1,662 matches
-
mergeam în vacanțe la bunicii mei simțeam o adevarată bucurie. Casa lor se află intru-un sat numit Poștă din județul Tulcea ce era așezat între niște păduri pline de farmecul naturii. Ei aveau o casă bătrâneasca cu livadă de meri, peri în fața casei apoi grădină de zarzavaturi, de asemenea o frumoasă vie. Primăvară și vară era o adevărată fericire să te miști prin acel cadru, să te joci, să simți că trăiești în acea atmosferă naturală dată omului de la început
TIMPURI APUSE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1207 din 21 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Eugen_oniscu_1398078590.html [Corola-blog/BlogPost/347852_a_349181]
-
cf. esk. suka „iute, rapid“ ~ siqiniq „soare“, suka „stea“ (dravid.) etc. V.g.s. mariha se compară, după noi, cu mong. mori „cal“, engl. mare „iapa“ și ambele cu mara „soare“ în abază din Abhazia, cu melan. mara „cer, lumina“, amari „soare“, meri „soare“ în mitologia seran și în l. tupinamba (Brazilia). Așadar, skr. vi „cal“ provine din skr. Ravi „soare“ (în dakota wi); magh. ló e legat de Apolo, de la „astrul zilei“ în Hawaii, Șamoa, de Lebe, soarele dogonilor din Mâli, căci
THE ORIGIN OF LANGUAGE. HORSE. ORIGINEA LIMBAJULUI. CAL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1418806490.html [Corola-blog/BlogPost/369864_a_371193]
-
Urla, mușca, murea, Ființă de jos. Visez ochii nebuni, Polonia, coșmaruri, minuni. *** O încordare permanentă, fulgerată De jerbele memoriei, O sete de liniște și armonie, Profesorul și-amintea de orășelul Bunicii sale, cu vechi lăcașuri de reculegere, Spitalul, livada cu meri, parcul vânătorilor, Căruțe lăsând printre roți bălegarul Cuminților cai, petunii și rumene fete Cu viață și frică în ele, marfare mânate De-un duh nevăzut, feroviarul picotind Cu țigara în hură, Bunica, sfeșnice veșnic plângând, Cu brațe nălțate, mereu le
ALIENARE (VERSURI) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 by http://confluente.ro/boris_mehr_1426314207.html [Corola-blog/BlogPost/377836_a_379165]
-
Acasa > Versuri > Farmec > MARIA IEVA - O LUME DEGHIZATĂ (POEME) Autor: Maria Ieva Publicat în: Ediția nr. 1516 din 24 februarie 2015 Toate Articolele Autorului LĂSTARI CU MERI Când vântul se-nfioară de-atâta așteptare Despică marea-n două pornirea să-și înece Și pentru tine-un înger se roagă la hotare Ca vameșul să ceară tributul și să plece. Din sâmburi de lumină o aripă îți crește Și
O LUME DEGHIZATĂ (POEME) de MARIA IEVA în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/maria_ieva_1424752209.html [Corola-blog/BlogPost/353107_a_354436]
-
Bolnav de tristețe, prea singur cu mine, Ca număr impar spre tine pășeam, Pe axa tăcerii, spre ziua de mâine, Să-mi spui ce cuvinte în suflet mai am. E toamnă de-acuma, degeaba mă minți, Cocorii-au plecat și merii sunt goi, Nu vreau să mă doară, nu-ți cer să m-alinți, Dar iarna s-așterne, încet, între noi. Nu-s îngeri, nici demoni, clepsidre nu curg Și-un pumn de țărână pe piept iar îmi pui, Lumina îngheață
O LUME DEGHIZATĂ (POEME) de MARIA IEVA în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/maria_ieva_1424752209.html [Corola-blog/BlogPost/353107_a_354436]
-
fiecare vară de cand eu am plecat aiurea Am croit cărare prin boabe de roua și m-au copleșit aducerile-aminte razele de soare au spart pădurea în două și mi-am spus atunci:totu-i ca-nainte! Am trecut tăcută pe sub merii-n floare ce mi-au nins cărarea semn de bun venit ziua-ntreagă, parcă, era o-ntrebare: ai venit acasă suflet rătăcit? Țîțîna Nica Țene. Publicat per Ana Muela Sopeña a 18.08 Cap comentări: Etiquetes de comentaris: Țîțîna Nica
POEZII DE TITINA NICA ŢENE, TRADUSE ÎN CATALANĂ DE PERE BESSO de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 by http://confluente.ro/Poezii_de_titina_nica_tene_t_al_florin_tene_1376846830.html [Corola-blog/BlogPost/364415_a_365744]
-
