371 matches
-
brațele cântului românesc, spre a-i fi fecior și-apoi oștean. Surâzând, ursitoarea a plăsmuit un vodă al folclorului românesc pe care l-a hărăzit cu glas, iubire bunătate și omenie, îmbogățindu-i soarta cu ani îndelungați de viață și melos care să nu mai semene cu altul în frumusețe și valoare! Așa s-a născut Benone Sinulescu! Îl așteptase neamul românesc, fiindu-i prezis că va veni! Mai cu seamă satul trebuia să aibă încă o stea luminătoare și un
UN GLAS MAGNIFIC URSIT UNUI VODĂ AL CÂNTULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1433044295.html [Corola-blog/BlogPost/377822_a_379151]
-
au evoluat în spectacol Ansanblurile folclorice „Zestrea gugulanilor” din Caransebeș și „Hora Belințului”. Pe 11 iunie, aniversarea se va repeta la Arad. Împreună cu maestrul Benone Sinulescu vor cânta de această dată arădenilor artiști nu în mai mică măsură iubitori ai melosului folcloric: Florica Bradu, Cornel Borza, Cornelia Căprariu Roman, Tiberiu Crișan, Adrian Stanca, Mircea Cârțișorean, Petrică Pasca, Malvina Naghi, Andreea Dragoman. Lugojul, oraș cu o componență multietnică predominată de romîni și germani, prin ceea ce făptuiește repetat, colaborând cu Asociația Cultural Artistică
UN GLAS MAGNIFIC URSIT UNUI VODĂ AL CÂNTULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1433044295.html [Corola-blog/BlogPost/377822_a_379151]
-
cu har a cuvintelor, cale sigură către acea provocare, liricul. Succesiunea cadrelor și-n gemănarea lor. Contrastul, scoaterea în evidență. Cuvântul cheie, cuvânt ce poate descuia întreaga poezie, la fel cum o poate tine strașnic închisă! Ritmul, melodicitatea, partitura latura melosului unei poezii. Insinuarea care provoacă, dacă nu chiar determină, asocieri și apoi curgeri către dezvoltarea substanței din acea poezie. Alăturarea cu har a cuvintelor, altfel normale luate în singurătatea lor pot isca o metaforă mișcătoare, cărări cu ritm și sens
VĂ INVIT LA DISCUŢII LIBERE! de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 966 din 23 august 2013 by http://confluente.ro/Va_invit_la_discutii_libere_gheorghe_serbanescu_1377287561.html [Corola-blog/BlogPost/362863_a_364192]
-
tv, despre care timpul, ca piatră de încercare, confirmă că superbitatea lor nu se perimează. Fptuitoare a artei unor astfel de spectacole, Doina Mirea este capabilă să emoționeze însăși, prin acuratețea, căldura și entuziasmul cuvintelor pe care le exprimă despre melosul neamului românesc și glăsuitorii lui. Pentru ea, cântecele populare și folclorice românești sunt salve ale victoriei culturii sătești în formă sensibilă, temelii pe care istoria nu le-a aruncat peste bord niciodată, oricâte vor fi fost cumpenele! Altminteri, identitatea însăși
DOINA MIREA. CÂNTECELE, SALVE ALE VICTORIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1435820273.html [Corola-blog/BlogPost/343331_a_344660]
-
fi fost contopită în stare dezbinată de toate valurile ce s-au rostogolit asupra ei. Poate că puțini artiști din România acestui timp iubesc asemeni Doinei Mirea ceea ce realizează profesional. Prin sufletul ei, ca prin lunetă, se privește floarea lumii melosului românesc! Se impun azi măsuri igienice și etice, pe lângă cele estetice, față de cântecul adus sub atotpătrunzătorii bani. Chiar și atmosfera spectacolului se cumpără! Banii și ideologiile scapără în locul chibritului spiritual, iar înflăcărarea vine cel mai adesea nu de la puterea de
DOINA MIREA. CÂNTECELE, SALVE ALE VICTORIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1435820273.html [Corola-blog/BlogPost/343331_a_344660]
-
Nelu Huțu”, mi-a zis maestrul. „Este un mare și neuitat cântăreț de folclor moldovenesc. A glăsuit culminant cântecul românesc, a fost un om care într-o viață a ușurat munca aprigă a sătenilor truditori ai ogorului, mângâindu-i cu melosul popular în care a combinat dorurile, iubirile, bucuriile, jelile tuturor”. Datorită acestei „trageri de mânecă”, așadar, interpretul născut la Letea Veche a Bacăului, Nelu Huțu se-ntoarce pentru un oricât de scurt popas la răspântia drumurilor printre amintiri, pe urmele
