642 matches
-
în dosul arborilor seculari. Din depărtări cântecul huhurezului se aude straniu în liniștea pădurii, acompaniat parcă de jocul copitelor prin frunze. După câteva minute o pâclă ca un nor acoperă strălucirea lunii. De la poalele munților din apropiere răzbate un cântec melodios. Bărbatul strunește calul și ascultă câteva secunde. Glasul duios continuă să cânte ademenitor. Printre tufișuri astrul nopții își revarsă din nou razele. La scurt timp călărețul ajunge într-o poieniță, unde, în mijlocul său, plutește într-un vals ademenitor o fecioară
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]
-
unde, în mijlocul său, plutește într-un vals ademenitor o fecioară (PRINȚESA) cu părul auriu revărsat în valuri peste umerii goi, cu sânii dezveliți și doar un voal alb îi cade peste nuditate, lăsând dezvelite coapsele frumos conturate. PRINȚESA: (cu voce melodioasă) Vino, iubitul meu! PALOȘ cu privirea ageră, părul negru căzut pe umeri și o mustață cu colțurile puțin ridicate, descalecă și se apropie cu mâna pe mânerul paloșului. Acea făptură ciudată continuă să strălucească într-o lumină străvezie. Ajuns lângă
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]
-
Alexandra a venit însoțită de mai mulți prieteni, care o cunosc de câțiva ani și o susțin în viață și în demersul ei literar, precum ziarista Mădălina Rotaru și două dintre profesoarele ei din liceu. Alexandra scrie o poezie frumoasă, melodioasă, plină de metafore dar și de forță în același timp, o poezie prin care ea simte nevoia să se exprime, să se arate lumii. După impresia puternică creată de Alexandra s-au prezentat pe scurt două poete tinere care au
SĂ NE CUNOAȘTEM SCRIITORII BĂCĂUANI! SERI LITERARE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363348_a_364677]
-
le-am întâlnit în nicio culegere. Tata mă fascina cu puterea lui de a descrie, de a improviza, de a colora povestirea și a-i întinde firul printre întâmplări. Privea frumos natura, se interioriza în ea. Cânta într-un chip melodios, întrucâtva înnădușit, ca pentru sine, ca un murmur. Nu producea o melodie gâtuită, ci un susur melodios. La optzeci de ani când încă mai bătea coasa sub un nuc fredona vechi cântece dobrogene, poate descântece. Era o fire extrem de emotivă
ŞTEFAN VLAD, NUFĂRUL DOBROGEI. MITUL FLORII DE NUFĂR. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363389_a_364718]
-
improviza, de a colora povestirea și a-i întinde firul printre întâmplări. Privea frumos natura, se interioriza în ea. Cânta într-un chip melodios, întrucâtva înnădușit, ca pentru sine, ca un murmur. Nu producea o melodie gâtuită, ci un susur melodios. La optzeci de ani când încă mai bătea coasa sub un nuc fredona vechi cântece dobrogene, poate descântece. Era o fire extrem de emotivă. Nu mă lăsa să îl înregistrez. Zicea că se „fiește” și uită, că nu știe ce să
ŞTEFAN VLAD, NUFĂRUL DOBROGEI. MITUL FLORII DE NUFĂR. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363389_a_364718]
-
a doua zi precis l-ar fi certat. Era un participant important în corul bisericii. Îi făcea concurență cu vocea sa dascălui de atunci, moș Popescu cum îi spuneam noi copiii, un iscuit cizmar al satului, ce avea o vocea melodioasă. Bunicul îndeplinea și funcția de epitrop, funcție preluată peste ani de fiul său cel mic, Stoica - tatăl meu, când preot era soțul directoarei mele, Lorica - preotul Ion Barbu. Bunicul ținea toată contabilitatea donațiilor din partea enoriașilor. Părintele Plutașu dorea să refacă
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
