471 matches
-
îngroașă pătura de humă ce oprea iarba. Păsările au început să cânte. La fiecare mișcare a mea, în ecou se transmitea în toate pădurea o altă melodie. Și nu înțelegeam cântecul lor (câtă asemănare a realității cu Dino Buzatti!). De ce Merlin să nu fi fost el însuși un cititor, nu în pietre ca la Mircea Eliade, ci în această pânză gânditoare a lumii prevăzută a exista în legendele cele mai vechi și până la textele științifice cele mai realiste? De ce să nu
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
închipuire ce se plămădește pe cine știe ce ecrane spațiale a lumilor noastre. Pe insula magică, pe Avalon se odihnește Arthur, cel rănit de fiul său Mordred și pe care-l ucisese laolaltă cu toată floarea cavaleriei sale. Semnul existenței proorocite de Merlin sabia Escalibur alunecase în fundul lacului Doz Mary Pool unde, după legendă, o va căuta la sfârșitul vremilor. Astfel se închid și alte cercuri, cum spusese vrăjitorul la încoronarea regelui "aici se-ncheie timpul zeilor pentru a se deschide cel al
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
a pierdut. Totul există în jurul nostru chiar când nu vedem dar simțim. Și mai ales totul există în noi. De aceea insulele britanice au constituit o rămășiță atlantidică în Europa, de aceea acolo druizii au păstrat Tradiția și de aceea Merlin a continuat să tânjească după Avalon. În palatul spiritual, cavalerii primesc viziunea unui nou Ierusalim, Templul influențându-l pe Iulius Cezar element uman de racordare între nordul Africii, Egipt, Palestina, Grecia, Roma etruscă, Penisula iberică, Galia și Britania. Era normal
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
and Christian Worlds, 1996. 161 Valerie I.J. Flint, The Rise of Magic in Early Medieval Europe, 1993. 162 Richard Kieckhefer, Magic in the Middle Ages, 2000. 163 De multe ori magia a servit ca temă literară cum de exemplu apare Merlin în romanele cavalerești ale lui Arthur. 164 Necromanția utilizează riturile și formulele creștine latine de a oblige spiritele morților să asculte. 165 Edward Peters, The Magician, the Witch, and the Law, 1992. 166 Brian Vickers (ed.), Occult and Scientific Mentalities
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
din cauza căruia aplicarea vechilor reguli retorice unui „grai” foarte „popular” frizează de-a dreptul stilul „macaronic”. Iar eu, citind pe sărite această latină, în loc să fiu cuprins de vreo vrajă mistică și arhaică, nu puteam să nu mă gândesc insistent la Merlin Cocai 1. În orice caz, învățăturile pedante din Imitație, ce se adresează cu „tu” inițiatului „dintr-o clasă inferioară” (fiul țăranului ce se face popă) au ceva teribil de pragmatic. Amintesc regulile medicale ale doctorilor din Salerno, de exemplu. De
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
și frustrările unei întregi națiuni. Astăzi, fotbalul a luat locul clasicelor confruntări războinice de altădată. Este (și) un fel de război simbolic între națiuni. Fotbalul ilustrează și frenezia cu care ne asumăm chipurilor postmoderne ale străvechilor eroi. De la celebrul magician Merlin ajungem într-un registru clar cosmopolit la magicianul fotbalului mondial: Messi. Nevoia socială de eroi este incontestabilă. Din nefericire, de la Hagi încoace fotbalul românesc nu ne-a mai livrat asemenea eroi. Îi căutăm în altă parte. Acesta-i pentru mine
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
