ca număr, față de o operă completă vastă, a le fi contestată in corpore valoarea melodică e greșit. Unele dintre cântecele de atunci cum ar fi corurile imperiului sovietic, de exemplu, sunt chiar considerate cel puțin deosebite. Dar, deasupra tuturor, opera maestrului Marin Constantin de cea mai înaltă glorie, pe care a prezentat-o cu strălucit
MARIN CONSTANTIN. MUZICA, ÎNCĂ UN SPIRIT PERFECT ŞI MĂIASTRU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1524 din 04 martie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1425447377.html [Corola-blog/BlogPost/353210_a_354539]
-
susținut de un grup de studenți eminenți în arta muzicală și pasionați, „Madrigalul” a etalat în universul liric românesc și mondial tulburătoare compoziții de cor, polifonice, fără acompaniament instrumental, mirifice, galante, de factură delicată, inegalabil emoțională, cu tematică idilică, sensibile melodic și poetic, ample, contemplative, confesionale... Rar, o muzică a capella, cultivată încă de prin anul o mie trei sute și ceva, a ajuns ca aceea a Corului „Madrigal”, trecând prin genurile, influențele, rigorile Evului Mediu și prin Renaștere, în epoca modernă
MARIN CONSTANTIN. MUZICA, ÎNCĂ UN SPIRIT PERFECT ŞI MĂIASTRU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1524 din 04 martie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1425447377.html [Corola-blog/BlogPost/353210_a_354539]
-
paradisului transformă sufletul într-o lumină răsfirată dintr-un joc zamolxian orchestrat de Mâna Celui Care ne-a zidit în slava splendorii Sale. Încântarea DRAGOBETELUI este o CÂNTARE A CÂNTĂRILOR DORULUI CELUI DRAG. Tezaur al sufletului pelasgo-daco-român, DRAGOBETELE reprezintă suflul melodic al Universului ce respiră și se inspiră din el. Destinul său este iubire din iubire născut, împlinit în iubire, renăscut. Cuvântul, cântecul, portul, muzica, urătura, chiotul, fiorul, dorul, s-au întrupat în chipul frumos al Dacoromânului, în iureșul plin de
DRAGOBETELE: DORUL DRAGOSTEI ÎN FRUMUSEŢEA DĂRUIRII DACOROMÂNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1393386698.html [Corola-blog/BlogPost/347657_a_348986]
-
bunăvoință al domnului Mihail Dabija de la Galați, iată ne putem bucura de o altă poezie cu video-poem! Mulțumesc și cu această ocazie acestui neobosit prieten pentru plăcutele surprize! Vizionați link-ul și îmi veți da dreptate! Armonia versului cu linia melodică și imaginile alese, cu grijă, vă vor ajuta să vă transpuneți pentru câteva clipe în cele mai frumoase momente ale vieții, momente pe care, fiecare dintre noi, la un moment dat, le trăim. https://www.youtube.com/watch?v=O4JS-QsyK1A
RONDELUL DE DORINȚĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2038 din 30 iulie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1469877769.html [Corola-blog/BlogPost/370041_a_371370]
-
luat legătura cu ea”, spune compozitorul, „a venit la mine acasă și am înregistrat mai întâi două piese, apoi tot proiectul, care includea, evident, și «Bună seara, iubito». Eu deja lucrasem cu Sorina (care pur si simplu a improvizat linia melodică ce ulterior a devenit faimoasă) deasupra imprimării cu vocea lui Pino (Ion Caramitru, n.a.). În două zile, am tras «n» variante cu Loredana, dintre care am ales-o pe cea care se știe”. S-a înregistrat acasă la compozitor, unde
LOREDANA GROZA. PIETRARUL IZVORULUI DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1420789470.html [Corola-blog/BlogPost/350112_a_351441]
-
scenica, întruchipând-o pe Sandra Milo, într-un omagiu adus filmului lui Fellini, 8 și jumătate. Se poate imagina istoria muzicii italiene fără Claudio Villa? Nu, nu se poate. Cu siguranta, Villa a reușit să dea un aer aparte cântecului melodic de tradiție italiană, dominând între anii 1940 și 1970 scenă muzicii italiene, obținând un succes enorm. A fost, cu siguranta, reprezentantul unui stil, a fost omul care nu a acceptat niciodată compromisurile, nici măcar în viața personală. Era un fiu al
Învingătorul ediției Sanremo 2017: Francesco Gabanni by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105794_a_107086]
-
continue dihotomii între analog și digital în muzică: Yell (sunet digital, acut) + Low (bass, downtempo), într-o componentă din care mai există numai Andi (clapa, sampler, efecte și alte jucării). YellLow înseamnă un mix electronic de sunete groove cu linii melodice alternative sau sample-uri trip-hop, un melanj de stiluri specific perioadei de pop-revival. P.S. Avem prețuri boierești la bilete - 15 lei în rețeau Eventim și pentru cei cărora le place riscul 20 lei la locație!
