400 matches
-
-se în picioare și întinzând mâna cât o labă de urs. Mă fac că mă împiedic de ceva nevăzut pentru a evita un contact direct cu el. Sare în ajutor prinzându-mi brațul pe care-l simt ca într-o menghină. - Sper că nu v-ați lovit, spuse el zâmbind. Florin chicotea aidoma unui cățel care știe că a făcut o trăsnaie și așteaptă rezultatul. - Mă numesc Simion Pascale și sunt redactor șef la Agerpress. Am dori să vă luăm un
COŞMARUL UNEI ZILE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343550_a_344879]
-
dobândirii rezultatelor învățării (existente în școală sau la operatorul economic): – Semifabricate: table, platbande, bare, profile, țevi, sârme, conductoare, izolatoare ... – SDV-uri și utilaje specifice lucrărilor de lăcătușărie: placă de îndreptat, nicovale, ciocane, masă de trasat, ac de trasat, punctator, compas, menghină, nicovală, foarfece și clești pentru tăiat, dălți, pile, pietre de polizor, polizoare, mașini de găurit, burghie, mașini de ștanțat, tarozi, filiere, ciocan de lipit, instalație de lipit, căpuitor, contracăpuitor, trăgător ... – Organe de asamblare și materiale de lipit: șuruburi, piulițe, șaibe
ANEXE din 30 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275993]
-
o mâna pe după gât ținându-i cu forța bărbia în sus , iar cu cealaltă mână i-a astupat gura. A încercat să se zbată, să scape din strânsoarea individului. Orice zbatere a fost fără folos, era prinsă ca într-o menghină, nu se putea mișca, dar nici striga. S-a calmat, rămânând în alertă. -Nu ai făcut bine, în seara asta, când te-ai întâlnit cu avocatul. Dacă se mai întâmplă odată, vei avea mult de suferit, mai ales o anume
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ VII de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377407_a_378736]
-
peste zece ani, la adolescență, când m-am despărțit de copilărie - păstrând pentru totdeauna ascuns în inimă sufletul de copil - după care m-am cufundat în studiul profund, în muncă, responsabilități, plutind rar în plăcerile - și mult mai frecvent în menghina Roatei Vieții. Recitesc o parafrazare a spuselor lui Alexandru Cel Mare (care știa de la Aristotel) ce mi-am notat aseară pe un bloknotes: "Am venit pe această lume fără a avea nimic, când voi pleca nu voi lua nimic altceva
RADIOGRAFIA CLIPEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379065_a_380394]
-
suspine. - Ți-am zis, Gavrilă, tată, să-mi spui când vii... Nu se întâmpla nenorocirea asta. Gavrilă! Nu muri, băiatu’ tatii. - ... Iar... zici..., iar vorba... aia..., nea Vi... Viorele..., a reușit să vorbească printre vaiete omul prins ca într-o menghină și aproape înghețat. - O zic, Gavrilă, tată, o zic.... Că ți-am zis... am zis să nu intri cu țiganii, băiatul tatii... - ... Nu..., nu mai... vorba ...aia...iar? - Da, iar zic, Gavrilă... Iar, băiatule, că tu..., că tu ești copilu
EPISODUL 13, CAP. V, CHEMAREA DESTINULUI, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379935_a_381264]
-
acesta au venit mereu în momente de răscruce ale vieții mele. Când aveam nouăsprezece ani a murit Omama, prima mea prietenă, bunica mea de platină. Am simțit atunci conturul singurătății, așa cum simți într-un atelier mecanic primul contact cu o menghină. Recele fierului, teama de strângere, constrângere privind cum răsucește fierul între cele două gheare. Multă vreme am asociat acel rece al menghinei (am urmat secția de chimie și apoi secția de mecanică a aceluiași liceu și mergeam adesea la atelierul
SINGURĂTATE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380402_a_381731]
-
mea de platină. Am simțit atunci conturul singurătății, așa cum simți într-un atelier mecanic primul contact cu o menghină. Recele fierului, teama de strângere, constrângere privind cum răsucește fierul între cele două gheare. Multă vreme am asociat acel rece al menghinei (am urmat secția de chimie și apoi secția de mecanică a aceluiași liceu și mergeam adesea la atelierul mecanic când era cuprinsă în program practica la acel atelier) cu momentul în care am aflat că a murit bunica, cu sărutul
SINGURĂTATE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380402_a_381731]
-
TIMPULUI Pe portativul străzilor dimineața deșiră din cheia solară mulțime de note risipindu-le în staccato până când umple spațiul dintre cer și genune dintre maternitate și morgă cu doimi pătrimi optimi șaisprezecimi ce se scurg în ritm alert îndrăcit prin menghina timpului refren într-o clepsidră de nisip eternul nisip uitare acoperind pasului rătăcit calea damascului. Referință Bibliografică: MUZICA TIMPULUI / Tania Nicolescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2216, Anul VII, 24 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Tania Nicolescu
MUZICA TIMPULUI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374314_a_375643]