Renaștere. La rândul lor, Marile și Neprețuitele Cronici populare erau construite pe schema romanului de aventuri medieval, narând "peripețiile" unei familii de uriași, de astă dată buni (nu căpcăunii consacrați de basme), a cărei apariție fusese posibilă mulțumită farmecelor vrăjitorului Merlin, aflat la mare preț în literatura cavalerească, cel puțin în privința motivației unei largi sfere de fenomene miraculoase. De fapt, introducerea acestei instanțe cu puteri magice juca aici rolul de a o erija într-o continuare a romanelor cavalerești din ciclul
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
își păstraseră avantajul de a fi citite cu interes și în versiunile în proză; prin urmare, afilierea la o scriere de succes ar fi atras un nou succes, fapt pe care va fi mizat și Rabelais ulterior: "Eroul creat de Merlin, uriașul Gargantua, luptă în Anglia împotriva dușmanilor regelui Arthur, alt personaj din legendele bretone și, după o viață lungă de două veacuri, este transportat, tot prin mijloace magice, cele ale zânelor Morgana și Meluzina, într-o țară de basm, într-
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
prin limbaj este, la rându-i, o preluare, o adaptare chiar pe teritoriul francezei colocviale a stilului voit obscur, plin de incongruențe, cultivat de Folengo și consacrat prin denumirea de macaronic. Opera pe care acesta o publicase sub pseudonimul de Merlin Cocaio, în 1521, Maccaronea, avusese un imens succes, certificat și de cele șase reeditări succesive de-a lungul a patru ani263, care nu l-au lăsat indiferent nici pe Rabelais. Așa cum în Florența lui Folengo "în mijlocul acelei descompuneri generale a
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Frankfurt am Main, 2002. Renée BALIBAR (1915-1998), romanistă recunoscută pentru lucrările sale despre colingvism - de ex., L'institution du français. Essai sur le colinguisme des Carolingiens à la République, Presses Universitaires de France, Paris, 1985. Alte lucrări: (în colab. cu Merlin, Geneviève, Tret, Gilles) Les français fictifs. Le rapport des styles littéraires au français national, Hachette, Paris, 1974; L'Institution du français. Essai sur le colinguisme, des Caroligiens à la République, P.U.F., Paris, 1985; Histoire de la littérature française, P.
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
lalelei floarea se deschide pocnind. În potirul florii se afla o fetiță mică și drăgălașă, care nu era mai Înaltă decât degetul cel mare de la mână, care a fost botezată Degețica. Și Povestea lui Tom Degețel narează un asemenea caz. Merlin, Înțelept și iscusit vrăjitor, Îi Îndeplinește dorința unei femei de a avea un fecior mic cât degetul cel mare al bărbatului ei. Basmul Floarea și Florea prezintă o situație diferită: niște zmei cu care s-a războit Împăratul au jurat
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
aurului (șapte de tobă); în povestea lui Astolfo pe Lună este poetul deșertului selenar, al unei lumi cu sensul pierdut, contrare armoniei renascentiste, dar compatibile cu smintirea și derealizarea omului veacului XX; în "Taverna ..." îl regăsim fie sub înfățișarea vrăjitorului Merlin, fie sub cea a naratorului, scriitorului, jongleurului, iluzionistului. Elanul autoreferențial al autorului în "Iată că și eu încerc să-mi spun povestea" este admirabil jucat: "Poate că sosise momentul de a admite că tarotul numărul unu este singurul care reprezintă
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
preconiza mai înainte pentru a putea să-și folosească forțele existente în Franța la realizarea obiectivelor Revoluției. Dar Convenția thermidoriană, apoi Directoratul (Constituția Anului III, 1794) aduc la putere pe partizanii îndîrjiți ai expansiunii revoluționare. În materie de politică externă, Merlin de Douai domină Convenția thermidoriană. Sub influența sa, victoriile armatei franceze extind granițele Republicii. Din 1795, Belgia este din nou anexată. Continuîndu-și victoriile, trupele franceze îi obligă pe majoritatea celor din coaliție să semneze, conform procedurilor diplomatice tradiționale, niște tratate
