46,956 matches
-
dă arama pe față. Iar de căzut, acest dureros calvar, cade exact pe capul partenerului său smerit și cu bun simț, bine educat de părinți, cum a fost și el. Un șuvoi întreg de sentimente nedefinite mi-au readus în memorie o iubire sinceră, închisă într-un sipet cu multe lăcate, peste care am așezat cu grijă aproape trei decenii de rugină, pentru ca nu cumva cel viclean să poată pătrunde cu șiretenie spre a-i strica liniștea ancestrală. Prin ea, pentru că
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 by http://confluente.ro/_este_greu_sa_traiesti_d_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1362319869.html [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
și neîndurător, abătut atât asupra sa cât și asupra familiei în perioada detenției și după. Curajul, tenacitatea, credința, nădejdea, dar mai ales jertfa dăruirii l-a dăltuit în biruitor asupra răului încetățenit prin drepturi democratice. Părintele Dumitru a rămas în memoria posterității ca model de slujire și de jertfă pentru Neam și Dumnezeu. * * * Dumitru M. Șerban-preot, s-a născut în Poiana de Sus, județul Dâmbovița la 11 Iunie 1907. Absolvă școala primară în satul natal, cursurile Seminarului Central și ale Seminarului
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1414679415.html [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
-
deschidă cerurile Zeul// Făcut-am Doamne la amici portrete/ Prinzându-le în paișpe versuri Eul/ Fără să le descântec portmoneul// Pâcă Ionescu Vlad Ahoe-Zmeul/ Apostu Roman Preda-Moromete/ Mă iartă, Doamne, vin să-i duc la fete” („AUTO-SONET”/ ÎN PROPRIA MEA MEMORIE/ Paris/ 1995). Dincolo de complicii mei, un nou sonetist bate la ușa performanței estetice a acestui delicat „gen fix” al poeziei. În urmă cu câțiva ani, am descoperit un mai tânăr poet, care pur și simplu m-a fermecat. Lectorului curios
THEODOR RĂPAN de GEORGE ASTALOŞ în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 by http://confluente.ro/George_astalos_evocarea_unu_george_astalos_1392120592.html [Corola-blog/BlogPost/364112_a_365441]
-
cîrje se întorc la vetrele lor! E timpul să-ntindem hora, să dăm din mînă în mînă ligheanul cu ciorbă de pește!” Mai cinstiți sînt greierii fostului stadion comunal, ei măcar își fac datoria cînd dă să plouă pe întrerupătoarele memoriei colective, cînd se urcă derbedeii în fîneața publică și încep să strige ca cocoșii, de trei ori, a pagubă. Căci mi-a fost clar dintotdeauna: o parte de vină o are motanul, fiindcă a băut gaz din greșeală cînd a
CHEF ÎN SECŢIA DE NUIELE de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 by http://confluente.ro/dragos_niculescu_1488316372.html [Corola-blog/BlogPost/383066_a_384395]
-
coloană sonoră. Filmul este inspirat din viața celebrului fizician Stephen Hawking, care s-a implicat personal în promovarea acestuia, sperând astfel că poate avertiza omenirea asupra riscului de a pierde controlul asupra sistemelor de inteligență artificială. Filmul are la bază memoriile lui Wilde, Travelling to Infinity: My Life With Stephen, și urmărește cuplul într-o perioadă dificilă, în care ea se străduiește să aibă grijă de soțul său, însă acesta o părăsește în final pentru însoțitoarea și asistenta sa. Regie: James
The Theory of Everything in cursa pentru Oscar by http://www.zilesinopti.ro/articole/8366/the-theory-of-everything-in-cursa-pentru-oscar [Corola-blog/BlogPost/96721_a_98013]
-
ea? Rămasă interzisă, mama o lămurise că trecuse ceva timp de când nu-l mai văzuse, nici nu sunase, așa că, n-aveau ce discuta... Dezamăgita plecase cam neîncrezăoare... Mai mult, peste nișe săptămâni, aceeași ne anunțase că Arthur are pierderi de memorie, scurte, dar le are și că va trebui să-l interneze într-un azil specializat, dar că ea n-are bani, că nici el n-are, că una, că alta... Nicole nu-mi spusese cele auzite. Era decisă, am aflat
GERALDINE. DESLUŞIRI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2039 din 31 iulie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1469943262.html [Corola-blog/BlogPost/379191_a_380520]
-
