4,293 matches
-
prin ardere, fie ea și doar interioară, ar căpăta doar nuanță cenușiului (de care oricum suntem sătui), provocat de plictisul omului scârbit de orice, până și de cer. Totuși, trebuie sa menționam faptul că, deși cele trei idei regulatoare ale metafizicii kantiene acoperă domeniul investigațiilor posibile, există și alte investigații din metaștiință ce pot fi structurate în funcție de alte concepte ideale, universale și non-empirice, iar scopul lor, evident, extra-științific, măcar creionează ideea de dezvoltare și articulare a înțelegerii, de organizare a acesteia
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Profesorului George Popa, Luceafărul. Treptele spiritului hype rionic 2, are meritul de a readuce în discuție una dintre neprețuitele sale problematici, asupra căreia a stăruit vreme de-o viață, operă emines ciană, cea care conferă literaturii române multiple perspective, cea metafizica rămânând de referință. De-ar fi să ne aplecăm doar la riguroasă „restituire” a înțelesului eminescian, întinsă în cele 7 volume 3, ar fi de-ajuns nu doar să-l amintim, ci să-l și omagiem la celebrările bianuale eminesciene
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
în stele (ne-lumea este sălașul geniului, el nefăcând parte din planul Creației) și din ideile lui Giordano Bruno (mersul geniului, dincolo de orice sistem ontologic, în antilume). Acesta preva lează ideea definirii geniului că intelect în permanent zbor spre eliberarea metafizica. Aș spune că, în fapt, e un pseudo-dialog filosofic, conceput în 33 de strofe, un apendice mesianic voit, o poartă spre zariștea gândirii nemărginite, absolute. Pregătit să dezlege parte din dedesubturile dramei axiologiei lumii, a creației, întrebările lui Hyperion: „Prin
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Național „Mihai Eminescu”, la Festivalul literar „Mihai Eminescu”, ediția a XX-a, 2011. 3. Primele studii eminescologice le-a integrat sub titlul de „Filozofia culturii”: Spațiul poetic eminescian (1982), Prezentul etern eminescian (1989), Spiritul hyperionic sau sublimul eminescian (2003), Libertatea metafizica eminesciana (2005), Deșchideri metafizice în lirica eminesciana (2007), Eminescu sau dincolo de absolut (antologie, 2010). 4. Garabet Ibrăileanu, Studii literare, Ed. Junimea, Iași, 1986, p. 103. 5. Inimitabilul vers iambic de 7-8 silabe al Luceafărului. 6. George Popa descoperă în Luceafărul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
contrazicem și să rostim cu fermitate că poetului Theodor Rapăn i se pot alătura truditorii cu hâr intru credință poeziei. Estetică specială a cărții se sincronizează cu vocea lirica a poetului. Cuvântul, silaba, clipă, melanholia, tăcerea, profunzimea, metaforă, neliniștea, profunzimea, metafizica, dorul, cerul, flăcările Gheenei, umbră, norii, oglindă, păsările, apa, aerul, licornul, firul de iarbă, focul, tăcerea - sunt elemente specifice universului poetic răpanian. Pe tot parcursul cărții descoperim lirismul profund, rafinat al poetului Theodor Rapăn care intelectualizează expresia poetica în limba
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
prin ardere, fie ea și doar interioară, ar căpăta doar nuanță cenușiului (de care oricum suntem sătui), provocat de plictisul omului scârbit de orice, până și de cer. Totuși, trebuie sa menționam faptul că, deși cele trei idei regulatoare ale metafizicii kantiene acoperă domeniul investigațiilor posibile, există și alte investigații din metaștiință ce pot fi structurate în funcție de alte concepte ideale, universale și non-empirice, iar scopul lor, evident, extra-științific, măcar creionează ideea de dezvoltare și articulare a înțelegerii, de organizare a acesteia
