1,562 matches
-
bătrîn. Un viitor monografist, așteptat, al lui Ionel Brătianu va găsi, aici, un tezaur de informatie mult necesar. Trebuie să i se poarte recunoștință dlui Marian Ștefan că a avut inițiativa de a publica, în volum, amîndouă aceste neprețuite însemnări memorialistice. Elisa Brătianu, Ion I.C. Brătianu, Memorii involuntare. Texte stabilite, note și prezentare de Marian Ștefan. Editură Oscar Prinț, 1999.
Memoriile sotilor Brătianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17571_a_18896]
-
deoparte, scârbiți sau dezorientați. De aceea eroul lui Adrian Buz găsește „adăpostul benefic în indiferență”, firește, blamabil moral, dar unică soluție a receptării istoriei contrafăcute. Nu întâmplător protagonistul are de gând să scrie istoria dramatică a Bucovinei „contaminat de literatura memorialistică”, ca și cum, prin reorientarea spre un moment istoric autentic, conștiința lui istorică se poate, finalmente, formata. Cu această nouă conștiință, eroul spune că „ne umanizează doar iluziile și felul în care ne justificăm eșecul prematur”. Dobândind și un nou sentiment al
De pe margine by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2487_a_3812]
-
spioni americani etc.), cu un aspect plăcut care îl face să fie figura reprezentativă la congrese internaționale, dar și cu un echilibru funciar care îl face să nu se amestece în lupte literare, ba chiar, probabil, așa cum susțin unele relatări memorialistice, dînd ajutor unuia sau altuia dintre scriitorii marginalizați cu puternica sa poziție în sistem, Zaharia Stancu este cîștigătorul absolut în limitele epocii în care trăiește, dar și o întruchipare perfectă a compromisului pe care această epocă îl implica în schimbul succesului
O revistă culturală în comunism. „Gazeta literară“ 1954-1968 by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/2502_a_3827]
-
Amănuntele — palpitante și înfricoșătoare — ale anilor petrecuți sub protecția serviciilor secrete și a jocurilor politice pe marginea destinului unui scriitor a cărui vină a fost doar aceea de a fi scris o carte — sunt povestite de Rushdie însuși în volumul memorialistic, Joseph Anton, publicat în 2012 și tradus imediat în românește de Editura Polirom. Mai puțin cunoscute sunt împrejurările politice în care scriitorul anglo-indian a ajuns pe lista neagră a musulmanilor radicali. În august 1988 se încheia, după aproape opt ani
Cât valorează un scriitor? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2517_a_3842]
-
Gabriel Dimisianu Am în față două cărți memorialistice, diferite una de alta prin multe aspecte (construcția narativă, mediile evocate ș. a.), dar apropiate prin ceea ce numim îndeobște problematică. Mă refer la Cronica unei vieți. Internaționala mea de Ion Ianoși și la Ce a fost - Cum a fost, convorbirile lui
În slujba utopiei by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2535_a_3860]
-
poetică/ paralogic/ întrerupt de gemete și horcăieli de fîsîituri/ adeseori indecente de strigăte și sughițuri/ de repezi aglutinări și/ tăceri succedate de explozii“. Discursul vorticist și extensibil (fragmentele au ca titluri &&&) adună, teoretic, tot ce se poate aduna: pasaje confesive, memorialistice, reflecții intelectualiste, note diaristice, prozopoeme, definiții metaforice, scintilații vizionare, videoclipuri psihedelice, dialoguri colocvial argotice, într-o rotație amețitoare a imaginarului și a registrelor, de la banalitatea cotidianului la bizareria suprarealistă, de la cultural și științific la scatologic, grotesc și funebru, de la poetic
Nanabozo și „poienița druidică“ borgesiană by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2542_a_3867]
-
