9,631 matches
-
și supraviețuitorii noștri, deoarece ne-au fost smulși din mijlocul vieții atâția ani în care am ajuns tineri la bătrânețe, bătrâni aproape de sfârșitul vieții în tăcere". Parcurgerea vieții în tăcere este o simplă supraviețuire biologică. Dacă vrem să revenim la mentalitatea europeană, trebuie să ne proclamăm public convingerile, să vedem realitatea așa cum este, căci, vorba lui Maiorescu, "primul semn de inteligență din viața unui popor este căutarea sinceră și dezinteresată a adevărului". Nu întotdeauna tăcerea este o dovadă de înțelepciune!
Tăcerea by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15125_a_16450]
-
cu finețea-i caracteristică, nu tranșa, dar s-au găsit destui prostovani care să se repeadă să ne demonstreze că poate exista un postmodernism fără postmodernitate. Ideea mea e una simplă: postmodernismul exprimă un anume moment economic, tehnologic, cultural, de mentalitate, specific lumii occidentale, care este într-o fază alexandrină. Asta e, o fază de final, cu plusurile și minusurile ei. Or, noi, care sîntem la margine, avem șansa de a fi tineri." împătimiții în studiul postmodernismului (căci nu toți sîntem
Nașul din provincie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15129_a_16454]
-
îndoială, Anei Blandiana cu "Eu cred că suntem un popor vegetal..." și alte versuri. Care, au fost combătute la numai câteva zile de la publicare, în 1985, de un anume Dumitru Tabacu în Săptămâna culturală a capitalei. Precursorii, observatori ai acestor mentalități, sunt depărtați în timp: Gh. Șincai, C. Rădulescu-Motru, Dumitru Drăghicescu, Marin Preda (care surprinde legătura între obediență și trădare) etc. Interesant este însă faptul că cei mai mulți analiști - oameni ai rațiunii, artiști sau pragmatici - pun obediența în sarcina Orientului. Asta nu
Obediența by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/15137_a_16462]
-
Smărăndița popii s-ar fi produs o întîlnire tîrzie, spune un martor, o întîlnire care seamănă bine cu aceea din Lotte la Weimar: Smaranda Posea îl vizitează în celebra bojdeucă după ce împliniseră amîndoi 45 de ani, ea fiind deja, pentru mentalitatea de secol 19, o femeie bătrînă. Creangă "nu mai știa ce să facă de bucurie", spune martorul. e face de asemenea un inventar al plantelor, fructelor și animalelor care apar în scrierile lui Creangă, după modelul "universului" călinescian. Ce e
O monografie spectaculoasă by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15169_a_16494]
-
doua a cărții, intitulată Stiluri, limbaje și tipuri de texte contemporane, Rodica Zafiu scrie despre limbajul informatic, mica publicitate ca "document lingvistic și sociologic" (de la oferte de serviciu până la anunțurile de vrăjitorie putând fi detectați adevărați "indici" de istorie a mentalităților), reclama și limbajul publicitar, comentariul sportiv, limbajul bisericesc, politic și juridic, precum și despre stilurile epistolare ale e-mail-ului și al mesajelor pe robotul telefonic. Interesant este și limbajul artei și divertismentului de consum (horoscop, modă etc.). De remarcat aici că, deși
Romanul limbii actuale by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15188_a_16513]
-
ar fi "marfă", "așa cum vrea mușchii mei", "merțan", "bengos" și "băiat de băiat", dar și despre expresii populare. Prin surprinderea celor trei aspecte fundamentale ale evoluției actuale a limbii române cartea Rodicăi Zafiu este și un real "album" lingvistic al mentalității post-comuniste, un "catalog al mișcărilor zilnice" pe care limba le face prin tranziția ultimului deceniu. Păcat însă că facultățile filologice nu acordă un prea mare interes acestor aspecte actuale ale "limbii ce-o vorbim" care se dovedesc nu doar complexe
Romanul limbii actuale by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15188_a_16513]
-