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Profesorului George Popa, Luceafărul. Treptele spiritului hype rionic 2, are meritul de a readuce în discuție una dintre neprețuitele sale problematici, asupra căreia a stăruit vreme de-o viață, operă emines ciană, cea care conferă literaturii române multiple perspective, cea metafizica rămânând de referință. De-ar fi să ne aplecăm doar la riguroasă „restituire” a înțelesului eminescian, întinsă în cele 7 volume 3, ar fi de-ajuns nu doar să-l amintim, ci să-l și omagiem la celebrările bianuale eminesciene
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
în stele (ne-lumea este sălașul geniului, el nefăcând parte din planul Creației) și din ideile lui Giordano Bruno (mersul geniului, dincolo de orice sistem ontologic, în antilume). Acesta preva lează ideea definirii geniului că intelect în permanent zbor spre eliberarea metafizica. Aș spune că, în fapt, e un pseudo-dialog filosofic, conceput în 33 de strofe, un apendice mesianic voit, o poartă spre zariștea gândirii nemărginite, absolute. Pregătit să dezlege parte din dedesubturile dramei axiologiei lumii, a creației, întrebările lui Hyperion: „Prin
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Național „Mihai Eminescu”, la Festivalul literar „Mihai Eminescu”, ediția a XX-a, 2011. 3. Primele studii eminescologice le-a integrat sub titlul de „Filozofia culturii”: Spațiul poetic eminescian (1982), Prezentul etern eminescian (1989), Spiritul hyperionic sau sublimul eminescian (2003), Libertatea metafizica eminesciana (2005), Deșchideri metafizice în lirica eminesciana (2007), Eminescu sau dincolo de absolut (antologie, 2010). 4. Garabet Ibrăileanu, Studii literare, Ed. Junimea, Iași, 1986, p. 103. 5. Inimitabilul vers iambic de 7-8 silabe al Luceafărului. 6. George Popa descoperă în Luceafărul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
contrazicem și să rostim cu fermitate că poetului Theodor Rapăn i se pot alătura truditorii cu hâr intru credință poeziei. Estetică specială a cărții se sincronizează cu vocea lirica a poetului. Cuvântul, silaba, clipă, melanholia, tăcerea, profunzimea, metaforă, neliniștea, profunzimea, metafizica, dorul, cerul, flăcările Gheenei, umbră, norii, oglindă, păsările, apa, aerul, licornul, firul de iarbă, focul, tăcerea - sunt elemente specifice universului poetic răpanian. Pe tot parcursul cărții descoperim lirismul profund, rafinat al poetului Theodor Rapăn care intelectualizează expresia poetica în limba
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Sfântului Grigorie de Nyssa este una a insatisfacției și a disperării, să se întrebe la un moment dat despre faptul că această dorință eternă care este bucuria supremă la care o creatură poate avea acces nu face cumva ca această metafizică a devenirii să ne lase nesatisfăcuți într-o oarecare măsură? Această dorință, deși mereu potolită de Dumnezeu, este în sine ca o sete, care ne lasă complet uscați și înfierbântați<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre fericiri, IV, p. 363
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Nyssa, Despre fericiri, IV, p. 363. footnote>. Apelul către Dumnezeu, deși Dumnezeu răspunde fără încetare, rămâne, într-o oarecare măsură, nerezolvat: Vocavi ipsum et non audiit me<footnote P. G. XLIV, col. 893A-C. footnote>. „Ciudat lucru: suntem nesatisfăcuți de această metafizică care absolutizează lucrul cel mai fundamental în noi: insatisfacția...”<footnote Hans Urs von Balthasar, Présence et Pensée ..., p. 75-76. footnote>. Iar mai departe același von Balthasar afirmă: „Găsim de fapt la sfârșitul acestei filosofii a chipului ceva care seamănă cu