compun nici poezii deocheate,Simplă-s și eu, în a mea aiurire.... XXII. MĂNECIUL MEU (PRAHOVA, CHEIA), de Maria Cristina Pârvu, publicat în Ediția nr. 1955 din 08 mai 2016. Măneciul meu (Prahova, Cheia) Cristina Pârvu Mi-e dor de merii plini din curte, În care toți ne cocoțam. Livadă mea cu doruri multe, Unde-așa fericiți eram. Mi-e dor de-a mea copilărie, Ce-a trecut ca-ntr-o clipita. La ea visez cu bucurie, La pâinea mamei de pe
MARIA CRISTINA PÂRVU by http://confluente.ro/articole/maria_cristina_p%C3%A2rvu/canal [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
a amuțit. Încă visează-a ta năframa, Și părul tău de griji albit. Mi-e dor de stradă Pieții, plină De copii și jocuri uitate. De gârla Cheii, cristalina, ... Citește mai mult Măneciul meu (Prahova, Cheia)Cristina PârvuMi-e dor de merii plini din curte,În care toți ne cocoțam.Livada mea cu doruri multe,Unde-așa fericiți eram.Mi-e dor de-a mea copilărie,Ce-a trecut ca-ntr-o clipită.La ea visez cu bucurie,La pâinea mamei de pe
MARIA CRISTINA PÂRVU by http://confluente.ro/articole/maria_cristina_p%C3%A2rvu/canal [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
e și pentru tine. Când va fi de săpat sau alte treburi mai grele, vom plăti oameni să facă, însă cu pusul răzoarelor țin să mă ocup eu. - Bine, atunci fă cum dorești. Acum mă ocup de stropit piersicii și merii că s-ar putea să se strice vremea. Așa zicea Busu ieri la previziunile meteo. Zicând acestea o sărută pe obraz, apoi își puse șapca pe cap și ieși. Florica termină devreme pregătirile pentru pomană. Aprinse o lumânare și o
ÎN AMINTIREA CELOR PLECAȚI DINCOLO DE ALBASTRU de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1461885978.html [Corola-blog/BlogPost/378381_a_379710]
-
nr. 549 din 02 iulie 2012 Toate Articolele Autorului 56 CURĂȚENIA DE PRIMĂVARĂ Parcă se mărise ziua, diminețile mai erau reci, se punea chiciura peste iarba pricăjită, dar mai înverzea o tufă de răchită pe malul gîrlii, semn că și merii, care aveau mugurii umflați, erau gata să explodeze, oamenii terminaseră de săpat și se uitau după nori, cartofii de sămînță așteptau cuminți în magazii, dar nu era vremea lor, nu încă, nu puteau fi băgați în pămîntul uscat, aveau nevoie
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 56-59 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_56_59_ioan_lila_1341239779.html [Corola-blog/BlogPost/356747_a_358076]
-
PLOUĂ CAIS Autor: Vasile Pin Publicat în: Ediția nr. 1215 din 29 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului albastră sangvin singurătatea ta mă ia de mână i-a dat o frunză în geana-i de până lacrimi să vin ninge a meri cu fluturi pe brațul sărutului tău mi-l pun de pădure pe buze ceahlău doamne de-mi ceri atâta de mi-s umărul tău flămând de rotundul plouă de măr peste bluza-ți și gândul plouă cais Referință Bibliografică: plouă
PLOUĂ CAIS de VASILE PIN în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Vasile_pin_1398775424.html [Corola-blog/BlogPost/348015_a_349344]
-
mi-au atras atenția. Amândoi miroseau a liliac de toamnă sau poate a sfârșit de vară. În fața era șoseaua uscată, pregătită demult să primească binecuvantarea lacrimilor de sus. De-o parte și de alta a șoselei dealuri cu livezi de meri pitici, care abia mai țineau în cârcă roadele cu obrajii roșii ca de copil crescut la țară. Călăuză era un nor cu mutra de bunic somnoros și pus pe harță, care ne însoțea în călătorie, protejându-ne de razele prea
PENTRU O ORĂ AM IUBIT ÎNTUNERICUL! de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 843 din 22 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Pentru_o_ora_am_iubit_intune_ana_maria_gibu_1366637492.html [Corola-blog/BlogPost/345952_a_347281]
-