NELU HUŢU. PEREGRIN PRIN LETEA VECHE A BACĂULUI DE-ODINIOARĂ… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1448472158.html [Corola-blog/BlogPost/382917_a_384246]
-
dorurile, iubirile, bucuriile, jelile tuturor”. Datorită acestei „trageri de mânecă”, așadar, interpretul născut la Letea Veche a Bacăului, Nelu Huțu se-ntoarce pentru un oricât de scurt popas la răspântia drumurilor printre amintiri, pe urmele culturii sătești și pe firul melosului folcloric moldovenesc întins de creatorii și interpreții lui. Sunt câțiva artiști asupra cărora m-am oprit pe cărăruile pe care i-am urmat ani de zile ca să îi cunosc sau cercetez, și pe care a stăruit maestrul Benonme Sinulescu să
NELU HUŢU. PEREGRIN PRIN LETEA VECHE A BACĂULUI DE-ODINIOARĂ… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1448472158.html [Corola-blog/BlogPost/382917_a_384246]
-
director, Casa de Cultură Șimleu Silvaniei, Sălaj; - doamnei Oțeanu-Bunea Smaranda, vicepreședintele Uniunii Criticilor Muzicali; - doamnei Paradaiser Maria, muzeograf, Iași; - doamnei Petrică G. Oana Gabriela, director, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale, București; - domnului Popa Costin, redactor-șef, revista "Melos"; - doamnei Popescu Gr. Gabriela, Ministerul Culturii și Cultelor; - doamnei Toboșaru Ana, directorul Uniunii Criticilor Muzicali; - domnului Sosneak L. Ludovic, profesor-pictor, Centrul Zonal pentru Educația Adulților, Arad; - doamnei Stoica C. Elena, profesor, Râmnicu Vâlcea; - domnului Ștefănescu Aristide, istoric, arheolog, Muzeul Național
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157028_a_158357]
-
duce cât mai aproape de public mitul lui Oedip și muzica din interiorul capodoperei enesciene, baritonul Ștefan Ignat propune o formulă de prezentare inedită, aflată la granița dintre concert și conferință, care are în prim plan interpretarea operei Oedip prin prisma melosului popular și a etosului românesc. Compusă între 1921 și 1933, opera Oedip este o tragedie lirică în 4 acte de George Enescu, pe un libret în limba franceză de Edmond Fleg, pornind de la tragediile Oedip rege și Oedip la Colonos
Concert extraordinar de celebrare a Centenarului Dinu Lipatti la Praga by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105421_a_106713]
-
un deliciu acustic susținut de inegalabilul AG Weinberger Teatrul Național “Marin Sorescu” din Craiova găzduiește duminică 13 noiembrie, la ora 19:00 concertul excepțional susținut de Mr. Blues al României Autenticitate, creativitate, sunet viu și necompromis, un artist ce aduce melosul și poveștile secolului trecut, în contemporaneitate. Premiul pentru ”Cel mai bun artist de blues al anului 2015” și premiul pentru ”Cel mai bun album de blues al anului 2015 - Mighty Business”. Mighty Business se află în acest moment în TOP
De la tradiție la avangardă în jazz by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104321_a_105613]
-
Cultură și Arta, 1966. Catalogul expoziției numără 84 de lucrări și conține reproduceri după lucrările: “Autoportret”, “Tătăroaice la fântână”, “Portul Dubrovnic”, “Odihnă pe câmp - Compoziție”, “Mama oarbă”, “În portul Dubrovnic 1934”, “Poezie - Compoziție”, “Dânsul - Compoziție” și “Cosașii”. Frunzetti, Ion."' Despre melosul picturii moldoveanului Nicu Enea. În: "Expoziția retrospectivă Nicu Enea. [Catalog]." București, Sfatul Popular; Comitetul de Cultură și Arta, 1966. Brudiu, M. Retrospectivă de pictură Nicu Enea. [La sala Fondului plastic din Galați]. "Viață nouă", 22, nr. 6561, 13 ian 1966
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
Artă și Etnografie Bacău, 1996, p. 93. Centenar Nicu Enea. 28 mai 1997. [Mapă ex libris]. Bacău, Bibliotecă Județeană “C. Sturdza”, 1997. Kalmuski, Doru. Radiografia unui destin artistic. [Nicu Enea]. Bacău, Muzeul de Artă, 1997. 107 p. Frunzetti, Ion. Despre melosul picturii moldoveanului Nicu Enea. Prefață catalogului expoziției Nicu Enea, Bacău, 1966. În: "Ion Frunzetti. Prietenii mei artiștii. Vol. 1. "Constantă, Europolis, 1997, p. 151-156. Kalmuski, Doru. Enea și Bacovia - corespondențe afective. "Ateneu", 34, nr. 4, apr 1997, p. 6. Expoziția
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