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
ar fi altceva decât o formă îndulcită a «disperării» și «tristeții»”<footnote Ibidem, p. 99; cf. Chișcari Ilie, op. cit., p. 611. footnote>. Această dorință etern nesatisfăcută ar ascunde, sub forma unei nostalgii crescânde, disperarea unei conștiințe. Balthasar sugerează că această metafizică a devenirii și dorinței greșește doar pentru că se bazează pur și simplu pe o analiză a naturii realității creaturale. Dar este important să realizăm că Sfântul Grigorie nu are o asemenea metafizică: ἐπέκτασις este, în gândirea lui, un fir dintr-
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
crescânde, disperarea unei conștiințe. Balthasar sugerează că această metafizică a devenirii și dorinței greșește doar pentru că se bazează pur și simplu pe o analiză a naturii realității creaturale. Dar este important să realizăm că Sfântul Grigorie nu are o asemenea metafizică: ἐπέκτασις este, în gândirea lui, un fir dintr-o țesătură, care nu poate fi desfăcut de restul acesteia. Von Balthasar continuă vorbind despre filosofia chipului și a iubirii la Sfântul Grigorie. Dar în opera Sfântului Grigorie, filosofia devenirii și dorinței
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
a cunoscut sărăcia firii omenești, va simți o nenorocire în suflet să nu fie în binele acela și-și va face din viața de aici o viață de plâns” (Ibidem, p. 351). Dar arată de ce nu trebuie să concepem o metafizică a tristeții, pentru că „de aceea Cuvântul fericește plânsul: nu pentru că îl socotește fericit în el însuși, ci pentru ceea ce vine din el” (Sf. Grigorie de Nyssa, Despre fericiri, III, p. 355.), așa încât „nu plânsul îl laudă Cuvântul, ci cunoștința binelui
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
precizat deja, ca un fir roșu care nu poate fi separat de restul țesăturii<footnote A. Louth, Originile tradiției mistice creștine. De la Platon la Dionisie Areopagitul ..., p. 129. footnote>. Astfel că nu se poate vorbi nici pe departe de o „metafizică a insatisfacției”<footnote Faptul că tragismul depărtării de Dumnezeu este o atitudine specifică teologiei occidentale o mărturisește Vladimir Lossky, adăugând că „atitudinea eroică a marilor sfinți ai creștinismului occidental, pradă mâhnirii unei separații tragice de Dumnezeu...nu este cunoscută în
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
ca să vezi și cutare panou, mai tot timpul asaltat de mici privitori încîntați și entuziasmați, arată că există o bună comunicare între ilustrator și consumatorul lui; cu spontaneitate, directețe și logică proprie pentru copil, cu o minimă teoretizare și oarece metafizică pentru adult. Deși premiile fuseseră acordate, mai exista și un premiu al publicului la care am participat și eu împreună cu colega de proiect Alexandra Zervou de la Universitatea din Rodos, cunoscută ,homeristă", convertită de cîtăva vreme la interpretarea rescrierilor și repovestirilor
Alice, Peter Pan și Albă-ca-Zăpada by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10029_a_11354]
-
în totalitate ei. E nemulțumire perpetuă și insatisfacție constantă, dar o nemulțumire și o insatisfacție a căror expresie vie este o atitudine în care nu morala precumpănește, ci atitudinea religioasă. Sau dacă adjectivul ,religioasă" ne sperie, atunci să-i spunem ,metafizică", căci e totuna. Tocmai de aceea spuneam la început că, la Kierkegaard, opinia nu e maliția sarcastică de tip moral, ci frondă religioasă de tip existențial. Cu asemenea idei ne întîmpină volumul tradus de Ana-Stanca Tabarasi.
