347 matches
-
conflict de prioritate și firește mai ales împotriva directorului... Jigniri, replici pe care mi le relata cu lux de amănunte, cu un humor furios și involuntar, făcîndu-mă să izbucnesc în râs. Acele infinite fațete ale existenței umane neliniștite, imposibil de memorat, ar fi trebuit să am, pentru a le reda, memoria misterioasă a scriitorilor care ne uimesc tocmai prin revelația acestor lucruri deja știute, dar uitate de noi. De pildă: lupta de a dovedi cine e cel mai inteligent, credința că
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
50%, decât de la 50% la 100%. 2. Metode de studiu ale retenției 2.1. Metoda reproducerii După ce a trecut un anumit timp de la memorare, subiectul este supus din nou examenului pentru a se constata cât poate reproduce, neajutat, din materialul memorat. Proba poate fi simplă, de exemplu i se spune subiectului să încerce să reproducă ceea ce a memorat la data respectivă. Se stabilește procentul materialului original corect reprodus. Un alt procedeu este prezentarea seriei de stimuli cu sarcina dată subiectului de
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
un material să nu poată fi reprodus, fără ca, totuși, memorarea "să se fi șters" fără urmă. Prin alte metode se poate pune în evidență repunerea nemanifestată în reproducere. 2.2. Metoda recunoașterii Când subiectul este pus să reproducă un material memorat, se poate întâmpla ca el să reproducă mai puține elemente decât a reținut în realitate, căci după încheierea probei experimentatorul are uneori prilejul să audă subiectul spunând că i-a mai venit în minte un cuvânt (sau un număr, o
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
dacă învățarea originală a unei poezii echivalente cere 30 de repetiții. Aceasta pentru că între timp capacitatea de memorizare s-a putut schimba cu vârsta. 3. Factori care influențează memorarea În majoritatea metodelor pe care le-am amintit prezentarea materialului de memorat se face cu ajutorul unui aparat, tahistoscop, care expune elementele succesiv în spatele unei fante; în acest mod se controlează ușor ordinea prezentării, durata ei și durata intervalului dintre elemente. Sunt câteva reguli importante care trebuie avute în vedere atunci când se alcătuiesc
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
aceste caracteristici au constituit și constituie în cercetarea experimentală variabile independente, urmărindu-se efectul lor asupra retenției. Procesul memorizării și al retenției este influențat de: factorii proprii subiectului, respectiv atitudinile, motivația, tonusul afectiv, activitatea subiectului în cursul învățării, familiaritatea materialului memorat și de organizarea acestuia. Efectul Zeigarnick poartă numele psihologului care a verificat experimental o ipoteză a lui K.Lewin. Acesta considera că angajarea în realizarea unei sarcini crează o "motivație de finalizare" care ar rămâne nesatisfăcută dacă sarcina n-ar
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
bine diferența dintre memoria explicită și memoria implicită. Subiecții au avut de studiat o listă de cuvinte, prezentate cu o frecvență foarte scăzută, apoi au fost supuși la două teste succesive de reactualizare: un test explicit de recunoaștere a cuvintelor memorate, ei trebuind să specifice prin "DA" sau "NU" dacă își amintesc că un cuvânt a apărut anterior pe listă; un test de memorie implicită, sarcina subiecților constând în a completa porțiunile lipsă dintr-un cuvânt (de exemplu: "A A IN
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
îl mută - așa cum e el. Nu are loc nici o transformare a structurii interne. Totuși, nava Dzan și tot echipajul ei, nu au fost mutați pur și simplu dintr-un loc, așa cum era el memorat de super-creierul Gosseyn, în alt loc memorat. Ei au venit direct la Gosseyn, de parcă el ar fi fost locul unde trebuiau să ajungă. Iar motivul pentru care nu a avut loc o coliziune între nava uriașă și capsula aceea mică (ce conținea corpul Gosseyn) a fost pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
vedere, În primul rând, activitatea) este anterior limbajului, cel puțin În faza de intenție, de formulare a obiectivului urmărit. Rezultă că interpretarea semnelor lingvistice se face Într-un context prestabilit; interpretul nu este nevoit să treacă În revistă toate semnificațiile memorate ale unui semn lingvistic pentru a vedea care se potrivește cel mai bine În jocul de limbaj curent; există o singură semnificație a cuvântului/frazei: cea accesată prin jocul de limbaj În acțiune. 88 În aceste condiții, (1) nu ar
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
este În acțiune, adică actul de comunicare În desfășurare, ca fapt material, fizic (contextul extern), și un alt joc, de natură psihologică, existent În mintea interpretului (dacă ne referim doar la procesul de interpretare), care nu reprezintă altceva decât experiența memorată a interpretului ca actant În jocuri similare anterioare . Memoria umană pare a fi structurată (și) pe categorii de activități. Una dintre primele etape ale actului de interpretare ar trebui să fie perceperea tipului de joc, a activității În care se