însă înafara unor ieșiri propagandistice în public, regimul Constantinescu n-a făcut nimic pentru a destrăma medievalitatea de fond a bisericii. Ultimele evoluții ne arată că acest lucru era posibil. Indiferent de mobiluri, faptul că niște prelați încremeniți într-o mentalitate profund asiatică s-au arătat dispuși să admită că trăiesc în mileniul trei, și nu în anul 1000, este îmbucurător. Dacă se fac și pașii următori obligatorii - renunțarea la opoziția aberantă la legea accesului la dosarele de securitate, deconspirarea turnătorilor
Învierea prin partid by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15186_a_16511]
-
zeiesc decade într-unul tavernal, prozaic, de cotidiană folosință, de natură epocală, egalizatoare: Nu alcoolul ci frontiera ultimului pahar/ prevestește Nordul. Ești între ceilalți, la/ mesele lunge ale veacului" (Pieziș, Nordul stă pe litere). Un mit colțuros, agresiv, hrănit de mentalitatea omului primar, subcivilizat, care iese la suprafață cu sumbra voluptate a trivialității, în condițiile unei anomalii obștești. Însă nu mai puțin un mit luciferic, precum o vînzare-cumpărare de suflet: " Țin paharele în mîini ca niște șișuri reci/ proptite pe pieptul
Un poet al Nordului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15172_a_16497]
-
mult sau mai puțin afirmați. De cele mai multe ori, regizorii care lucrează nu sînt angrenați și într-un sistem instituționalizat, cu alte cuvinte, nu sînt angajați în nici un teatru iar actorii de regulă da. Se creează astfel un circuit care primenește mentalitățile artiștilor, tentația confortului sau mai degrabă a comodității este îndepărtată. Spectacolele născute astfel constituie nu doar un exercițiu pentru psihic, trup, expresivitatea mijloacelor și curățarea instrumentelor de lucru - mă gîndesc în primul rînd la actori - ci și o modalitate de
Sala tronului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15179_a_16504]
-
oare aceasta o răsfrîngere a păcatului originar? Transcendența exclusă se răzbună parcă, modelînd teze medicale și aducînd în scenă eroii meniți a le proba: "Statutul de bastard, rod al păcatului, al legăturii nelegiuite sau al plăcerii interzise, cristalizează o întreagă mentalitate retrogradă, dar neîndoielnic prolifică, ilustrată de numărul mare și varietatea exemplarelor. Soarta bastardului și a copilului neiubit, în general, este prilejul unor analize de mare finețe a relațiilor matern/ patern-filiale, cu o tentă de mizantropie insuficient decantată, încît iscă îndoieli
Despre Hortensia Papadat-Bengescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15195_a_16520]
-
subiect. De altfel numele lui Georges Minois, cunoscut cititorilor români prin Istoria infernurilor apărută nu demult tot la Humanitas, e o primă garanție că te afli în fața unei cărți interesante și bine scrise. Autor a numeroase lucrări de istorie a mentalităților religioase, Georges Minois nu și-a ales niciodată subiecte comode, iar istoria concepțiilor occidentale despre moartea voluntară pe care cititorul român o are astăzi în față e poate cea mai bună dovadă. Aflată undeva la jumătatea distanței între o analiză
Răspuns la întrebarea lui Hamlet by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15263_a_16588]
-
chiar, cu inevitabile aproximații, statistici privind rata suicidului în spațiul european din Evul Mediu și pînă în Epoca Luminilor, formulează ipoteze și îl atrage pe cititor în descifrarea "misterului". Toate cu singur scop - refacerea traseului pe care l-a parcurs mentalitatea europeană în relație cu o problemă nici astăzi rezolvată: interdicția/ dreptul de a decide sfîrșitul propriei vieți. Nuanțele de umor negru și o ironie fină, abia sugerată, salvează cartea de la atmosfera deprimantă implicată de cercetarea unei astfel de teme. Trei
Răspuns la întrebarea lui Hamlet by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15263_a_16588]
-