încă prevala de rănile deschise ale propriului orgoliu. Judecat la rece, Jurnalul inedit nu diferă fundamental de seria celorlalte șase decât prin aceea că n-a fost încredințat tiparului de chiar autoarea lui. Altfel, el reprezintă o continuare a proiectului memorialistic abandonat (dar nu cu totul, cum se poate observa) în prag de mileniu. „Pradă uneori zvonurilor neconfirmate”, își bemola Nicolae Manolescu aprecierea la adresa acestei memorialistici. E, de bună seamă, adevărat, dar să nu uităm circumstanțele. De la două mii de leghe de
Falsa problemă a operei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2427_a_3752]
-
artiști prea multă vreme în stare de trezie. Fiindcă un artist pilit nu-și dorește decât să se îmbete ca lumea. Și ca să aibă bani s-o facă temeinic, nu trebuie să-l supere pe tătucul Partid. Așa încât concluzia evocărilor memorialistice pe tema devenirii sale ca scriitor e surprinzătoare, de un umor mai mult negru - grație amânării publicării cărților lui și intrării în USR, scriitorul a ocolit destinul de scriitor „împlinit” în comunism, alcoolic și mort prematur: „Aveam 36 de ani
Amintirile unui scriitor în communism by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/2430_a_3755]
-
Alecu cu lenea și ezitările lui, Partidul și Securitatea atât de vigilente, astăzi eram de mult un nume pe o cruce la Cimitirul Armenesc. Nu-mi rămâne decât să le mulțumesc și să le port veșnic recunoștință”. Din paginile sale memorialistice, aflăm informații prețioase despre ce însemna, așadar, să fii scriitor în comunism: avantajele financiare, din clipa în care reușeai să publici, păreau suficient de mari; la fel și șansa de a obține un pașaport și de a călători în străinătate
Amintirile unui scriitor în communism by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/2430_a_3755]
-
niciodată, gândurile despre sinucidere au motive să se concretizeze: „eu, care privilegiez sinuciderea - singura soluție împotriva îmbolnăvirii -, am fost cuprinsă de o panică a întregului trup, în vehement dezacord cu concluziile la care îmi ajunsese mintea”. Nicăieri în scrierile ei memorialistice nu găsim o conștientizare atât de acută a trupului, cu excepția, poate, a brodărilor pe seama tentativei de intimidare din 1977. Împărțită între atâtea noi fragilități, ce par că o domină, ea e intimidată, în fond, de o singură realitate cu adevărat
O casă curată by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2453_a_3778]
-
de liceu și student, scria versuri adevărate, deloc contaminate și corupte de norul radioactiv din afară și oficial al realismului socialist. (Depun mărturie, fiindcă le-am citit.) În felul acesta, de numele lui se leagă de acum încolo și creația memorialistică și de ficțiune, rotunjind - în chip așteptat, de altminteri - o operă în care numele Al. Săndulescu rămâne sudat cu o seamă de mari scriitori și genuri. Când îl rostești, nu-l poți despărți de numele unor (le redau în ordinea
Al. Săndulescu 85 by Nicolae Mecu () [Corola-journal/Journalistic/2470_a_3795]
-
rămâne sudat cu o seamă de mari scriitori și genuri. Când îl rostești, nu-l poți despărți de numele unor (le redau în ordinea cronologică a apariției cărților) Topîrceanu, Delavrancea, Duiliu Zamfirescu, Zarifopol, Rebreanu, sau de concepte ca literatură epistolară, memorialistică, realism, plus o serie de contribuții la viața și opera lui Alecsandri, Hasdeu, Odobescu, Hogaș, Coșbuc, Ibrăileanu, Lovinescu, Călinescu, Vladimir Streinu, Dinu Pillat și atâtor altora. Nu însă în legătură cu lucrările în sine ale istoricului literar și editorului în calitate de contribuții factuale
Al. Săndulescu 85 by Nicolae Mecu () [Corola-journal/Journalistic/2470_a_3795]
-
vol IIEditura Corvin ( 500 pagini) „Cartea întâlnirilor”, ( publicistică culturală) vol I editura Polidava ( 500 pagini) „A doua carte a întâlnirilor”jurnale, eseuri, poeme. ( Biblioteca Corvina) - vol II, editura Astra, (900 pagini) „A treia carte a întâlnirilor”, idem Astra, Deva - 2009 ( memorialistică) „Gnoze și pregnoze” - eseuri si pamflete, editura Pro IsisAstra, 2010 „Storia della letteratura universala” 2008, Agar Editrice, editor. Paolo Borruto, Calabria -Italia „Despărțiri de pluralIeșiri din sistem”pseudo antologie, eseuri, pamflete, ( 400 pag) ed. Polidava, 2010 Din 1980 este membru