pe bancă, puțin după ora 18. Crepusculul de seară venise și plecase. Se-nnoptase bine, când constataserăm că n-avem pe cine să mai așteptăm. Eram furioasă. Credeam că repeta figura de-altădată. Dar, după ce Nicole mă-ncunoștiințase de pierderile de memorie, mă liniștisem întrucâtva. Colindaserăm grădina toată noaptea și-a doua zi... Dar degeaba... Și bravul nostru Arthur dispăruse a doua oară din viața noastră... ca s-apară, poate, surprinzător acum, pentru cine știe câtă vreme și-n ce fel?! Mă bucuram că
GERALDINE. DESLUŞIRI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2039 din 31 iulie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1469943262.html [Corola-blog/BlogPost/379191_a_380520]
-
cofița era plină moș Lixandru îl chema pe proprietar să-și ia vasul cu pricina. Avea grijă să amintească respectivului să nu deschidă cofița până la Crăciun, după ce se postise cele 40 zile. Aceste amintiri mi-au rămas mereu proaspete în memorie. Poate că trebuia să le scriu mai demult! Referință Bibliografică: BELDIE; AMINTIRI DESPRE MOȘ LIXANDRU / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1486, Anul V, 25 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
BELDIE; AMINTIRI DESPRE MOŞ LIXANDRU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1422136926.html [Corola-blog/BlogPost/377059_a_378388]
-
ca o „predestinare” a mesianismului ortodox și a vocației hristico-jertfitoare, Călin Kasper își îngăduie să vorbească despre unele viziuni ale povestitorului, viziuni fundamentale ale împlinirii Românilor, viziuni ce se regăsesc împletite în cele trei capitole ale cărții, astfel: Capitolul I-Memorii și amintiri, adună un buchet de 51 de referiri și interpretări... * Academia de la Aiud: „Eu mi-s țăran, așa cum au fost toți ai mei de când ne știm pe acest pământ. Deși am urmat liceul, nu mi-am dorit mai mult
EDITURA VIRTUALĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1423573438.html [Corola-blog/BlogPost/380963_a_382292]
-
De multe ori unii oameni poartă cămașă, ori prea strâmta, ori prea largă. Ei nu se simt bine niciodată. @ viorel muha Fiecare zi rămâne că o urmă-n timp și-n viața noastră. Cu timpul nu se șterge urma, ci memoria pe care o avem! @ viorel muha Toamnă unii numără semănatul lor, alții pe-a altora! @ viorel muha Puțini sunt cei care se străduiesc în timpul vieții ca să treacă dincolo. @ viorel muha Sunt unii care pun în drumul nostru uși care nu
FERESTRE SPRE VIATA de VIOREL MUHA în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 by http://confluente.ro/viorel_muha_1477040200.html [Corola-blog/BlogPost/369535_a_370864]
-
studiilor, a fost evidențiată numai cu ,,excelent”. Domnișoara avea în toate activitățile o ușurință de acaparare a cunoștințelor, demne de invidiat. Nu era văzută cu capul în cărți, ci doar răsfoindu-le, ca și cum ar vrea să vadă numai imaginile. Raționamentul, memoria asociativă, fluența și înțelegerea verbală, percepția spațială, îndemânarea numerică, toate erau plăceri și dorințe nestăvilite pentru Talida și stăpânirea lor cu toate amănuntele era specifică micuței, absolut fără comparație. În clasa a unsprezecea își descoperise pasiunea pentru vioară. Și-a
EUFORIE SINUCIGAŞĂ de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/fydhhuhhpy_1412315137.html [Corola-blog/BlogPost/352804_a_354133]
-
De aici pân-la izvoare,/ Tot ce bucură și doare/ Și în suflet freamăt are -/ Este limba noastră sfântă.// În poezia Frământări, pe aceeași tema, poeta ridică glasul: Nu bateți în cuvinte un țăruș din lemn. Poeziile Nonconformism sau Sfâșietor (In memoria mamei mele Ana) închinate mamei aflată în mâinile sale în momentul trecerii pragului mare al vieții, sunt tulburătoare, încărcate de substanță, cu sensuri mărturisite sau dezvăluite din subtext, dureri izvorâte din adâncuri: De azi înainte orfană-s de mamă,/ De
Plasa unei iluzii, de Tatiana Dabija. Recenzie, de Elena Buică – Buni by http://revistaderecenzii.ro/plasa-unei-iluzii-de-tatiana-dabija-recenzie-de-elena-buica-buni/ [Corola-blog/BlogPost/339353_a_340682]
-
sterp și anost. Numai talentul împletit cu inspirația, erudiția și experiența concură la crearea unor opere viabile. Spusele, aparent paradoxale, ale lui Jules Renard: „Cu cât citești mai mult, cu atât imiți mai puțin” sunt pline de adevăr. Fiindcă „sita” memoriei devine mai „deasă”, adică exigentă, dar nu atât de exigentă de a se îndepărta de artă. O racilă în acest sens l-a avut postmodernismul unde s-a făcut exces de elemente intelective, îndepărtându-se, astfel, de elemental afectiv. (Se