Deliciile ironiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10049_a_11374]
-
departe de preocupările sale estetice, Petru Vaida se întreabă dacă esteticianul român ar fi reușit, în situația în care ar fi fost liber, să dea o formă completă, sistematică, gîndirii sale filozofice. Răspunsul lui Petru Vaida e răspicat: neavînd vocația metafizicii, ci doar nostalgia ei, Vianu nu ar fi elaborat o filozofie propriu-zisă. Cauza acestei neputințe este de găsit mai ales în preferința sa mărturisită pentru exactitatea de tip științific în dauna speculațiilor ambigue de tip filozofic. Cu alte cuvinte, cerînd
Aporiile rațiunii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10104_a_11429]
-
11, va fi celebrată o liturghie solemnă - „Veni Sancte“. Slujba va fi oficiată de Msgr. Böcskei László, vicar general al Episcopiei romano-catolice de Timișoara, în prezența corpului profesoral și a elevilor de la liceul romano-catolic „Gerhardinum“. ( L. S.) Prelegeri-dezbateri Asociația de Metafizică „Cercul Vian“ din Timișoara organizează un ciclu de prelegeri-dezbateri cu tema „Cum să trăim în acord cu legile divine“, ce va începe pe 4 octombrie și va continua o dată la două săptămâni. Intrarea va fi gratuită. Relații - între orele 21
Agenda2003-37-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281455_a_282784]
-
întâlnire cu astrologia s-a produs în primăvara anului 1992, la București, locul în care m-am născut. Un prieten m-a invitat la o conferință susținută de Asociația Elta-Universitate, unde l-am auzit pe domnul Ion Dumitrescu vorbind despre metafizică și astrologie. Când am auzit termenul astrologie, m-am gândit că sună foarte frumos, chiar dacă nu cunoșteam nimic în domeniu. După 5 luni de la acea conferință, am plecat la Deva, unde am susținut primul meu curs despre metafizică și astrologie
Agenda2004-3-04-d () [Corola-journal/Journalistic/281949_a_283278]
-
vorbind despre metafizică și astrologie. Când am auzit termenul astrologie, m-am gândit că sună foarte frumos, chiar dacă nu cunoșteam nimic în domeniu. După 5 luni de la acea conferință, am plecat la Deva, unde am susținut primul meu curs despre metafizică și astrologie. În cele 5 luni scurse între momentul când am auzit prima oară despre astrologie și momentul când am susținut primul curs despre astrologie, am avut ocazia să particip la cursurile de astrologie și metafizică susținute de dl Ion
Agenda2004-3-04-d () [Corola-journal/Journalistic/281949_a_283278]
-
primul meu curs despre metafizică și astrologie. În cele 5 luni scurse între momentul când am auzit prima oară despre astrologie și momentul când am susținut primul curs despre astrologie, am avut ocazia să particip la cursurile de astrologie și metafizică susținute de dl Ion Dumitrescu, dl Dan Gordin (omul de la care am învățat cum se calculează o astrogramă), dl Adrian Mândruță. Aceștia sunt oamenii care m-au ajutat să asimilez cunoștințele de bază în astrologie. Am perceput astrologia ca pe
Agenda2004-3-04-d () [Corola-journal/Journalistic/281949_a_283278]
-
întâlnire cu astrologia s-a produs în primăvara anului 1992, la București, locul în care m-am născut. Un prieten m-a invitat la o conferință susținută de Asociația Elta-Universitate, unde l-am auzit pe domnul Ion Dumitrescu vorbind despre metafizică și astrologie. Când am auzit termenul astrologie, m-am gândit că sună foarte frumos, chiar dacă nu cunoșteam nimic în domeniu. După 5 luni de la acea conferință, am plecat la Deva, unde am susținut primul meu curs despre metafizică și astrologie
Agenda2004-3-04-d () [Corola-journal/Journalistic/281949_a_283278]
-
vorbind despre metafizică și astrologie. Când am auzit termenul astrologie, m-am gândit că sună foarte frumos, chiar dacă nu cunoșteam nimic în domeniu. După 5 luni de la acea conferință, am plecat la Deva, unde am susținut primul meu curs despre metafizică și astrologie. În cele 5 luni scurse între momentul când am auzit prima oară despre astrologie și momentul când am susținut primul curs despre astrologie, am avut ocazia să particip la cursurile de astrologie și metafizică susținute de dl Ion
Agenda2004-3-04-d () [Corola-journal/Journalistic/281949_a_283278]