-
picăturile de rouă tomnatică a boabelor de strugure, ce parfumară cu aroma lor sărutul delicat al fetei. O luă cu o mână de după gât și cu cealaltă o prinse de mijloc. Își împreună apoi mâinile, prinzând-o ca într-o menghină, culegând cu nesaț savoarea vinului împrăștiată în frăgezimea guriței sale dulci, iar cu limba îi desfăcu buzele și îi invadă gura cu o precizie de expert. Făcând o mutare a mâinilor, începu să-i atingă sânul pe care îl frământă
NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371009_a_372338]
-
care s-ar dezbate responsabil tema „orientării școlare și profesionale”, moment nimerit de bilanț și statistică școlară la clasele terminale și în care bâjbâielile și frustrările făceau casă bună cu nedumeririle fiecăruia, ignoranța și dezinformarea care te prindeau strâns în menghina bulversării și în care dascălul căuta, după tact și pricepere, să pună ceva ordine chiar și apelând la astfel de tactici puțin ortodoxe ? Dumireli târzii dar cât de pline de miez și încă folositoare pentru toți de-aici încolo!... (din
GHEORGHE CONSTANTIN de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371210_a_372539]
-
ascuns în nori. Am pătruns adânc în pădure și m-am oprit, mă simțeam zdrobit sufletește. Acel tablou natural format din cerul cenușiu, copaci fără frunze, pământul cu puțină zăpadă mă zdrobea și mai tare. Eram prins ca într-o menghină. Stresul acest dușman al omului modern mă biciuia. Dar atunci și acolo am înțeles cum poate fi învins stresul această urâtă stare a minții și a sufletului ce vine peste om ca o plagă ce cuprinde întreaga ființă. Am îngenuncheat
STRĂBĂTÂND VALURILE VIEŢII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346040_a_347369]
-
de acest tratament mai puțin diplomatic, în timp ce Costel se străduia, chircit de durere să-și lingă șlapii. Nici acum nu a avut noroc. Din mormanul de ciment ieși un fel de braț și mandibula bietului om păru prinsă într-o menghină. În mod foarte ciudat Costel intră la bănuieli precum că monstrul putea fi un fel de agent sanitar, așa ca moș Tilihoi de la ei din sat, care-i dădea uneori bunghi pentru dureri de burtă, fiindcă durerea din degetele zdrobite
COSTEL, OMUL BIONIC de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346938_a_348267]
-
hăcuiți de groază că de o răzuire brutală cu hârtie abraziva pe pupile. Groază asta se mai vede încă, ultima urma de la ultima picătură de viață, disperare încrâncenata și seaca, încleștare lânceda, moarte care te apasă metodic, monstruos, într-o menghine planetară ce-a fost mai întâi înroșita într-un cuptor. Dar dacă se va găsi un înger care să mijlocească pentru tine, Îți va da să bei stropi de roua și te va duce pe marginea râului vieții. Daniel IONIȚĂ
BILINGUAL POEMS (1) / POEME BILINGVE (1) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 809 din 19 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345339_a_346668]
-
Transnistria din 1992! Mulți dintre liderii politici nu numi din România Mică, dar și din România Mare nu au curajul politic să vadă adevărul curat - Republica Moldova e un stat creat artificial de către imperiul sovietic, fără surse de existență, prins în menghina politicii ruso-vestică și de aceea, peste un milion din conaționalii noștri au părăsit și continuă să părăsească masiv baștina, plecînd în căutarea mijloacelor de supraviețuire. Și cum să nu plece, dacă societatea se descompune, e în stare de putrefacție...de
CINE-AU ÎNDRĂGIT STRĂINII?!… de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/378048_a_379377]
-
februarie 2017. Era trecut bine de ora prânzului, când Carlos ieși pe terasă cu ochii împăienjeniți încă de somnul tulbure și agitat, în care căzuse către dimineață. Habar nu avea cum ajunsese acasă. Tâmplele pulsau dureros, strânse ca într-o menghină neînduplecată iar stomacul otrăvit cu cine știe ce substanțe ciudate, pe care le băuse și fumase în ultimele ore, se contorsiona pradă unor accese incontrolabile de greață și arsuri. Mai lipsește doar să arunc flăcări pe gură, asemeni unui balaur! se ironiză
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
mai mult Era trecut bine de ora prânzului, când Carlos ieși pe terasă cu ochii împăienjeniți încă de somnul tulbure și agitat, în care căzuse către dimineață. Habar nu avea cum ajunsese acasă. Tâmplele pulsau dureros, strânse ca într-o menghină neînduplecată iar stomacul otrăvit cu cine știe ce substanțe ciudate, pe care le băuse și fumase în ultimele ore, se contorsiona pradă unor accese incontrolabile de greață și arsuri.,, Mai lipsește doar să arunc flăcări pe gură, asemeni unui balaur! se ironiză
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