muncă zadarnică, o literă fără înțeles. ... Spiritul antichității e regulatorul statornic al inteligenței și al caracterului și izvorul simțului istoric” (s.n.). Pentru Eminescu esențial este ca valorile clasice să pună stăpânire asupra societății, cu alte cuvinte să determine formarea unei mentalități în care spiritul de adevăr să se impună definitiv: “Important este ca spiritul de adevăr, ce domină în cultura fixată prin ele” - adică prin limba latină și limba greacă veche - “să stăpânească în societate”. Clasicismul formează caractere și configurează o
Clasicismul, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13377_a_14702]
-
o asemenea atmosferă plagiatul nu-și găsește locul și, în cazul în care se produce, el este sancționat prompt, fără milă. Aproape jumătate de secol de stăpânire bolșevică a distrus spiritul clasic. Valorile europene caracteristice României adevărate au fost desconsiderate, mentalitatea alterată în forme foarte grave. Din nefericire după decembrie 1989 nu s-a voit de către puterea emanată o acțiune hotărâtă pentru restabilirea valorilor caracteristice renașterii românești în epoca modernă, ci a continuat să încurajeze neseriozitatea, impostura, incompetența intelectuală. Puterea politică
Clasicismul, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13377_a_14702]
-
acțiune hotărâtă pentru restabilirea valorilor caracteristice renașterii românești în epoca modernă, ci a continuat să încurajeze neseriozitatea, impostura, incompetența intelectuală. Puterea politică aflată la putere din decembrie 1989 până astăzi, cu o pauză între 1996-2000, a cultivat aceiași oameni, aceiași mentalitate, aceleași structuri caracteristice vechiului regim. Așa se face că azi asistăm cum un ministru român plagiază ordinar și nu realizează în nici un fel gravitatea actului săvârșit, așa se face că primul ministru, guvernul în întregime îl susțin în continuare pe
Clasicismul, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13377_a_14702]
-
nenorocească generații de elevi ori să submineze cu seninătate instituții, intreprinderi și ramuri întregi ale economiei. Simțindu-și precaritatea intelectuală, studenții au intrat în ultimii ani, într-o defensivă timorată. Revendicările lor au fost, cel mai adesea, jenante, trădând o mentalitate de oameni bătrâni: gratuități la tren, la tramvai, la spectacole ori la muzeu. Într-un cuvânt, o mentalitate de asistați. Dacă nu vom ieși urgent din această hârtoapă, dacă nu vom înțelege că studentul trebuie să studieze, iar profesorul să
Vremea „colectorilor” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13408_a_14733]
-
precaritatea intelectuală, studenții au intrat în ultimii ani, într-o defensivă timorată. Revendicările lor au fost, cel mai adesea, jenante, trădând o mentalitate de oameni bătrâni: gratuități la tren, la tramvai, la spectacole ori la muzeu. Într-un cuvânt, o mentalitate de asistați. Dacă nu vom ieși urgent din această hârtoapă, dacă nu vom înțelege că studentul trebuie să studieze, iar profesorul să fie profesor, și nu ciubucar, degeaba mai vrem în Europa. Ar fi mai bine să rămânem aici, la
Vremea „colectorilor” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13408_a_14733]
-
și Asia, Europa era din punctul lor de vedere sinonim cu libertatea individuală din toate punctele de vedere, în timp ce Asia era echivalentă despotismului. Spiritul de libertate cultivat de descedenții lui Homer a avut ca efect apariția și dezvoltarea culturii și mentalității grecești clasice căreia îi suntem atât de tributari și în zilele noastre. Acropolea cu tot ce simbolizează ea este unul din pilonii pe care s-a înălțat din Antichitate și până în zilele noastre ideea europeană. Dacă grecii și-au extins
Despre constituția europeană by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13409_a_14734]
-
atât de tributari și în zilele noastre. Acropolea cu tot ce simbolizează ea este unul din pilonii pe care s-a înălțat din Antichitate și până în zilele noastre ideea europeană. Dacă grecii și-au extins prin procesul colonizării cultura și mentalitatea în spațiul mediteranean, romanii, adoptându-le, le-au dus mai departe în spațiu - din punct de vedere cultural Roma poate fi definită ca fiind ipostaza continentală a Eladei - și în timp, căci atunci când în Evul Mediu greaca nu mai era