Opera editată. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_62]
-
desigur pentru un destinatar multiplu, CD-ul oferă un traseu de lectură liberă (Consultarea operei), unul preponderent didactic și unul lingvistic. De uz didactic - combinînd imaginea, textul și sunetul - sînt mai ales secțiunea de Mărturii (în care se reproduc fragmente memorialistice și critice despre Eminescu), o Cronologie (prezentînd, cu date, texte și imagini, biografia poetului, plasată în contextul epocii) și o secțiune Media (în care, pe lîngă imagini, sînt înregistrate 28 de poeme eminesciene în interpretarea unor actori). E de remarcat
Despre un CD și despre posibilele lui întrebuințări lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16668_a_17993]
-
cărturărie și senzualitate. Omul era un mare amator de aventuri galante, avînd la activ, se zicea, sinuciderea cîtorva dintre iubitele sale. Propensiunea mondenă l-a dus probabil la o neglijare a creației literare, risipită și puțin semnificativă pînă la paginile memorialistice, așternute la bătrînețe, care par a răscumpăra atenția redusă arătată pînă atunci operei proprii, concurată de slujirea creației altora. Înaintea "trăirismului", al cărui precursor, fie și modest, a fost, C. Beldie dă frîu liber fluxului vitalist al ființei sale predipuse
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
seama că C. Beldie se arată îndeobște reticent față de scriitorii cu care a fost contemporan. Să fie în chestiune un resentiment secret al celui prea puțin realizat pe tărîm literar, redus la postura de animator și administrator, apoi, în paginile memorialistice, la cea de martor? Ori de un realism ce divulgă implacabil datele umane dezamăgitoare ale unor personalități care apar, pentru noi, descărnate, prin îndepărtarea stratului existențial ce va fi fost și nesatisfăcător, restrînse la semnificațiile artei și ale ideii? Poate
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
din carte, cuprinde un istoric al acestei practici în spațiul românesc, din secolul XVII și până în prezent. Exegetul vorbește din nou în cunoștință de cauză, citând zeci de documente de epocă (pravile, cataloage, rapoarte etc.), ca și scrieri moderne (istorice, memorialistice, epistolare etc.) El ne prezintă evoluția cenzurii ca instituție, făcându-ne să înțelegem cum anume a funcționat ea, în fiecare perioadă. Din această prezentare reiese, printre altele, că în timpul comunismului controlul ideologic a devenit complet, împiedicând mass-media să-și îndeplinească
DIN NOU DESPRE CENZURĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16729_a_18054]
-
credința lui (și, bineînțeles, pentru delictul de les-majestate.) Unii, cei de rea-credință, încearcă să-l ucidă a doua oară, post mortem." * De reținut neapărat e și textul lui Vladimir Tismăneanu, Congresul al IX-lea și geneza mitului Ceaușescu, ușor pigmentat memorialistic de politologul preocupat să restabilească adevărul despre comunismul românesc, și care e de folos atît pentru cei ce au trăit perioada, cît mai ales pentru tinerii ce o consideră doar istorie: "Regîndind astăzi temele cruciale ale Congresului al IX-lea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16813_a_18138]
-
se poate conta, ele constituie bibliografia obligatorie pentru cine vrea să cunoască literatura română modernă. Istoricul literar a obținut de fiecare dată informațiile necesare de la sursă, citind răbdător ziarele și revistele din epoca respectivă, ca și nenumărate jurnale intime, texte memorialistice, scrisori, discursuri parlamentare etc. A examinat, de asemenea, cu atenție, operele literare propriu-zise și aproape tot ce s-a scris în legătură cu ele. Pe baza acestei competențe, a corectat aserțiunile greșite ale altor cercetători, nu din plăcerea de a polemiza, ci
