168 matches
-
epocii bronzului. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Merei făcea parte din plasa Sărata și era formată doar din cătunele Merei, Odăile și Valea Puțului, având în total 1300 de locuitori ce trăiau în 288 de case. În comuna Merei funcționau 2 școli de băieți și una de fete în satul de reședință, 2 biserici ortodoxe (una în Merei și alta în Valea Puțului), 3 mori de apă și o rafinărie de petrol. Pe teritoriul actual al comunei, în aceeași
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]
-
din cătunele Merei, Odăile și Valea Puțului, având în total 1300 de locuitori ce trăiau în 288 de case. În comuna Merei funcționau 2 școli de băieți și una de fete în satul de reședință, 2 biserici ortodoxe (una în Merei și alta în Valea Puțului), 3 mori de apă și o rafinărie de petrol. Pe teritoriul actual al comunei, în aceeași plasă, mai funcționau și comunele Lipia, Gura Sărății și Monteoru. Comuna Lipia era formată din satele Lipia, Ciobănoaia, Nenciu
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]
-
apă cu turbine, și două rafinării de petrol ale lui Grigore Monteoru. În 1925, comunele aveau aproximativ aceeași configurație, făcând parte din plasa Nișcov a aceluiași județ. Ca populație ele aveau respectiv 5000 de locuitori (Gura Sărății), 2600 (Lipia), 1125 (Merei) și 2068 (Monteoru) În 1931, ele aveau următoarea configurație: comuna Lipia cu satele Ciobănoaia, Lipia și Odăile; comuna Gura Sărății cu satele Atârnați și Gura Sărății; comuna Monteoru cu satele Sărata-Monteoru și Sărata-Nenciulești; comuna Merei cu satele Merei, Ogrăzile, Valea
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]
-
Gura Sărății), 2600 (Lipia), 1125 (Merei) și 2068 (Monteoru) În 1931, ele aveau următoarea configurație: comuna Lipia cu satele Ciobănoaia, Lipia și Odăile; comuna Gura Sărății cu satele Atârnați și Gura Sărății; comuna Monteoru cu satele Sărata-Monteoru și Sărata-Nenciulești; comuna Merei cu satele Merei, Ogrăzile, Valea Puțului-Lipia și Valea Puțului-Merei. În 1950, ele au fost arondate raionului Buzău din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1964, satul Atârnați a luat numele de "Dealu Viei". Forma acutală a
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]
-
Lipia), 1125 (Merei) și 2068 (Monteoru) În 1931, ele aveau următoarea configurație: comuna Lipia cu satele Ciobănoaia, Lipia și Odăile; comuna Gura Sărății cu satele Atârnați și Gura Sărății; comuna Monteoru cu satele Sărata-Monteoru și Sărata-Nenciulești; comuna Merei cu satele Merei, Ogrăzile, Valea Puțului-Lipia și Valea Puțului-Merei. În 1950, ele au fost arondate raionului Buzău din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1964, satul Atârnați a luat numele de "Dealu Viei". Forma acutală a luat-o comuna
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]
-
Buzău din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1964, satul Atârnați a luat numele de "Dealu Viei". Forma acutală a luat-o comuna în 1968, odată cu reformarea organizării administrative a României comuniste, prin alipirea la comuna Merei a fostelor comune Izvoru Dulce (fosta Gura Sărății), Sărata Monteoru și Lipia. Atunci mai multe sate au fost și comasate, satul Ciuhoiu fiind inclus în Dobrilești, Oizan și Nenciu în Ciobănoaia, Odăile în Lipia, Sărata-Nenciulești în Sărata-Monteoru, Turturești în Nenciulești
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]
-
Petrom. În agricultură activează 14 societăți (10 cu capital privat) care lucrează 6208 ha teren arabil și vie. În comună sunt 3 cămine culturale și o bibliotecă comunală (N. Gr. M. Nigrim) cu peste 10.000 de volume. În comuna Merei se află situl arheologic de interes național din zona Dealul Cetățuia-Poiana Scorușului, lângă Sărata-Monteoru, unde s-a descoperit o mare așezare cu necropolă din Epoca Bronzului (mileniul al III-lea-al II-lea î.e.n.); cultura arheologică în care a fost
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]
-
perioada Latène (secolele al II-lea-I î.e.n.), o necropolă de incinerație din epoca migrațiilor (secolele al VI-lea-al VII-lea e.n.) și o așezare medievală timpurie din secolele al X-lea-al XII-lea. În rest, în comuna Merei se află alte nouăsprezece obiective incluse pe lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local. Nouă dintre acestea sunt situri arheologice: situl „La Huioabă” de la Sărata Monteoru, cel de la „Hula Pităresei” de la sud de satul Valea Puțului
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]
-
se află alte nouăsprezece obiective incluse pe lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local. Nouă dintre acestea sunt situri arheologice: situl „La Huioabă” de la Sărata Monteoru, cel de la „Hula Pităresei” de la sud de satul Valea Puțului Merei, cel de la vest de satul Dealu Viei, cel de la Izvoru Dulce, cel de la Movila Drumul Oilor și cel de la Movila de la Baltă (ambele lângă Lipia), așezarea geto-dacică de pe Dealul Călugărului de lângă satul Merei, necropola din epoca migrațiilor de la sud de
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]