pe mai departe principiile învățăturilor husite. Va alcătui un tratat muzical ce abordează principiile teoretice ale muzicii în special ale polifoniei. Ieronim de Praga va răspândi și muzica instrumentală în biserică, folosind în culegerile lui vechi cântece populare cehe. Influența melosului popular în cultura muzicală bisericească din Cehia a făcut ca unele producții muzicale ale Missei să fie aproape în întregime de sorginte populară. Tradiția muzicală a Cehiei din perioada husită a dezvoltat genul cântecului coral și al imnului religios, care
Antonín Dvořák () [Corola-website/Science/317132_a_318461]
-
VLAD ANDREI în ziarul”Romînia Liberă”nr.13634-7 sept.1988 Referindu-se la spectacolul de opereta Papura Vodă: "iar compozitorul L. Brezeanu a împlinit atmosferă reprezentației prin muzică scrisă, în care țesătura melodiilor se structurează fericit cu tonurile crude ale melosului balcanic..." BIBLIOGRAFIA PRAHOVEI -anii 1968, 1969, 1970, 1971, editata de Bibliotecă Județeană ”N.Iorga” - Ploiești. GHEORGHE ȚENȚULESCU: "Stagiunea de vară a Teatrelor Populare", în revistă "Cîntarea României", nr.8/august 1980, pag. 18, București. GH.ȚENȚULESCU: "Însemnări de la premiera operetei
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
război a fost ascensiunea Atenei ca putere regională, spartani fiind astfel îngrijorați că această ar putea obține supremația militară și economică, și că distribuirea puterii va deveni inegală. Un punct important al operei sale este "dialogul melian", reprezentând poziția insulei Melos în conflict. Insula Melos se declarase neutră în cadrul unei neînțelegeri, însă în realitate susținea financiar Sparta. Atenieni au atacat-o, iar după un teribil masacru, au cucerit insula. Reacția Atenei asupra teritoriului neutru reprezintă una dintre cele mai vechi relatări
Realismul în relațiile internaționale () [Corola-website/Science/303284_a_304613]
-
Atenei ca putere regională, spartani fiind astfel îngrijorați că această ar putea obține supremația militară și economică, și că distribuirea puterii va deveni inegală. Un punct important al operei sale este "dialogul melian", reprezentând poziția insulei Melos în conflict. Insula Melos se declarase neutră în cadrul unei neînțelegeri, însă în realitate susținea financiar Sparta. Atenieni au atacat-o, iar după un teribil masacru, au cucerit insula. Reacția Atenei asupra teritoriului neutru reprezintă una dintre cele mai vechi relatări a unei încălcări a
Realismul în relațiile internaționale () [Corola-website/Science/303284_a_304613]
-
folclorul țării” . Enescu nu a ajuns să aibă o viziune asupra naturii similară celei a poporului român prin împrumutarea expresiei și trăsăturilor melodiilor folclorice, ci dimpotrivă, similitudinea aceasta, formată încă din copilărie, l-a determinat pe compozitor să aleagă particularitățile melosului popular românesc. Tudor Ciortea afirma următoarele: „Cântecul satului nu e făurit pentru audiție, ci izvorăște din firea țăranului, care își cântă destinul amestecat în taina vieții lui de toate zilele. [...] Toate elementele lui structurale (tematică, funcțiuni modale, ritmică, armonie) se
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
lucrări elementul românesc se afirmă și coboară la altă profunzime, depășind zona pitorescului și încorporându-se organic în structuri muzicale superioare care se generalizează. Fragmentele melodice din Suita „Săteasca”, în general scurte și fracționate, sunt izvorâte din limbajul popular, iar melosul românesc se regăsește în toate cele cinci părți ale suitei prin folosirea intonațiilor folclorice și a procedeelor lăutărești. Astfel, unitatea tematică a părților, trăsătură obișnuită a compozițiilor enesciene, apare și aici sub forma utilizării elementelor de folclor pe tot parcursul
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
prin folosirea intonațiilor folclorice și a procedeelor lăutărești. Astfel, unitatea tematică a părților, trăsătură obișnuită a compozițiilor enesciene, apare și aici sub forma utilizării elementelor de folclor pe tot parcursul suitei. Dintre cele cinci mișcări, cel mai obiectiv se resimte melosul folcloric în părțile extreme, „Primăvară pe câmp” și „Dansuri țărănești”. În "Proceedings of the George Enescu International Musicology Symposium", Antigona Rădulescu spune că „elementele derivate din maniera de organizare sonoră tipică muzicii folclorice românești l-a ajutat pe compozitor în