O STAFIE TULBURĂ SPERANȚA, PIESĂ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1455427806.html [Corola-blog/BlogPost/373722_a_375051]
-
3,2 megapixeli și radio FM. Accesul la Internet este foarte rapid, prin intermediul tehnologiilor HSDPA 3,6 Mbps (3G) și WiFi. Datorită vitezei mari de navigare, pot fi descărcate foarte rapid melodii de pe internet, care pot fi stocate fie în memoria internă de 120 MB sau în cardul de memorie de 4 GB. De asemenea, W705 este complet compatibil cu YouTube, oferind atât posibilitatea de a viziona, cât și de a încărca videoclipuri pe acest site. Singură aplicație majoră care lipsește
Sunet Hi-Fi by http://www.iasi4u.ro/sunet-hi-fi-sony-ericsson-w705/ [Corola-blog/BlogPost/95029_a_96321]
-
este foarte rapid, prin intermediul tehnologiilor HSDPA 3,6 Mbps (3G) și WiFi. Datorită vitezei mari de navigare, pot fi descărcate foarte rapid melodii de pe internet, care pot fi stocate fie în memoria internă de 120 MB sau în cardul de memorie de 4 GB. De asemenea, W705 este complet compatibil cu YouTube, oferind atât posibilitatea de a viziona, cât și de a încărca videoclipuri pe acest site. Singură aplicație majoră care lipsește este GPS-ul.Piesa de rezistență a noului terminal
Sunet Hi-Fi by http://www.iasi4u.ro/sunet-hi-fi-sony-ericsson-w705/ [Corola-blog/BlogPost/95029_a_96321]
-
mufa de intrare de 3,5 mm permite conectarea cu PC-ul sau iPod-ul.Specificatii tehnice W705 * Dimensiuni 95.0 x 48.0 x 14.3 mm * Greutate - 98 grame * Ecran - TFT cu 262.144 culori, 320×240 pixeli * Memorie - internă 120MB / Memory Stick Micro 4GB * Rețele - GSM 850, 900, 1800, 1900, EDGE, HSPA, UMTS 900, 2100 * Autonomie în regim de convorbire - până la 10 ore * Autonomie în regim de așteptare - până la 400 ore * Camera foto - 3,2 MP * Conectivitate - WiFi
Sunet Hi-Fi by http://www.iasi4u.ro/sunet-hi-fi-sony-ericsson-w705/ [Corola-blog/BlogPost/95029_a_96321]
-
toate, pe mine m-a interesat tocmai persoana cu rol de metteur en scene, adică însăși Veronica, cu etapele existenței sale, începând de la copilăria petrecută la București, unde avea prietene cum a fost Alina Diaconu, viitoarea romancieră argentineană. Cu o memorie borgesiană,Veronica reconstituie, dând detalii adesea luxuriante în cartea ei“Gânduri printre rânduri”, ca să reproducă în noul volum, spre exemplu, petrecerea copiilor de Moș Crăciun, așa cum se putea ea desfășura în plină perioadă stalinistă, când în România spațiile locuințelor mari
O interesantă geografie a spiritului, de Anca Sîrghie by http://revistaderecenzii.ro/o-interesanta-geografie-a-spiritului-de-anca-sarghie/ [Corola-blog/BlogPost/339244_a_340573]
-
în 2016 la Editura Technomedia din Sibiu sub titlul „Radu Stanca. Evocări și interpretări în evantai”, cu o altă panoramare a locului pe care scriitorul îl ocupă în lumea românească a începutului de secol XXI. Scriitorul Octavian Sava, rămas în memoria generației mele ca autor al piesei de mare succes”Nota zero la purtare”, i se înfățișază memorialistei în toate ipostazele creatorului, de la momentul de tinerețe al anului 1970 când îl cunoaște prin intermediul lui Octav Pancu Iași, alt bun prieten al
O interesantă geografie a spiritului, de Anca Sîrghie by http://revistaderecenzii.ro/o-interesanta-geografie-a-spiritului-de-anca-sarghie/ [Corola-blog/BlogPost/339244_a_340573]
-
de rândurile în care redă câteva vorbe bine cumpănite ale nonagenarului Nicolae Stan Petruțiu, așezate într-o carte cu titlu foarte grăitor: "Amintiri din satul cu dor". Este o carte în care "face o radiografie sufletească a românului...vorbește despre memoria colectivă, despre ce suntem și ce reprezentăm împreună", e o carte "ca o cuminecătură, de o onestitate frumoasă, matură... o carte ce-ți ajunge la suflet." Implicarea autoarei în viața satului este totală și acum când trăiește la mii de
MILENA MUNTEANU – „DEPARTE DE ŢARA CU DOR” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 by http://confluente.ro/Elena_buica_milena_munteanu_elena_buica_1360415350.html [Corola-blog/BlogPost/351862_a_353191]
-
