3,268 matches
-
de la cel mai bătrân dintre răzeși, un băț de cireș care ținea loc de chitanțier. Cel care plătea impozitul primea o așchie din respectivul băț în loc de chitanță. Existau și funcționarii cu roluri economice: văcarul, ciobanul, pădurarul, paznicii de câmp sau meseriașii angajați de sat - fierari, potcovari, olari, tâmplari sau dulgheri. La 1776, prin Codicele lui Grigore Alexandru Ghica, sătenii erau obligați să aibă astfel de funcționari, munca lor fiind răsplătită, de regulă, în produse. De exemplu, în satul Bogdana, paznicii de
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
operă, e o capodoperă. Un rege puternic, înfășurat într-un stat al normelor liberale: separația puterilor și libertăți câte dorește nea Niță; nici nu poate duce atâtea libertăți! CREAȚIE Platon are un demiurg care nu e creator, ci doar un meseriaș de geniu, fiindcă materia îi premerge. Prima idee de creație reală au adus-o în istorie creștinii. De creat doar zeul creează, iar omul imită. Eu când citesc cuvântul „creație“ — literară, muzicală, filozofică — leșin de râs. Omul nu face altceva
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
și să constați că arhetipurile lui sunt filozofice, dar dacă muți arhetipurile acestea în religia lui Cristos, devin modurile în care el vede divinitatea. Platon n-are divinitate, pentru că la el divinitatea e un simplu „demiurg“, ceea ce în grecește înseamnă „meseriaș“. POLITICĂ Când Charles Maurras a spus la politique d’abord (politica mai întâi), a spus un mare adevăr. Fără politică suntem pierduți. Adică ne împungem ca berbecii unii pe alții. Un mare om politic e un om care are har
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
Sus și Breaza de Jos cu 2-3 funcționari, băncile „Caraimanul” în Breaza de Sus și „Sunătoarea” în Breaza de Jos, școlile de cartier, postul de jandarmi, gara, câteva prăvălii și cârciumi particulare, 23 mori de apă, poverne pentru fabricat țuica, meseriași de diferite branșe. Pe plan cultural, începutul sec. XX este legat de activitatea Caselor Naționale. Dintre întemeietorii acestui locaș de cultură trebuie să-i pomenim pe: generalul Ion Manolescu, preotul Vasile Opriș, meșterul Ion Aldea. După 1900 în cadrul acestei instituții
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
al industriei casnice, un rol important l-au avut femeile, care executau țesături viu colorate, costume naționale și covoare renumite pentru frumusețea lor. Cu timpul, meșteșugurile s-au separat tot mai mult de agricultură, ceea ce a condus la apariția unor meseriași specializați: cărăuși, rotari, fierari, cojocari, cizmari, dogari, șindrilari și dulgheri. Larga desfășurare a terasei pe care s-a înfiripat Breaza, la adăpostul dealurilor acoperite cu pășuni și păduri au dus la dezvoltarea zootehniei, exploatarea lemnului și cultura pomilor fructiferi, ca
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
mult mai la îndemână să pună pe hârtie ceva din experiența intimă, dificil de povestit unor tineri dornici de a savura parfumul vieții românești „de altădată”, mai exact, din perioada interbelică. Spun asta în ideea că am fi avut șansa, meseriași în editarea cărții, să-l întâlnim pe bătrânul scriitor înainte 19 de a-și sfârși zilele, în București, supravegheat, desigur, de vreun agent KGB, dar și de „vigilenta” noastră Securitate. P.H.Lippa trebuie să fi avut ceva particular în persoana
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
un gest (rațional? irațional? - cum vrei ...) tradus în cele două timpuri diferite ale verbului a fi. Ce mai încolo-încoace, fleacuri! Eu: - Ți-am ascultat frazele destul de atent, ca să-mi dau seama (încă o dată!) cât de mult simplifici. Ca orice matematician „meseriaș”, reduci pluralitatea ca să faci operația cât mai ușor. Voi, oamenii numărului și ipoteticului, prea căutați tot timpul rezolvări, iar când dați de greu, gata! și aplicați metoda reducerii la absurd! Dar cum să tot reduci ceva care există, se manifestă
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
obosesc speranțele. Soluția la câte o problemă mai greu de restabilit este, de obicei, dincolo de lungul nasului tău. Dacă nu așezi cum trebuie cărămizile în zid, acestea se vor răzbuna curând. Treaba de mântuială n-are sorți de izbândă. Slab meseriaș îngâmfare de „fruntaș”! Ne străduim a rosti vorbe înțelepte despre viața noastră de aici și de dincolo... Aceste adevărate flori ale cugetului sunt ca niște izvoare de munte năzuind spre marea cea mare compunând și ele o mică istorie... Să
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
nenorocitul vrea să ne vadă pe amândoi. La două. Ce-ar fi să-l facem praf pe cretinul ăsta? — Nu mă interesează, du-te singur, dacă tot mi-ai luat apărarea. Du-te și fă-l tu praf, ești mai meseriaș ca mine. Nu se poate, e nevoie de tine... Acest „e nevoie de tine“ suna straniu, amenințător, „iarăși amenințător“, și-a zis Vasile. Nu ești curios? l-a Întrebat cu naivitate Cristian - sau poate că doar i-a scăpat această