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
compozitor în crearea unor similarități bazate pe înțelesuri similare exprimate într-un limbaj diferit.” Întoarcerea la viața și energia satului copilăriei implică în această suită, pe planul inspirației muzicale, reveniri la cântecul popular, folosit sub forma ideilor melodice în spiritul melosului popular. Nu întâmplător această lucrare, alături de "Sonata a III-a pentru pian și vioară" și de "Impresii din copilărie", constituie creații explicit românești și puncte de sprijin ale creației lui Gerge Enescu, marcând trei etape din evoluția stilului enescian . Ele
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
formații din Rusia, Polonia (1980), Italia (1991, 1994, 1998), Franța (1999, 2007), Ungaria (1992, 1993, 2000), Norvegia (1993), Elveția (2009). Camerata Academica Porolissensis a abordat în decursul anilor un repertoriu variat, ponderea deținând-o creația corală românească, adeseori inspirată din melosul folclorului. Camerata Academica Porolissensis a abordat în decursul anilor un repertoriu variat, ponderea deținând-o creația corală românească, adeseori inspirată din melosul folclorului. În primii ani repertoriul cuprindea atât cântece patriotice, cât și piese de literatură muzicală rămânească și universală
Camerata Academica Porolissensis () [Corola-website/Science/329763_a_331092]
-
Porolissensis a abordat în decursul anilor un repertoriu variat, ponderea deținând-o creația corală românească, adeseori inspirată din melosul folclorului. Camerata Academica Porolissensis a abordat în decursul anilor un repertoriu variat, ponderea deținând-o creația corală românească, adeseori inspirată din melosul folclorului. În primii ani repertoriul cuprindea atât cântece patriotice, cât și piese de literatură muzicală rămânească și universală, clasică și contemporană: „"Iubește-mă frumoaso"” de Luca Marenzio, „"Te duci, iubito"” de Filippo Azzaiolo, „"Cântecul pescarului"” de Dumitru Chiriac, „"Tinerii din
Camerata Academica Porolissensis () [Corola-website/Science/329763_a_331092]
-
Preponderent liric (de dragoste, de dor, de jale, de cătănie și haiducie), repertoriul muzical tradițional e completat de colinde, cântece de leagăn, bocete și balade. De regulă, melosul însoțește expresia verbală versificată, însă îl regăsim și în interpretări instrumentale, individuale sau în acompaniament orchestral. În acest caz, distingem o particularitate folcloristică: în Maramureș, virtuozitatea interpretărilor instrumentale a atins uneori performanțe fără precedent, prin contopirea notelor muzicale cu tonalitatea
Arta interpretativă vocală () [Corola-website/Science/314170_a_315499]
-
că, în lipsa instrumentelor, ritmul e dat de tropotitul dansului sau bătaia din palme, ceea ce apropie mai mult acest act cultural contemporan de actele rituale vechi și chiar manifestările transcedentale. Mesajul e transmis către auditoriu pe un canal al subconștientului cu ajutorul melosului. În preistorie, cuvântul însoțit de muzică și dans a fost un protector miraculos al omului „în fața necunoscutului, în fața forțelor înfricoșătoare ale naturii” (George Nițu, 1988), care trebuiau îmbunate. „În fruntea horelor maramureșene se cere așezată, fără nici un dubiu, horea lungă
Arta interpretativă vocală () [Corola-website/Science/314170_a_315499]
-
într-o anumită comunitate sau regiune. Un rol importat, sub aspect melodic, dar și lexical, îl au refrenele cântecelor. Repetate cu ostentație, la un interval regulat de timp, refrenul are darul să imprime o anumită stare de spirit, generată de melos și mesajul cuvintelor care îl alcătuiesc. Se realizează astfel o anumită „psihoză a cuvintelor” transformate în incantații (mai degrabă magice decât religioase), prin care se face saltul de la universul profan, laic, la cel sacru (mistic). Astfel, identificăm în refrenele unor
Arta interpretativă vocală () [Corola-website/Science/314170_a_315499]