altare”, situată pe o insulă „într-al Mării Negre prund”, face referire la templul preistoric al lui Apollo. Vasile Lovinescu, valorificând materialul documentar furnizat de Densusianu, conchide că aceste colinde sunt în realitate resturi ale cultului lui Apollo hiperboreanul, păstrate în memoria populară de-a lungul generațiilor, adaptate la creștinism. Astfel, „Bunul Dumnezeu”, „Ilion” sau „Alion” din textele colindelor sunt „desemnări diferite ale lui Apollo, care, în urma adaptării la creștinism, a fost asimilat lui Hristos. Este fără îndoială că textele colindelor referitoare
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ . de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1450465454.html [Corola-blog/BlogPost/368493_a_369822]
-
manifeste în oricare epocă în orice altă formă, potrivită cu epoca respectivă, cu mentalitatea unei populații. Iată, bunăoară, Dumnezeu s-a manifestat și s-a arătat omului de multe ori, dar nu după ființă, așa cum îl poate păstra omul în memorie, ca pe Hristos, care s-a îmbrăcat în trup și a vorbit cu oamenii, a stat la masă cu ei, a făcut minuni de față cu ei pe Tabor și în multe alte locuri, și a predicat în biserică în fața
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ . de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1450465454.html [Corola-blog/BlogPost/368493_a_369822]
-
ceva cu regimul. Mă durea exact undeva de el... Dar îmi dădeam seama că n-aveam niciun viitor. Mă înțelegeți? Nimic... Mă zbătusem până atunci să obțin câte ceva, niște echipament de strictă necesitate. Mă și luaseră la ochi pentru câte memorii făcusem. Vedeți, păreau să-și comunice din priviri, cum cârtește dușmanul de clasă în doctorașul ăsta, școlit pe cheltuiala poporului muncitor?... Tovarășe, îmi spusese pe șleau un prim-secretar, la care fusesem primit în audiență, noi clădim aici fabrici și
EMIGRANTUL, HEMIPLEGICUL ŞI STATUIA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 by http://confluente.ro/Emigrantul_hemiplegicul_si_statuia.html [Corola-blog/BlogPost/348147_a_349476]
-
te menții drept, să nu înveți să urăști lumea, să nu-ți reverși amarul asupra semenilor. Memorialul Sighet, muzeul suferințelor, închisoarea elitelor, dă astăzi mărturie, funcționând ca muzeu cu zeci de mii de vizitatori, socotit printre primele trei locuri ale memoriei europene, (alături de Memorialul Auschwitz și memorialul păcii din Normandia), locul transfigurării suferinței trupului în victorie a spiritului. Poeta atât de cunoscută și îndrăgită, Ana Blandiana a fost ea însăși o victimă pentru că tatăl său, preot ortodox a fost, de asemenea
PĂRINTELE PETRU ALBERT, O.F.M.CONV. de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_un_preot_franciscan_plecat_cezarina_adamescu_1342344962.html [Corola-blog/BlogPost/348320_a_349649]
-
profilactic vârfurile de orice natură ale societății, eliminându-se astfel orice posibilitate de coagulare a societății civile.” („Memorialul Sighet”, În : Mesagerul Sfântului Anton, martie 1996). „Iată ce scrie eminentul istoric Al. Zub, el însuși victimă a gulagului românesc, despre rostul memoriei: Existăm, s-ar putea spune, în măsura în care ne amintim, iar această măsură variază o dată cu eforturile noastre de a ne explora memoria. În fond, memoria deține taina identității noastre, pe ea trebuie să se sprijine orice efort cognitiv, dacă e adevărat că
PĂRINTELE PETRU ALBERT, O.F.M.CONV. de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_un_preot_franciscan_plecat_cezarina_adamescu_1342344962.html [Corola-blog/BlogPost/348320_a_349649]
-
Mesagerul Sfântului Anton, martie 1996). „Iată ce scrie eminentul istoric Al. Zub, el însuși victimă a gulagului românesc, despre rostul memoriei: Existăm, s-ar putea spune, în măsura în care ne amintim, iar această măsură variază o dată cu eforturile noastre de a ne explora memoria. În fond, memoria deține taina identității noastre, pe ea trebuie să se sprijine orice efort cognitiv, dacă e adevărat că a cunoaște presupune, în sens platonic, a-și aminti” (Nicolae Prelipceanu, „Memorialul Sighet”, Mesagerul Sfântului Anton, martie 1996). Tot Romulus
PĂRINTELE PETRU ALBERT, O.F.M.CONV. de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_un_preot_franciscan_plecat_cezarina_adamescu_1342344962.html [Corola-blog/BlogPost/348320_a_349649]