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Sub influența sa, victoriile armatei franceze extind granițele Republicii. Din 1795, Belgia este din nou anexată. Continuîndu-și victoriile, trupele franceze îi obligă pe majoritatea celor din coaliție să semneze, conform procedurilor diplomatice tradiționale, niște tratate care să consfințească destrămarea coaliției. Merlin de Douai, Sieyes și mai ales alsacianul Reubell sînt principalii negociatori ai acestor tratate din 1795, care fac ca Toscana, Prusia, Olanda și Spania să recunoască victoria Franței. Faptul însuși că a căzut la înțelegere cu regii Europei arată că
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
trad. Elena Lazăr, Omonia, București, 2007. Walter, Philippe, Mitologie creștină. Sărbători, ritualuri și mituri din Evul Mediu, trad. Rodica Dumitrescu și Raluca Tulbure, Artemis, București, 2005. Walter, Philippe, Arthur. Ursul și regele, trad. Valentin Mihăescu, Artemis, București, 2006. Walter, Philippe, Merlin și cunoașterea lumii, trad. Rodica Caragea, Artemis, București, 2004 . Wright Mabie, Hamilton, Heroes Every Child Should Know, e-text, The Project Gutenberg, 2003. Wunenburger, Jean-Jacques, Viața imaginilor, trad. Ionel Bușe, Cartimpex, Cluj, 1998. Wunenburger, Jean-Jacques, Utopia sau criza imaginarului, trad
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
regelui Arthur. În perspectiva unei durate lungi, vechile povestiri epico-cosmogonice care, în cadrul religiei druidice, propuneau o explicație coerentă a lumii, au avut tendința să se închege în povestiri legendare sau în basme eroice care deveneau memoria vie a colectivității." Idem Merlin, pp. 6-8. De reținut definiția mitului în raport cu numele proprii pe care o adoptă Walter: "mitul este discursul comentat al numelui propriu", lămurind anumite singularități, numele deținând în mit valoare explicativă. 56 Ibidem, p. 13. 57 Ibid., p. 20. 58 Ibid.
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
o dovadă a faptului că oamenii foloseau limbajul nu doar pentru a comunica ci și pentru a surprinde complexitatea și diversitatea lumii. Astfel, limbajul dobândește o funcție integratoare care-l obligă pe om să gândească simbolic lumea. Din acest motiv, Merlin Donald afirmă că "oamenii au dezvoltat limbajul din nevoia de a-și îmbunătăți aparatul conceptual și nu invers"254. Miturile oferă cadrul, personajele și scenariile prin care lumea poate fi înțeleasă și acceptată. În acest sens, atunci când recurge la povești
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
M., Cognitive and Emotional aspects of Stereotype. A Functional Approach, teză de doctorat, Universitatea din Amsterdam, 1991. Donadoni, Sergio, Religia egipteană, în Giovanni Filoramo, Istoria religiilor, vol. I, traducere de Smaranda Scriitoru și Cornelia Dumitru, Iași, Editura Polirom, 2008. Donald, Merlin, Origins of the Modern Mind: Three Stages in the Evolution of Culture and Cognition, Cambridge, MA, Harvard University Press, 1991. Doty, William, The Study of Myths and Rituals, Tuscaloosa, Editura University of Alabama Press, 2000. Douglas, Mary, Introduction, în Markham
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Culda, Lucian, 79, 290 Daba-Buzoianu, Corina, 2, 7, 153, 293 Dale, Van, 106, 290 Demonque, Chantal, 229, 289 Denker, Alfred, 173, 175, 300 Descartes, Rene, 261, 272, 281 Dijker, Anton J. M., 228, 236, 290 Donadoni, Sergio, 130, 290 Donald, Merlin, 105, 109, 290, 293 Doty, William, 100, 290 Douglas, Mary, 107, 116, 290 Drîmbă, Ovidiu, 131, 291 Dumitriu, Anton, 57, 103, 291 Dunbar, George L., 37, 291 Durand, Gilbert, 12, 59, 60, 103, 291 Durkheim, Émile, 101, 115, 116, 121