Despre constituția europeană by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13409_a_14734]
-
dar își fac loc uneori și la vedere, colorînd cu elan juvenil eseurile savante. Asemenea îmbinare de rigoare și de emotivitate, precum și conștiința faptului că scrierile Antichității, disecate cu instrumentele exagezei actuale, pot propune răspunsuri la întrebările fundamentale despre evoluția mentalităților, au fost dintru început sădite, o spunem din nou, în stilul de lucru al Cercului studențesc de către profesorul Mihai Nichita: armătura științifică fără cusur, dar și imaginația creatoare a acestui îndrumător de vocație, neobosit și neintimidat de presiunile din deceniile
Noi studii clasice by Gabriela Duda () [Corola-journal/Journalistic/13435_a_14760]
-
de evrei și creștini, au constituit sursă multor proverbe pretins autohtone. Paradigmă este biblică. Expresia, metaforă prin care un adevăr existențial se exprimă este intr-adevar locală. Asta nu înseamnă că exclud unicitatea locală a unor proverbe, expresia directă a mentalității sau experienței. Cine altul decît adevăratul artist poate pune în discuție valabilitatea înțelepciunii unui proverb, răsucind-o ironic? Rosalind din Cum vă place spune în epilogul piesei: “If it be true that good wine needs no bush, ’tis true that
Despre cai, oale și vin by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13450_a_14775]
-
și nerevizuibil al textului. Acesta nu putea fi gîndit și exprimat decît într-un singur fel. A doua: prestigiul textului. Cine să îndrăznească a-l pune la îndoială, fie și literal? Dar tocmai aceste două elemente nu se regăsesc în mentalitatea plagiatorului. Pentru el, nu există nici umbră de respect pentru textul pe care-l reproduce aidoma. Îl consideră un banal bun comun. Un izvor din care trecătorii beau apă fără să ceară voie și fără să plătească. Nici vorbă de
Despre plagiat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13476_a_14801]
-
psihologie colectivă pe măsură“. Citatul de mai sus sugerează poate și tipul de istorie pe care încearcă să-l abordeze Adrian Majuru. Bucureștii mahalalelor urmează, pe de o parte, linia istorică obișnuită, clasică, iar pe de altă parte, linia istoriei mentalităților. O alăturare și o alternanță de discursuri care însă nu-i reușește întotdeauna autorului. Cartea poate fi descrisă ca o istorie cu miez etnologic. „Mod marginal de cunoaștere“, spunea despre etnologie Levi-Strauss și formula poate fi înțeleasă, cu această carte
La margine de București by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13451_a_14776]
-
nu există o poesie pentru moșieri și bancheri, tot așa nu există o poesie pentru țărani și muncitori. Există o poesie pentru acei care cunosc poesia, care au cultura necesară s-o primească. Astfel, se realizează numai expresia coborîrii la mentalitatea ignoranților, o depășire a folclorului unde s-ar integra prezumtiv și fără nici o ocolire, de-a dreptul în zonele subsidiare prostului gust”. Revolta conținută în atari formulări ca și colaborarea poetului la ziarul Dreptatea nu puteau duce la alt rezultat
Poezia lui Constant Tonegaru (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13455_a_14780]
-
E o înfruntare, socotește poeta, între divin și demonic, un maniheism însă nu formal dramatizat, ci bonom, întrucît apare atins de dispoziția relativizării, ca și de... plictis. O înfruntare din capul locului... necavalerească, deoarece terenul pe care se desfășoară aparține mentalității demonizate, fie și printr-o vicleană nuanțare conjectural neutră: „În ceruri ca de beton bunul Dumnezeu/ își întoarce plictisit chipul. (...) Doar Satan mai dă semne de viață,/ dă din coate dirijînd coruri de muște./ Apoi scuipă și el plictisit, amețit
Feminitate versus provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13509_a_14834]