-
Pităresei” de la sud de satul Valea Puțului Merei, cel de la vest de satul Dealu Viei, cel de la Izvoru Dulce, cel de la Movila Drumul Oilor și cel de la Movila de la Baltă (ambele lângă Lipia), așezarea geto-dacică de pe Dealul Călugărului de lângă satul Merei, necropola din epoca migrațiilor de la sud de satul Ogrăzile, și amplul sit arheologic de la Nenciulești. Cinci sunt monumente de arhitectură: biserica de lemn „Sfântul Pantelimon” de la Ciobănoaia datând din secolul al XVIII-lea; pivnița brâncovenească de la sfârșitul secolului al XVII
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]
-
monumente memoriale și funerare, toate fiind vechi cruci de piatră răspândite pe teritoriul comunei: la Dealu Viei (secolul al XVIII-lea), la Izvoru Dulce (1808), la Ogrăzile (1834) și două cruci din secolul al XIX-lea aflate la Valea Puțului Merei. În comună sunt 1 dispensar medical uman și 3 puncte sanitare, un cabinet stomatologic și un dispensar veterinar. Instituțiile de învățământ din comună sunt: Echipa locală de fotbal Partizanul Merei a activat o vreme în Liga a III-a. În
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]
-
cruci din secolul al XIX-lea aflate la Valea Puțului Merei. În comună sunt 1 dispensar medical uman și 3 puncte sanitare, un cabinet stomatologic și un dispensar veterinar. Instituțiile de învățământ din comună sunt: Echipa locală de fotbal Partizanul Merei a activat o vreme în Liga a III-a. În comună există 3 baze sportive, dar echipa își disputa jocurile în liga a III-a la Buzău, pe un teren artificial aflat lângă stadionul Municipal.
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]
-
Comuna se află pe versantul sudic al dealului Istrița, în vestul județului. Ea este deservită de șoseaua județeană DJ205, care o leagă spre sud de șoseaua națională DN1B, care leagă Buzăul de Ploiești, și spre est de comunele Breaza, Pietroasele, Merei și Vernești. La Fințești, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ104N, care duce spre vest în județul Prahova la Jugureni. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Năeni se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002
Comuna Năeni, Buzău () [Corola-website/Science/300833_a_302162]
-
Dumitru Crudu (Ro); cu Cătălin Herlo și Romul Moruțan - spectacol prezentat la Cluj, în curtea interioară din P-ța Unirii 10, cu intrarea liberă; 4. Venus sunt eu de Aristița Albăcan (Ro); cu Ramona Dumitrean, Ionuț Caras, Anca Opriș, Romina Merei - spectacol prezentat la galeria UAP din str. Iuliu Maniu, Cluj; 5. Carmen sau Întoarcerea de acasă de St. Caraman (Ro); cu Carmen Culcer - spectacol prezentat în Diesel Club, Cluj; 6. Vladimir vagy Estragon vagy Mindegy după S.Beckett (Fr); spectacol
Teatrul Imposibil () [Corola-website/Science/306838_a_308167]
-
menționat și din "Cartea Domnească" din 13 octombrie 7262 (1753) din vremea lui voievodului Matei Ghica, citată în lucrarea lui Al. H. Simionescu, spunându-se acolo că Agafton "„cu a sa silință și muncă a făcut curățitură în pădure(a) Merei de ș-au făcut mănăstioară cu chilii și ș-au pus și pomeți”". După o altă legendă relatată de stareța Ambrozia Hrițuc, sihastrul Agafton s-a rezemat într-o zi de un stejar falnic din pădurea Baisa și din interiorul
Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/311626_a_312955]
-
Clondiru de Sus se află la sud de drumul județean, într-o zonă mai joasă din partea estică a comunei. Așa cum se arată mai sus, principala axă de transport a comunei este DJ205, care pornește din DN10 la Vernești, trece prin Merei, Pietroasele, Năeni și se termină la Fințești în alte drumuri care îl leagă de localități din județul Prahova. În centrul localității Pietroasele, DJ205 se intersectează cu DJ203C care leagă Pietroasele de DN1B (șoseaua principală dintre Ploiești și Buzău) și mai
Comuna Pietroasele, Buzău () [Corola-website/Science/310275_a_311604]
-
și în special de viță de vie (pentru care solurile sunt excelente), astfel că pe versanți sudici și sud-estici se întind mai ales plantații viticole care aparțin Podgoriei Dealu Mare (în care predomină soiurile roșii), cu centre aflate la Zorești, Merei, Pietroasele, Breaza, Cricov, Tohani, Ceptura. În partea vestică a comunei Pietroasele se află o "Stațiune de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație" Calcarele de vârstă sarmațiană superioară care apar sub forma unui complex carbonatic amplasat pe flancurile anticlinalului Istriței, cu
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
dăltuială par să indice o vechime mai mare decât perioada de propagare a creștinismului. Aici și-ar fi găsit refugiu din calea năvălitorilor turci Sfânta Teodora de la Sihla. Mai recent în 1821, latifundiarul și judecătorul de la Buzău Nica Mușceleanu din Merei a murit aici, unde era retras cu alți băjenari fugiți din calea zaverei. Este situat lângă satul Nucu, pe versantul sudic al unei ramificații din "Culmea Spătarului" la 250 m sub "Fundătura" și la 150 m de "Dionisie Torcătorul". Schitul
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]