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Religion", 2, 1972 apud Romulus Vulcănescu, Mitologie română, București, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1985, p. 28. 252 Roland Barthes, Mitologii, traduce, note și prefață de Maria Carpov, Iași, Editura Institutul European, 1997, p. 235. 253 Ibidem, p. 236. 254 Merlin Donald, Origins of the Modern Mind: Three Stages in the Evolution of Culture and Cognition, Cambridge, MA, Harvard University Press, 1991, p. 215. 255 Acțiunile deliberate ale lui Vlad Țepeș de a modifica percepțiile și comportamentele individuale și colective și
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
era bărbatul acesta cu Îmbrăcăminte ponosită și chip de ascet, care nu numai că-i salvase viața, dar descifra Într-o bucățică de iască aprinsă o Încercare de crimă de neînțeles? Înțelegea că spaima calului nu fusese o simplă Întâmplare. Merlin era un animal prea cuminte ca să se sperie din senin. și ea Îl stăpânea atât de bine... Cine as cunsese bucățica de iască aprinsă În urechea lui, dovadă fără greș a faptei criminale? Nu era cumva chiar străinul din fața ei
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
că ceea ce fusese în tinerețe îi răpea pentru totdeauna speranța de a vedea. Nu se află vorbe pentru a descrie cu ce cuvinte pline de miere zugrăvea soarta celei chemate să vadă! PHILARÈTE CHASLES 1798-1873 MARCHIZUL DE CUSTINE La contesa Merlin am văzut intrând într-o zi, anunțat de lacheu ca marchiz, dar fără să-i pot desluși numele, un om destul de trupeș și de puternic, îmbrăcat cuviincios, dar fără căutare. După ce a strâns mâna contesei, s-a așezat în agreabilul
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
sport, ocazie cu care a fost supusă avizării „Agenda manifestărilor cultural-artistice, sportive și de tineret” și au fost analizate rapoartele de activitate pe anul 2005 ale Bibliotecii Județene, Centrului de Cultură și Artă al Județului Timiș și Teatrului de Păpuși „Merlin”, respectiv anexele la contractele de management ale directorilor acestor instituții. *** Reprezentantul Consiliului Județean Timiș, care a participat recent la reuniunile de la Bruxelles în cadrul Rețelei culturale „Sigma”, a anunțat că o delegație a acestei structuri europene va fi prezentă la Timișoara
Agenda2006-10-06-administratia () [Corola-journal/Journalistic/284817_a_286146]
-
de Dans condus de prof. Ana Valkay - 23. 12 - ora 11. Teatrul Maghiar de Stat Csiky Gergely: Unde-i revolverul? , de Görgey Gabor - 17. 12, ora 19, Sala Studio, 18. 12, ora 17, Sala Studio. Teatrul pentru copii și tineri „Merlin“: Peticică și Omul de Zăpadă - 19. 12, orele 11 și 12, și 20. 12, ora 10. ARAD Filarmonica de Stat Arad: Concert de Crăciun - 23. 12, ora 19, sala Palatului Cultural. Dirijor: Cristian George Neagu. Teatrul „Ioan Slavici“ Arad: D-ra
Agenda2004-51-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283191_a_284520]
-
dichisita, frumos orînduita și lucida cărticică." (p. 61) Despre Nae Ionescu, părintele spune că "te certa, te înșfăca, te cucerea, îți punea cultura la îndemînă ca pe o prăjitură minunată, ca pe un venin, ca pe un filtru al lui Merlin vrăjitorul, ca pe o spadă cu două tăișuri, ca pe un vîrtej" (p. 81). Sau, vorbind despre rolul călătoriilor în formarea unui om, scrie: "Călătoria e discontinuitate, e contact cu noul, cu neașteptatul, cu abruptul, cu neeuclidianul"(p. 93), iar
Un autor de interior by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6639_a_7964]