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
aprobări: pentru pornirea motorului, pentru rulaj, pentru intrarea la pistă și pentru decolare. În consecință, enunțul produs de 326, face parte dintr-o schemă mentală familiară lui. În momentul În care a receptat, prin mijloace radio, apelativul Startule, schema logică memorată a procesului de decolare a Început generarea enunțului stereotip pentru prima aprobare: Sunt ... , aprobați decolarea. Substantivele În discuție, cărora le lipsesc, În forma de suprafață a enunțului, predicatele, sunt așezate, automat, de către interpret, În forme propoziționale complete, pe baza schemelor
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
fac În mintea interpretului. Ipoteza de bază a acestei teorii este foarte simplă: singurul context În care un enunț este interpretat este mintea interpretului. Contextul astfel văzut are o puternică amprentă personală, subiectivă pentru că el nu reprezintă altceva decât istoria memorată a propriei experiențe existențiale a interpretului. Această notă de subiectivitate a contextului oferă o explicație mai temeinică a imposibilității ca același enunț să fie interpretat identic de către receptori diferiți ; diferențele, nuanțele și eșecul În comunicare apar astfel ca aspecte normale
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Apud Sperber și Wilson 1986, p 168 referință </ref> , adică prin procesarea informației noi Într-un context (vechi). 2. interpretarea presupune un efort de procesare, efort care este În relație cu capacitățile de percepție, de memorare (de accesare a informațiilor memorate), de inferare ale interpretului. Din moment ce interpretarea frazei și a semnelor para și non verbale care o Însoțesc se realizează, de regulă, printr-o simplă decodare, rezultă că, de fapt, problema efortului se pune În relație, În primul rând, cu construirea
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Representation and Reasoning, IBP, LA FORIA 95/11 referință </ref> . Aceste elemente provin din trei surse generând astfel trei tipuri de contexte: elementele din mecanismele raționale generează contextul rațional, cele din mediul fizic contextul perceptiv, iar cel din memorie contextul memorat. Kokinov ia În calcul două tipuri de pertinență: așa numita causal relevance (pertinența cauzală), definită În funcție de scopul pe care Îl urmărește cel care efectuează raționamentul; din această perspectivă, un factor este pertinent dacă Între el și scop există o relație
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
al doilea tip este numit associative relevance (pertinență asociativă), care se definește În raport cu Întregul context și se apreciază prin gradul de conexiune dintre elementul În discuție și Întregul context. Dintre cele trei componente ale contextului total, contextul perceptiv și cel memorat sunt cele mai dinamice (mediul fizic se modifică În permanență, la fel și conținutul memoriei, ca urmare a stocării continue a informațiilor rezultate din procesarea contextelor anterioare). Kokinov identifică următoarele principii care stau la baza teoriei dinamice a contextului: * contextul
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
care nu este altceva decât rezervorul din care interpretul Își extrage premisele implicitate (reprezentând informația veche) necesară inferării concluziilor implicitate. Ipotezele complete nu sunt așezate la Întâmplare În memorie; ele sunt puse În relație cu cele deja existente, astfel Încât informația memorată este bine organizată și structurată, acoperind secvențe oarecum bine delimitate de realitate; un set de asemenea ipoteze formează ceea ce am numit În cap. 3.3. shemă, frame, scenariu, script. Faptul că aceste ipoteze sunt grupate și organizate (după modelul coerenței
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
ca bază pentru Îndeplinirea obiectivului propriu-zis al procesului de interpretare a enunțului, acela de a afla mesajul pe care dorește să i-l transmită Startul? Ipotezele rezultate din situația reală În care enunțul este produs și contextul său total (ipotezele memorate) fac ca singura semnificație maxim pertinentă a conceptului gaz să fie combustibil/carburant. Cu alte cuvinte, prin gaz, 326 va Înțelege petrolul aflat În rezervoarele avionului pe care-l pilotez. Pentru a afla forma completă a expresiei ochii pe gaz
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
de mai sus, iar vânzătorul ajunge la concluzia că Îi este adresat lui. Cei doi nu se cunosc. Care ar fi explicatura pe care ar putea să o construiască vânzătorul? El nu poate accesa nici o ipoteză din stocul de ipoteze memorate În urma prelucrării enunțurilor imediat anterioare pentru că acestea nu există. Nici În memoria enciclopedică nu găsește un teritoriu comun care să-i ofere o relație pertinentă Între emițător și gaz. Singura sursă de ipoteze care l-ar putea ajuta este mediul