unde există doar ea și acea teamă viscerală, care îi ține tovărășie cel puțin, pe care o caută și o invocă, în ciuda răutății ei. În creierul opacizat parcă, crește zi de zi un balon ce îi strânge tâmplele într-o menghină nemiloasă, implacabilă. Răspunde întrebărilor ce îi plouă în auz, cu o siguranță ce nu ... Citește mai mult Anii s-au adunat hoțește în cartea vieții sale și au așternut cenușa peste amintirile atât de vii, cândva. E tot mai greu
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
unde există doar ea și acea teamă viscerală, care îi ține tovărășie cel puțin, pe care o caută și o invocă, în ciuda răutății ei.În creierul opacizat parcă, crește zi de zi un balon ce îi strânge tâmplele într-o menghină nemiloasă, implacabilă. Răspunde întrebărilor ce îi plouă în auz, cu o siguranță ce nu ... XXVIII. ISPRĂVILE LUI CUPIDON (PART. 11), de Silvia Giurgiu , publicat în Ediția nr. 2184 din 23 decembrie 2016. Clara rămase cu brațele sprijinite pe volanul mașinii
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
2184 din 23 decembrie 2016. Clara rămase cu brațele sprijinite pe volanul mașinii, al cărei motor încă mai torcea silențios, așteptând răbdător să-și încheie misiunea din acea zi. Era sfârșită de oboseală iar tâmplele îi pulsau dureros, strânse în menghina unei migrene ce o torturase fără milă, încă de dimineață. Avusese la serviciu o zi infernală și pierduse numărul cafelelor pe care le băuse, pentru a rezista ritmului absurd de muncă, ce li se impunea de către despotica lor șefă de
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
muncea determina ... Citește mai mult Clara rămase cu brațele sprijinite pe volanul mașinii, al cărei motor încă mai torcea silențios, așteptând răbdător să-și încheie misiunea din acea zi. Era sfârșită de oboseală iar tâmplele îi pulsau dureros, strânse în menghina unei migrene ce o torturase fără milă, încă de dimineață. Avusese la serviciu o zi infernală și pierduse numărul cafelelor pe care le băuse, pentru a rezista ritmului absurd de muncă, ce li se impunea de către despotica lor șefă de
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
Mergi și ajută pe micuțul nostru omuleț ! Și copiii, cu mâinile întinse în leagănul lui Dorel, simțiră deodată, cum mâna bebelușului se mărește, se întinde, le cuprinde pe ale lor și le strânge cu o putere incredibilă, ca într-o menghină, încât le dădură lacrimile la toți. Atunci ei își retraseră mâinile ca opăriți și din ziua aceea nimeni nu l-a mai necăjit pe Doru. Băiatul crescu la orfelinatul de la marginea satului. Ca oricărui copil îi plăceau mult dulciurile și
”SLUJITORUL DIAVOLULUI” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375059_a_376388]
-
de-o pală de vânt, zăresc o cioară poposită în iarba uscată. Uimit, o văd cum se luptă să spargă de-o piatră o nucă. I-alunecă gheara pe piatră... nuca-nviază... fuge zglobie... și pasărea țopăie ațâțată... ciocul, gogeamite menghină, o-apucă... poc-poc! Nuca se face în două. Speriată nițel de recul, hămesita deschide a zbor scurt perechea de aripi. Cu greutate m-aplec și i-apuc ofranda... Tare-aș vrea să aflu, să știu ce-i de făcut în
LABIRINT AUTUMNAL de ANGELA DINA în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375199_a_376528]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > ACCENTE GRAVE DE TOAMNĂ TÂRZIE Autor: Aurel Conțu Publicat în: Ediția nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Îmi simt capul prins ca-ntr-o menghină, ca între Scylla și Caribda presat parcă între două fălci gigantice de Tyrannosaurus flămând. Durerea e asemenea unui burghiu care se-nvârte la turație maximă printre neuroni agitați, dezorientați, înfricoșați bâzâi ca o muscă prinsă-ntr-o pânză de păianjen
ACCENTE GRAVE DE TOAMNĂ TÂRZIE de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372713_a_374042]
-
de idei și de-al creației freamăt dulce... XXX. TEMNIȚA CĂLIMĂRII, de Curelciuc Bombonica , publicat în Ediția nr. 1342 din 03 septembrie 2014. Noaptea, pasăre de pradă lacomă și hrăpăreață, Aripi negre a întins și freamătă pământul tot, Prins în menghină de întuneric nu mai face față Umbrelor ce-au biruit lumina. Nou-născutele cuvinte s-au umplut de întuneric Și orbecăiesc nebune prin al minții cosmos fad; Pete de cerneală vinovate mă privesc isteric: Unde-i călimara-ndoliată? Căprioarele mai caută
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
așteptare. Vreau ca al nesiguranței văl să fie dat de-o parte, Zorii izbăvirii să-mi inunde trup și inimă Citește mai mult Noaptea, pasăre de pradă lacomă și hrăpăreață,Aripi negre a întins și freamătă pământul tot,Prins în menghină de întuneric nu mai face fațăUmbrelor ce-au biruit lumina.Nou-născutele cuvinte s-au umplut de întunericși orbecăiesc nebune prin al minții cosmos fad;Pete de cerneală vinovate mă privesc isteric:Unde-i călimara-ndoliată?Căprioarele mai caută o cale
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]