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
vezi sânge? Vrei să simți mirosul fricii? Deasupra cetății se buluceau câțiva nori cenușii. Haitele morții? Îl privi pe pictor drept în ochi. Sânge sau vopsea, amice? Frică sau emoția spectatorului care reușește să intre în scenariul scris de niște meseriași plătiți foarte bine pentru asta? Încă îți păstrezi scepticismul, amice... Hai să mergem, atunci, orele sunt înaintate, cum ar spune bătrânul scriitor, numele nici nu contează. Sunt convins că îți vei schimba părerea după ce vor fi declanșate primele atacuri năvalnice
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
reprezentate în economia comunei. Cele mai dezvoltate sunt cele legate de procesarea producției agricole și de prelucrarea unor resurse locale. În localitatea Lespezi se află moară de porumb, brutărie existentă din 1970, secție de prelucrare a lemnului, mici ateliere ale meseriașilor individuali (tâmplărie, cizmărie, croitorie, împletituri de nuiele - Lilian Todirașcu din Heci etc.). În celelalte sate componente găsim mici prese de ulei, mori de măcinat porumb și ateliere de prelucrare a lemnului. La nivelul comunei se exploatează pietriș, nisip (între Buda
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
parohia Mascateni - Botoșani, Biserica „Sfinții Voievozi” era arsă de război. În 1952, enoriașii au hotărât refacerea bisericii, iar inițiativa a aparținut lipoveanului Vasile Tudose, care a donat și suma de 1000 de lei . Pentru reconstruirea acoperișului, a fost angajat un meseriaș artist, Dumitru Coștiug din Heci, cu suma de 2000 lei, din care 1000 lei a donat-o bisericii. Preot Gheorghe Potolincă, născut la 7 octombrie 1922, în localitatea Conțești comuna Valea Seacă, absolvent al Seminarului Teologic, a fost hirotonit preot
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
înfigeai lingura sau paleta și rămâneau drepte și țepene" (p. 13). Această ordine temeinic împământenită este tulburată de venirea comuniștilor la putere și de descinderile nocturne ale oamenilor în haine de piele sosiți să îi ridice pe foștii negustori și meseriași privați. O mică răscoală în cartier, încheiată cu alungarea unor astfel de purtători de haine de piele a rămas în memoria colectivă sub forma unei legende urbane, prilej de mândrie pentru urmașii celor în cauză. Foarte credibile sunt personajele și
Logica basmului în postmodernitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8785_a_10110]
-
ideii că absența vreunei trimiteri explicite la basmul popular ar fi sporit ambiguitatea și gradul de subtilitate al acestui roman. Fără să fie un răsfățat al istoriilor literare și al topurilor privind cota prozatorilor români contemporani, Stelian }urlea este un meseriaș onest care știe să-și facă bine treaba. Scriitura sa, lipsită zorzoane stilistice, este una corectă, perfect funcțională, de autor sigur pe mijloacele sale de exprimare, Greu de fixat și datorită mobilității sale tematice (în fond, o calitate a scriitorilor
Logica basmului în postmodernitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8785_a_10110]
-
fericirea și febra pe care nu ți le poate da decît capodopera. Vărul Alexandru... e cartea unui povestitor înnăscut, ca și Ion Ioanid, care și-a descoperit acest duh, fără să învețe "meseria de scriitor", ceea ce îmi întărește părerea că meseriașii sînt cei care fac literatură, în timp ce persoanele înzestrate cu duhul povestirii își cîștigă cititorii cu talentul lor. Cît de subțire poate fi, totuși, destinul unei cărți. Autorul i-a trimis-o vărului său care vreo cîteva luni n-a vrut
Vărul lui Liiceanu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8877_a_10202]
-
al locului, invidiat și respectat ca atare. Dar mai mult decât atât, el e martorul extinderii mahalalei: Pe urmă mai veniseră oameni. Mahalaua se lărgise spre marginea gropii, de-a lungul drumului Cuțaridei. Lume nevoiașă, ceferiști de lucrau la stat, meseriași pe banii lor, niște zidari, plini de copii, cu muieri frumoase și parșive, un negustor care ridicase odăi de zid și deschisese cârciumă la rampă, un frizer, un croitor cu atelier mecanic și ucenic; semăna a așezare, nu-i mai
Viața ca o panoramă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9253_a_10578]
-
Muncii, atunci s-a făcut, pentru muncitorii fabricii... Un obicei al lui Costinescu era să trimită în Germania să învețe acolo cei mai tineri și mai buni strungari, tehnicieni, să facă meserie. Era înainte de război. Și tinerii se întorceau, excelenți meseriași, curați, bine îmbrăcați, cu purtări nemțești, civilizate. Așa era și Jean Popa, cumnatul meu, cel pe care avea să-l ia de bărbat, sora mea, Marica, având acum 91 de ani împliniți. După șederea în Germania, Jean, cu tatăl său
Zgărbura by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9379_a_10704]
-