o poieniță înverzită presărată cu flori multicolore de câmp, iar împrejur falnicii stejari se ridică spre bolta cerului ca niște străjeri neclintiți de la datoria lor, împreună creând o imagine de vis. În schimb nu se aude foșnetul frunzelor, dar nici melodiosul cânt de paseri. Această liniște mormântală pe care nici măcar adierea vântului n-o deranja, îi înfioră pe călăreți. - Nu vă lăsați purtați de vraja de basm pe care o întâlniți aici. Este o capcană. Cei ce vor păși pe aceste
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
Horus. Este ora când fantomele antice reapar sub ochii uimiți ai turiștilor însetați de legende și povești cu piramide și faraoni: “Secole de întâmplări apar din nou sub coviltirul torid al bărcii acesteia, unde toți / suntem legănați de cuvinte inspirate, melodioase și / încete, în timp ce descendentul / copt al vechiului Egipt ne observă. Dacă ceea ce s-a trăit este pus pe hârtie, atunci devine istorie - zice acela -, / atunci / se izbutește / a-l face să se întâmple de / două ori (Feluca). Nici “Valea Reginelor
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
naștere. În realizarea melodiilor mele a pus foarte mult suflet și a prins cu atâta acuratețe... stările olteanului care-și cântă dorurile. Probabil că i-a plăcut glasul meu, materialul: versuri, muzică... că a ieșit un album cu o îmbrăcăminte "melodioasă" de efect, iar eu o văd ca pe un fel de voal de ce-l poartă mireasa, care se bucură în ziua nunții și vrea să-i placă mirelui. Toate melodiile orchestrate de maestrul Nicolae Botgros sunt îndrăgite de marele public
PARTEA AII-A ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361207_a_362536]
-
naștere. În realizarea melodiilor mele a pus foarte mult suflet și a prins cu atâta acuratețe... stările olteanului care-și cântă dorurile. Probabil că i-a plăcut glasul meu, materialul: versuri, muzică... că a ieșit un album cu o îmbrăcăminte "melodioasă" de efect, iar eu o văd ca pe un fel de voal de ce-l poartă mireasa, care se bucură în ziua nunții și vrea să-i placă mirelui. Toate melodiile orchestrate de maestrul Nicolae Botgros sunt îndrăgite de marele public
PARTEA AII-A ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361206_a_362535]
-
tragică mai smulge încă lacrimi din ochișorii copiilor. Un personaj real existent în toate satele românești, mai ales în cele de munte. Fiecare sat își are Fefeleaga lui, chiar dacă personajul este masculin. Dis-de dimineața, vara, auzeai pe ulițele Domneștiului, fluierul melodios, chiar corect muzical, al truditorului Nae lu' Doguță, fredonându-și cântecul din buzele arse, fie de arșițe, fie de geruri: „Pe sub deal, pe sub pădure/ Trec fetițele la mure/Zărzărea, zărzărea, zărzărică, zărzărea/ Pe la poarta mândrei mele, Ionel trecea”. Când buzele
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360868_a_362197]
-
al truditorului Nae lu' Doguță, fredonându-și cântecul din buzele arse, fie de arșițe, fie de geruri: „Pe sub deal, pe sub pădure/ Trec fetițele la mure/Zărzărea, zărzărea, zărzărică, zărzărea/ Pe la poarta mândrei mele, Ionel trecea”. Când buzele îi oboseau de melodiosul fluierat, începea să cânte din gură. Anunța la acea oră, oamenii satului că Nae lu' Doguță și roaba lui, în sezonul de vară, sania în sezonul iernii, au ieșit pentru a le sta la dispoziție. Își câștiga existența prin muncă
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360868_a_362197]
-
tragică mai smulge încă lacrimi din ochișorii copiilor. Un personaj real existent în toate satele românești, mai ales în cele de munte. Fiecare sat își are Fefeleaga lui, chiar dacă personajul este masculin. Dis-de dimineața, vara, auzeai pe ulițele Domneștiului, fluierul melodios, chiar corect muzical, al truditorului Nae lu' Doguță, fredonându-și cântecul din buzele arse, fie de arșițe, fie de geruri: „Pe sub deal, pe sub pădure/ Trec fetițele la mure/Zărzărea, zărzărea, zărzărică, zărzărea/ Pe la poarta mândrei mele, Ionel trecea”. Când buzele