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
lingvistică prin atribuirea simultană a referentului corespunzător acestui semn lingvistic (acțiunea de a omorî este pusă În relație cu criminalul În serie). Această explicatură ar putea avea forma Criminalul În serie omoară În zona În care ne aflăm? În contextul memorat al lui B (la intrarea enciclopedică a conceptului omoară) nu se află Însă o asemenea ipoteză referitoare la un criminal În serie. Mai mult decît atât, cele două forme logice ale enunțului produs de A sunt prelucrate pe fondul construirii
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
utile Albei are ordin să strângă banii mâine. Dacă nu Îi dau banii, Îmi ia lucrurile din casă. Când Ți se iau lucrurile din casă, În loc de fonciire, râde satul de tine. Banii de pe vânzarea grâului vin prea târziu. Din informația memorată poate accesa Bălosu mi-a propus să tai salcâmul și să i-l vând lui. Dacă mâine voi avea banii de fonciire, Albei nu mai poate să-mi ia lucrurile din casă. Cel mai important lucru din casă este zestrea
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
aterizare a avioanelor este maxim pertinentă (asta este principala sa atribuțiune). Așteptările de pertinență ale lui 326 nu sunt Însă satisfăcute de semnificația lingvistică a enunțului Startului. Așteptările sale au la bază, În principal, următoarea ipoteză aflată În contextul său memorat (ipoteză foarte puternică, rezultată din studiile profesionale și confirmată de practica zborului) Orice secvență dintr-o convorbire radio, de tipul Întrebare-răspuns, se Încheie cu formula <Confirm> produsă de cel care a primit răspunsul. Cum acest lucru nu s-a Întâmplat
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
sau stare de lucruri din lumea reală), prin care el se raportează la acesta; având un caracter istoric, ea este anterioară oricărui proces de interpretare. În termenii teoriei pertinenței, această matrice nu ar fi altceva decât un segment din contextul memorat al interpretului. Adică, tot un set de ipoteze,dar foarte puternice, foarte durabile și care nu pot fi eliminate În competiția cu alte ipoteze cu care intră În contradicție, ipoteze provenite din același context memorat sau din procesele perceptive. Relația
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
decât un segment din contextul memorat al interpretului. Adică, tot un set de ipoteze,dar foarte puternice, foarte durabile și care nu pot fi eliminate În competiția cu alte ipoteze cu care intră În contradicție, ipoteze provenite din același context memorat sau din procesele perceptive. Relația dintre acest set puternic de ipoteze și semnificația enunțului poate fi privită ca un raport Între trecut și prezent. Acest set de ipoteze reprezintă o sedimentare a tradiției, cutumelor, obiceiurilor, prejudecăților, ideologiilor etc. În mijlocul cărora
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
de acumulare și comprehensiune a informației În cadrul acestei eureme, un rol important îl are memoria în legatură indisociabilă cu gândirea, limbajul, interesele, etc. În creativitate accentul cade pe memoria logică, prin care se înțelege mesajul clar, fixat în cuvânt, și memorat. Astfel, gândirea și limbajul preced, într-un fel, și pregătesc terenul memoriei. Cercetările de psihologia memoriei dovedesc că mesajul înțeles este conservat mai mult timp, este reactualizat prompt, și folosit în contexte diferite cu maximum de eficiență. Un astfel de
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
opusă, prezența aptitudinilor speciale este semnificativ relevantă în diverse domenii ale creației artistice, științifice și tehnice. Anumite calități ale proceselor psihice cognitive (percepția, reprezentarea, memoria, limbajul, etc.) stau la baza aptitudinilor intelectuale. Pentru memorie s-au constatat deosebiri în funcție de materialul memorat: imagini, cuvinte, numere, figuri geometrice etc., deosebiri determinate de procesul senzorial prin care se percep informațiile: memorie vizuală, memorie auditivă, memorie chinestezică. Pentru limbaj s-au pus în evidență anumite calități cum ar fi: ușurința de a utiliza cuvintele după
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
învețe aceleași lucruri, deși se vorbește din ce în ce mai mult de asigurarea egalității șanselor, prin diferențierea și individualizarea instruirii. Elevii noștri, deși se descurcă bine în lecții, par a fi „programați” pentru a da răspunsuri șablon, care de cele mai multe ori reproduc cunoștințe memorate anterior, răspunsuri în general așteptate de profesor. Nu sunt antrenați în a formula întrebări, nu au curajul de „a-și lăsa imaginația să zboare”, în concluzie, nu au un comportament creativ. Se operează în învățământul românesc cu termeni care trimit
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]