și toate cele necesare pentru dormit.Școala s-a deschis într-o casă boiereasca apoi s-a extins cu noi secții: lăcătușerie, sculptură, ceramică și s-a introdus spre studiu Limba Franceză. Absolvenții școlii deveneau în cea mai mare parte meseriași particulari recunoscuți pentru măiestria și profesionalismul lor, alții se angajau în fabrici și uzine, muncitori. Altă scoală cu caracter practic care a funcționat în Gorj, a fost școala de cântăreți bisericești, înființată în 1895, din inițiativa poporului care se întreținea
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
de gospodărie și economie casnică din Tg-Carbunesti numită pentru educarea fetelor din localitate dar și din satele învecinate și chiar din județ. În asamblul, aceste școli au avut un rol important în educarea în spirit practic a copiilor judetului formând meseriași capabili, care s-au integrat în unitățile economice din țară, fără frica de a nu reuși să nu facă față. Capitolul V Activitatea extrașcolară a învățătorilor și profesorilor Gorjeni Pornită din masa învățătorilor, spre sfârșitul veacului trecut și determinată de
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
în școli particulare din Târgu Jiu. A predat și la Scoala de ceramică și la Școala Normală de băieți din Târgu Jiu, a organizat și condus în calitate de director o grădiniță și o școală secundară cu patru clase particulare, în cadrul societății meseriașilor străini “Unirea” din Târgu Jiu care a purtat numele de “Institutul Ștefan Bobancu”. A contribuit la punerea bazelor bibliotecilor școlare de la școlile primare din Cărbunești și Pojogeni dar și la formarea muzeului gorjean prin colecția istorică adunată și creată la
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
și Țesutul( fusaiole de lut, piatră sau ceramică);comerțul( cel mai important partener era Imperiul Bizantin- comerț cu cereale, animale, minerale, sare, metale, lemn). - Meșteșugarii practica fie ca ocupație, fie ca venituri bănești, diferite meșteșuguri; cojocăritul, Țesătoritul, croitul. - Dintre vechii meseriași amintim câțiva din localitatea Coronini, localitate apropiată Moldovei Noi: Vasile Țundrea( zis Vasile Cojocarul)executa cojoace - cu mâneci sau fără mâneci, cojoace cu vrâstele, pieptare pentru femei și bărbați. - Un alt cojocar era Caracoancea a lui Pârvu( acesta executa cojoace
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
se ocupa cu tâmplăria.A executat singura moară de vânt din Coronini și chiar din zona Clisurii Dunării. Moara lui a fost demontată și dusă la un muzeu al satului( nu există documente în acest domeniu). Aceste informatii legate de meseriașii din Coronini le-a adunat poetul Mihai Leonte de la soția sa Ana, născută în sat Coronini. Doamna Ana Leonte își amintește că la Primaria din Coronini, cândva era un toboșarGheorghe Sârbu, care era un fel de guard comunal, îndeplinind diverse
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
de guard comunal, îndeplinind diverse funcții mărunte solicitate de Primărie. Muzicanții satului erau Ilie Băloi și Gheorghe Țundrea, de la Culă, care cântau din vioară, cât și Pătru lui Olteanu. Din fluier cântau Gheorghe Băloi și Ion Roiban. - Dintre categoriile de meseriași din Coronini făceau parte și zidarii ( cei care construiau case de la fundație până la acoperiș).Ca și zidar era Gheorghe Țundrea,zis Pisicuța.Această meserie era destul de grea, deoarece cei care își făceau case nu aveau întotdeauna numai cărămidă , ci foloseau
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
participat 50 de "cursiști" (termen dat de N. Iorga), dar pe parcurs au fost audiate de peste 150 de participanți veniți pe cont propriu din Vechiul Regat, dar și din Transilvania și Bucovina, intelectuali, studenți, mulți învățători, elevi din cursul superior, meseriași, negustori, dar și țărani din împrejurimile Teleajenului. Printre cei sosiți din Transilvania și Bucovina se aflau cărturari de elită, majoritatea istorici ca: Alexandru Lapedatu, Simion Mândrescu, Ion Lupaș, Onisifor Ghibu, Ion Ursu, George Tofan, dar și "învățători din Prahova, Olt
"Lumina de la Vălenii de Munte" by Ion Ivănescu () [Corola-journal/Journalistic/8177_a_9502]
-
și prestațiile de servicii pentru populație, precum și activitatea de turism. Pe plan local, pentru coordonarea producției bunurilor de larg consum, a activității de aprovizionare și prestare de servicii pentru populație, realizate de unitățile economice, de stat și cooperatiste, precum și de către meseriașii particulari, se înființează comisii de coordonare județene și a municipiului București, în subordinea comitetelor executive județene și al municipiului București și a Consiliului de coordonare a producției bunurilor de larg consum, aprovizionării și prestărilor de servicii pentru populație. Comitetele executive
DECRET nr. 158 din 7 mai 1986 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului de coordonare a producţiei bunurilor de larg consum, aprovizionarii şi prestărilor de servicii pentru populaţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106701_a_108030]