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360867_a_362196]
-
al truditorului Nae lu' Doguță, fredonându-și cântecul din buzele arse, fie de arșițe, fie de geruri: „Pe sub deal, pe sub pădure/ Trec fetițele la mure/Zărzărea, zărzărea, zărzărică, zărzărea/ Pe la poarta mândrei mele, Ionel trecea”. Când buzele îi oboseau de melodiosul fluierat, începea să cânte din gură. Anunța la acea oră, oamenii satului că Nae lu' Doguță și roaba lui, în sezonul de vară, sania în sezonul iernii, au ieșit pentru a le sta la dispoziție. Își câștiga existența prin muncă
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360867_a_362196]
-
cu trei etaje. Aici încep să i se țese celui ce avea să fie un artist neegal cu nimeni, copilăria și educația. A învățat de mic, de la mama sa limba franceză și s-a inițiat în muzică, interpretând „piese scurte, melodioase (...), ritmuri mozartiene”, după confesiunile artistului. Când s-a mărit a început să primească lecții de pian și să asculte împreună cu tatăl său muzică ușoară, la un gramofon pe vare îl avea în casă. În 1931, elev fiind la Liceul „Gheorghe
GICĂ PETRESCU. ÎN URMA MAESTRULUI, DOAR O UŞĂ ÎNCUIATĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363038_a_364367]
-
altă viață,/ Urma-ncet i se topește.// Alte guri înghit în grabă/ Orice formă de trecut,/ Universul are treaba,/ Pleacă în necunoscut!” Deși acestea sunt poezii cu tematică științifică, sunt tot atât de lirice ca oricare alte subiecte, sunt ușor de înțeles, melodioase și curgătoare.” Din greu, sub munte la Geneva,/ Materia se descifrează,/ Se naște iar Adam și Eva,/ Big-Bangul se încurajează.// Hadronii se ciocnesc forțat,/ Se rup în părți și părți de parte,/ Apar și unde neîncetat/ Și-s depistate de
POEZII CU INIMĂ CURATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368378_a_369707]
-
curios, dacă iubiții erau singuri. Și a aflat ceva surprinzător! Toți erau căsătoriți, cu copii, la fel ca și domnul profesor, de fațadă! Nimeni să nu bănuiască nimic. Și totuși mulți cunosc adevărul... Gândurile i-au fost întrerupte de glasul melodios al Isabelei . - Oare ce este uzufructul? îl întrebă ea. - Hai să o întrebăm pe notăriță, că doar noi am găsit-o, spuse Paul. - Să o întrebăm la telefon! zise Isabela. - Dar mai întâi să vorbim cu agentul imobiliar. Apoi, mergem
„ȘOCUL” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367732_a_369061]
-
norii cei voinici începură să cânte. Cântau bucuria de a sluji frumoasa Primăvară, iar valurile acestui cântec se revărsau în văzduh, până departe în hăurile cerului, ecoul preluându-le cu multiple reverberații, până hăt departe, în Țara Zăpezilor. Dar murmurul melodios al norilor albi n-a mai reverberat în inimile amorțite ale celor din Țara Zăpezilor. Pentru că, imediat după înfrângerea lui Ghiocel, slujitorii Iernii au început represaliile, acoperind din nou câmpiile înverzite, cu straturi groase de nămeți, viscolite de soldații lui
MĂRŢIŞOR-19 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367844_a_369173]
-
sunt multe amintiri frumoase. Autoarea, obișnuită cu lumea copilăriei, ne aduce și în această carte multă inocență, prospețime, o naivitate blândă, versuri despre animăluțe dragi. Ne vorbește despre mierle, căței, bondari, pisici, șoricei... folosește cele mai frumoase cuvinte, versurile sunt melodioase și ușor de reținut, îți vine aproape să cânți... Ce mai aduce nou această carte? Învățăminte, lecții de viață, bucuria cu care ne întâlnim cu personaje dragi și învățăm despre bine și rău, despre frumos și urât, despre alb și