12 ianuarie 2016. Dar nici eu, de mă strig... O rugina de tei prin frânturi de amiezi Vechi scrisori de amanți se tot rup și se ning Din pănuși de porumb mă privesc și se sting ochii verzi de păpuși, merii buni din livezi. Trec postași abătând foste vremuri prin gări Un batran ațipit trece mâna prin nori Ploua dor sfâșiat din arcuș de viori Calcă talpă nisip pe adâncuri de mari Și pe umbră ce sunt, un oraș osândit la
CAMELIA RADULIAN by http://confluente.ro/articole/camelia_radulian/canal [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
al meu rătăcit? Citește mai mult Dar nici eu, de mă strig...O rugina de tei prin frânturi de amieziVechi scrisori de amanți se tot rup și se ningDin pănuși de porumb mă privesc și se stingochii verzi de păpuși, merii buni din livezi. Trec postași abătând foste vremuri prin găriUn bătrân ațipit trece mâna prin noriPlouă dor sfâșiat din arcuș de vioriCalcă talpă nisip pe adâncuri de măriși pe umbră ce sunt, un oraș osânditla prăpădul tăcut al atâtor iubiriUit
CAMELIA RADULIAN by http://confluente.ro/articole/camelia_radulian/canal [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
sub pom... XIX. SKYPE - PARCĂ PLOUA MEREU..., de Camelia Radulian , publicat în Ediția nr. 1588 din 07 mai 2015. Parcă ploua mereu marfarele duc pe șine cărbuni și iluzii hat, pana departe se-aud cu scrâșnetul lor metalic,sacadat, monoton Merii înfloresc, tată, nu vine nimeni, doar vântul primăverii mai tulbură zăvorul Noaptea e stranie, umblă furiș toată singurătatea din perdelele ponosite, flutură că o mană la capătul unui drum și vocea ta, de departe, tace a oboseală, trudește-a tăcere
CAMELIA RADULIAN by http://confluente.ro/articole/camelia_radulian/canal [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
era un copil rău, nu plângea din orice și nu strica lucrurile de prin casă sau curte. În Moldova însă, având libertate deplină, învățase să se cațere prin pomi după fructe. Socrii lui aveau o mulțime de cireși, vișini, caiși, meri și peri, iar de pe la doi ani, Sebastian începuse să dădea iama prin ei. Ai lui nu aveau decât pruni și nuci, și aceia - prin diferite locuri, departe de casă, dar obiceiul cățăratului prin pomi și copaci îi intrase în sânge
NIȘTE COPII BUCLUCAȘI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1454948012.html [Corola-blog/BlogPost/366410_a_367739]
-
profesorului se revarsă direct și tumultuos, într-o avalanșă de cuvinte injurioase adresate unui alt elev, de condiție socială modestă: „Ba da, loază!”, „Acele care sunt, boule! emisferul austral; emisferul boreal, mai gheparte apoi emisferul oriental și emisferul ocțidăntal, măgarule! Meri la loc, vită!” În final, profesorul schimbă codul lingvistic și iese din clasă „înjurând teribil ungurește.” Examenul anual aduce un interlocutor nou, părinții elevilor care asistă la examen și care sunt de condiție socială diferită: două mahalagioaice și o doamnă
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
devine acum singurul selector al exprimării profesorului. Comunicarea prin limbaj este susținută de elemente extralingvistice, precum: gesturile, înălțimea vocii, starea psihică a personajului. În relație cu odraslele mahalagioacelor, limbajul profesorului este eminamente depreciativ și îndeplinește funcția de admonestare: „No, prostule”, „Meri la loc, boule!”, „Nu-i vorba ghe mare, mă prostovane!, „No, apoi? Dacă se învârke, cumu-i! În trei colțuri, animale?”, „Vezi așa, loază!” În schimb, ascultarea micului Ftiriadi, care făcea parte din înalta societate și pe care îl medita și
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
Câte doruri duci din nou În țara ta -mister nedeslușit În lumea ta multicoloră Purtând al anilor dulce ecou? Spune-mi tu, toamnă, Care cu taciturna ta venire, De ce o lacrimă mă ajunge iarăși, De bucurie sau de amintire? Lași merii plini de roade Și viile coapte, Dar frunzele le iai cu tine! Și primăvara, parcă nu mai vine! Mi-a răspuns cu șoapta unei Bătăi de vânt: “Poete, suferința e școala vieții Aici de pe pământ!” TOAMNA CA ÎNTÂLNIRE Toamna poate