Z. Ornea la 70 de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16818_a_18143]
-
la două "treceri" prin Teleorman în 1867 prima, în compania trupei teatrale a lui Iorgu Caragiale și a doua în 1868 cu trupa de teatru a lui Mihai Pascaly. Despre prima trecere, prin Giurgiu, ne-a lăsat Caragiale o pagină memorialistică revelatoare, cu un pregnant portret fizic, mereu citat. La București, Eminescu a avut prilejul să întâlnească tineri teleormăneni în societatea culturală "Românismul" condusă de B. P. Hasdeu sau în cercul literar "Orientul" de sub direcția lui Gr. H. Grandea. (În legătură cu cea
Trasee eminesciene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16876_a_18201]
-
nu se mai poate opri. Pierderea de sub control a dimensiunilor lucrării s-a produs odată cu abordarea perioadei postbelice. Motivul - explică Ion Rotaru într-o derutantă introducere - îl constituie cantitatea covârșitoare a cărților de literatură (poezie, mai ales poezie, proză, dramaturgie, memorialistică, eseistică sau/și critică) apărute în acest răstimp șperioada de după război, n.n.ț și continuând să apară, sub ochii noștri, chiar acum, vertiginos, imposibil de controlat bibliograficește." Istoricul literar este de părere că, din toată literatura română contemporană, nu prea
Ceva care seamănă cu o istorie a literaturii by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16996_a_18321]
-
ni-l puteam imagina înduioșat de tot felul de amintiri. Iată însă că acum el se dă de gol: este un sentimental care s-a infiltrat de mult timp în rândurile judecătorilor "cu ochi de gheață" ai literaturii. Personajele paginilor memorialistice sunt Tudor Vianu, Ury Benador, Georgeta Mircea Cancicov, Ov.S. Crohmălniceanu, Geo Bogza, George Ivașcu, Mihail Crama, Nichita Stănescu, Nicolae Breban, Nicolae Velea, Sorin Titel, Tiberiu Utan, Marcel Mihalaș, Ștefan Bănulescu ș.a. Evocând momente din viața lor și apărând uneori el
CONSECVENȚĂ ȘI BUN-GUST by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16979_a_18304]
-
l-a neglijat pe G. Călinescu critic al literaturii universale (Adrian Marino), pe poet (Ștefan Augustin Doinaș), pe dramaturg, publicist, un departament se dedică opiniilor generale ("gânduri") despre G. Călinescu, de fapt capitolele VIII-IX, unde citim și o directă implicare memorialistică a lui Dinu Pillat, reflexiuni despre om, cu girul maximei onestități: În scurtul răstimp cât i-am fost asistent la catedra de la Facultatea de Litere din București, G. Călinescu mi s-a părut un om puțin sociabil. Mai mult, la
Călinescu for ever by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17036_a_18361]
-
mult vehiculată) că Topârceanu a fost un neoclasic, deși n-a respins modernismul. Și, cum n-aș sublinia aprecierea că "talentul lui este strălucitor în registrul minor al expresiei artistice, indiferent că se manifestă în lirică, în pagini de proză memorialistică sau în expunerea opiniilor despre o anumită carte, despre un anume scriitor"? Tot așa observația interogativă că tot scriind despre tot și toate, fără alegere e curios cum poetul nu și-a dat seama că adevărata sa vocație trebuie căutată
O nouă exegeză despre Topîrceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17092_a_18417]
-
prin consolidarea poporului nostru într-o expresie de stat viabilă, prin crearea deci a condițiilor psihologice, memorialistica a început să se afirme ca o ramură posibilă a literaturii naționale". Opinia a fost contrazisă, îndată, de către Perpessicius, care considera că îndeletnicirea memorialistică în literele românești beneficiază de un "început somptuos" prin întreaga producție a cronicarilor. Azi îl putem contrazice pe mentorul Sburătorului - unul din puținele puncte în care poate fi combătut! - socotind că literatura subiectivă poate înflori tocmai în condițiile de criză
"Spațiul dintre viață și artă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17070_a_18395]