POVEŞTILE COPILĂRIEI, AUTOR ANGELA BACIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367439_a_368768]
-
Era de o sensibilitate deosebită, rușinos și fricos din fire, simpatic, zburdalnic ca și ceilalți copii de vârsta lui, căruia îi plăcea mai ales să cânte din gură având și o voce frumoasă. La cei zece ani, avea un glas melodios, cucerind simpatia nu numai a copiilor din gașcă, cât mai ales a părinților acestora. Împreună cu el, copii din marginea de sat unde era casa familiei Nechifor, stăteau seară de seară pe drum până târziu si cântau cocoțați pe parapeții care
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
chiar un fel de maeștrii de ceremonii (MC). Deseori aceștia au intervenții vocale, sau cântă chiar alături de artistul de pe disc, pe ritmurile înregistrate sau melodii proprii. Tu unde te încadrezi? Ce faci practic acolo printre aparatele acelea de produs sunete melodioase? Simina GRIGORIU: Eu sunt un deejay de club. Mixez „live” în cluburi, festivaluri și săli de concerte. Folosesc discuri de vinyl, niciodată CD-uri și de obicei folosesc sistemul Traktor. Acest sistem îmi facilitează să pun muzică digitală folosind platane
INTERVIU CU DJ SIMINA GRIGORIU de GEORGE ROCA în ediţia nr. 158 din 07 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367207_a_368536]
-
de America, căuta parcă să se adapteze unei noi caracteristici antropologice. Chiar și trăsăturile i se subțiaseră, ochii și părul își schimbaseră culoarea, glasul se modificase, cuvintele porneau de undeva, din cerul gurii, pe note mult mai înalte și mai melodioase.” Cu toate acestea, eroina nu reușește să treacă pragul despărțitor al celor două medii sociale - cel din care provine și cel în care o condusese destinul și unde acum, încearcă să își găsească un loc sub soare. În “jurnalul de
VIATA PE FUGA SAU EXPERIENTA AMERICANA IN VIZIUNEA MIRELEI ROZNOVEANU (NEW YORK) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 162 din 11 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367227_a_368556]
-
bună și ospitalitate. Căsuța socrilor mei, oameni destoinici și gospodari, era așezată la poalele unui codru cu foioase, animale sălbatice, păsări. Dimineața, trilurile păsărilor mă trezeau fără voia mea, și acum după mulți ani îmi sună în urechi concertele lor melodioase care se desfășurau întocmai ca pe o mare arenă suspendată sub Univers. Sătenii erau de o puritate, ce rar mai întâlnești în ziua de azi, când țăranii s-au "orășenizat". Aveam o legătură specială cu ei, eram stimată, respectată pentru
OLIMPIADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363493_a_364822]
-
Frunzele uscate sunt/ De ce trăiesc pe pământ?”. La un moment dat, Luceafărul a ridicat cortina timpului și a venit să-i asculte incantația celestă, că tot privindu-i fruntea lată de poet, am înțeles vorbele sale care se împleteau cu melodioasa doină de jale: „De la Nistru pân' la Tisa/ Tot românul plânsu-mi-s-a, / Că nu mai poate străbate/ De-atâta străinătate”. Deodată, ca pe un imens ecran se văd mii de oameni care cer să li se îndeplinească ultima dorință, să mai
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
Frunzele uscate sunt...,/ De ce trăiesc pe pământ?” ...La un moment dat, Luceafărul a ridicat cortina timpului și a venit să-i asculte incantația celestă, că tot privindu-i fruntea lată de poet, am înțeles vorbele sale care se împleteau cu melodioasa doină de jale: „De la Nistru pân' la Tissa/ Tot românul plânsu-mi-s-a, / Că nu mai poate străbate/ De-atâta străinătate”. Deodată, ca pe un imens ecran se văd mii de oameni care cer să li se îndeplinească ultima dorință, să mai
„DOINA DE JALE” DE GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349514_a_350843]