POEZIILE TOAMNEI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 by http://confluente.ro/marina_angela_glodici_1410538441.html [Corola-blog/BlogPost/376371_a_377700]
-
pentru petrecerea concediilor că de altfel și fluxul de străini din anii ’70 cu nordici sosiți în serii chiar și iarna, vila familiei Cantacuzino cu intrarea majestoasa din coloane pe sub care treceau trăsurile iar mai tarziu mașinile de epocă, vilele Meri și Piantine, celebra vila Florilor cu jerbera suind pe ziduri și intrarea medievală care azi nu mai există, paradisul din insula Ostrov cu o construcție superbă, cazinoul, având o terasă în fața scenei teatrului de vară, foișorul, schitul vechi, ștrandul cu
650 DE ANI PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1440569796.html [Corola-blog/BlogPost/343988_a_345317]
-
crucea mult prea grea, Dar o duci cu forțele-ți puține; Fericirea vine rar la tine, Iar iubire parcă nici nu ai avea. Zilele nu se vestesc senine, Nicio noapte nu mai e de catifea, Tot cu ger se-mbracă merii, tot cu nea, Nu prea știm nici iarna cât mai ține. Întotdeauna ai aprins scânteia, Iar focul s-a-nălțat chiar când n-ai vrut, Ai fost și întrebarea și ideea, Ai fost sfârșit, ai fost și început. Prin vremuri o să fii
SCÂNTEIE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2265 din 14 martie 2017 by http://confluente.ro/leonte_petre_1489520463.html [Corola-blog/BlogPost/385021_a_386350]
-
ka maqsad hota hai,uș ke mafruze ke sath Mere lie,tere lie,uske lie Hâr lamhe ka apna hisab hota hai,jo bohat zaroori hai Mere lie,tere lie,uș ke lie Waqat hamesha saht hota hai Hâr lamha meri zindagi badal sakta hai,teri bhi aur uș ki bhi Ajj, kal, parsun, hamesha Zaroori lamha wakat ka badisha ho sakta hai Mere upar,tere uper,uske uper Kuch lamhe mein tum hâr sakte ho! Hâr cheez choti hoți hai
ANNA CAKE de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1482635671.html [Corola-blog/BlogPost/371708_a_373037]
-
și buruienile începeau să-l acopere. Drumul urca pe firul unui pârâu a cărui apă murmura suav ca un cântec de fluier. L-a părăsit și s-a strecurat pe sub poala unei stânci golașe. După stâncă, o livadă de pruni, meri și doi nuci bătrâni. Iarba necosită, înaltă, ajungea până la ramurile pomilor în floare. Flori multicolore își scoteau capul din verdele crud al ierbii, vrând să prindă soarele. Albinele munceau de zor, zburând din floare în floare. Razele de soare pe
CASA CU VOCI de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Casa_cu_voci_helene_pflitsch_1355823588.html [Corola-blog/BlogPost/341439_a_342768]
-
erau atunci toate roadele pe care Domnul le-a dat pe pământ: strugurii îmbietori ai viilor de pe dealurile care străjuiau satul meu, cuprinzându-l ca într-un cuibar de liniște și pace, nucii cei bătrâni de pe Coastă, pomiștea popii cu merii cei văratici și perele zemoase și dulci ca un sărut de fetișcană, care cu parfumul lor îmbietor mă îndemnau la păcatul furăciunii, frăguțele din Continit ce-și împleteau aroma lor suavă, vaporoasă cu cea a cimbrișorului veșnic verde, toată mura
PIERDUTA LUME de MIRCEA DORIN ISTRATE în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mircea_dorin_istrate_1443014680.html [Corola-blog/BlogPost/374745_a_376074]
-
rămânea, în imaginația mea, la rang de vulcan. Șoferul călca accelerația în așa fel încât să ne încadrăm în timp. Cu viteza maximă permisă, autocarul alerga pe șosea, lăsând în urmă, pe marginea șoselei sau prin ogrăzi, adevărate tablouri florale, meri și peri încărcați de roade, mișomorul de gutui ce păreau niște făclii aprinse în pomi, în plină zi. Pentru florile din zona muntoasă am avut dintotdeauna un respect aparte. Consideram a fi, din partea lor, un act de vitejie faptul că
VULCANII NOROIOŞI , DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ioana_stuparu_1406312347.html [Corola-blog/BlogPost/349498_a_350827]