Pariul Sunete pe 2014 @ Atelierul de Producţie by http://www.zilesinopti.ro/articole/6265/pariul-sunete-pe-2014-atelierul-de-productie [Corola-blog/BlogPost/97901_a_99193]
-
și de aceea-i primită pe covor la ea. De dintotdeauna, de când glăsuiește cânt, artista Maria Șalaru și-a dobândit, a cucerit, a ascultat chemarea de a cânta iubirea, prin vrednicie și farmecul unui glas iluminat de acuratețe și căldură melodică revărsate din naturalețea rurală, măreția libertății satului, liniștii, culturii, tradiției sătești, a Deleniului, locul nașterii sale, moldovenesc, ieșean de la vatră până la cornișă, dacă îl asemănăm unei zidiri de locuit a unei familii, căci un sat cu oameni cumsecade nu se
MARIA ŞALARU. CÂNTECUL CA O POVESTE (INTERVIU, PARTEA I) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1468610256.html [Corola-blog/BlogPost/368687_a_370016]
-
La unele dintre cântecele acestea a lucrat mai mult, la altele a păstrat cât mai substanțial sau în întregime, parfumul și catifeaua susurului fântâniței din care izvorăsc. Unora le-a compus vers, altora le-a compus fin și adecvat vibrația melodică, Maria Șalaru fiind culegătoare, interpretă, făuritoare de cântec popular și folcloric. E o briză de nou adusă de valurile cântecelor sale la țărmul spectacolului muzical, artista însăși deosebindu-se de sine, de la cântec la cântec, în direcția evoluției frumosului spre
MARIA ŞALARU. CÂNTECUL CA O POVESTE (INTERVIU, PARTEA I) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1468610256.html [Corola-blog/BlogPost/368687_a_370016]
-
susținători care se definesc la rândul lor ca o nouă categorie socială: los aficionados, cei care astăzi poate s-ar numi fani. Suprinzător, ei nu mai sunt țigani, ci artiști spanioli, cu stil complet propriu, creatori de versuri și linii melodice elaborate. Produsul lor este modern, cultural, adaptat cerințelor. A pretinde de aici înainte că flamenco ar fi o invenție eminamente țigănească nu mai este realist. Nici durerea și spontaneitatea sa nu mai are acel caracter teluric inițial. Gustul publicului pentru
FLAMENCO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_gabriela_calutiu_sonnenberg_1368350151.html [Corola-blog/BlogPost/354862_a_356191]
-
de localuri specializate în spectacole la scenă deschisă. Spre sfârșitul secolului al XIX, chitara detronează definitiv vioara și celelalte instrumente de acompaniament. Pe lângă dansatori și cântăreți își fac apariția cei dintâi instrumentiști desăvârșiți, capabili să potențeze și să îmbogățească spectrul melodic prin improvizațiile cele mai măiestrite. Scriitorul uruguayan Carlos Reyes descrie rolul lor: „Un cântăreț fără suferință este ca o chitară fără corzi: sună, dar nu răsună. În general, se crede că strigătele și chiotele, aye-urile și suspinele sunt doar artificii
FLAMENCO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_gabriela_calutiu_sonnenberg_1368350151.html [Corola-blog/BlogPost/354862_a_356191]
-
frumușele, care schimbau buzunarul în perfectă legalitate, chiar sub nasul funcționarilor fiscali consternați. Odată cu apariția „Operei flamenca”, duhul sfâșietor, supranumit duende face loc unuia mai lent. Forma cea mai preferată de flamenco pe scenele operei cu același nume era fandangoul melodic și unduitor. Succesul său se datora și faptului că microfoanele de pe atunci nu erau suficient de performante pentru a surprinde sunetele complexe, vaietele și suspinele care însoțesc ritmatele Tonás, Seguiriyas sau Soleares. Așa se face că una sau alta din
FLAMENCO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_gabriela_calutiu_sonnenberg_1368350151.html [Corola-blog/BlogPost/354862_a_356191]
-
ciclu au un timbru solemn, ritualic și un limbaj intens, substanțial sacralizat, ce se mulează armonios în matricea silistică a unei prozodii îngrijite atent, cu știința și arta cuvântului ce prezidează/guvernează o rostire poetică de o finețe și puritate melodică, liturgică, învestită cu sensibile sugestii de ordinul trăirilor și fiorilor de factură metafizică: “În seva florilor e sânge/Și-n lemnul crucii e pământ”./ În sufletul Măicuții curg doar lacrimi/ Și-n miezul pâinii e trup sfânt” (“Iubire însângerată”, p.
NORI ÎN SOARE DE ELENA TRIFAN de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1431092245.html [Corola-blog/BlogPost/369741_a_371070]