215 matches
-
Pariziana este un mecanism complex. Clorinde este printre toate femeile pe care le-a cunoscut Rougon "la machine la plus compliquée qu'on pût imaginer (...) Elle restait multiple, puérile et profonde" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.80, 275]. Această metaforizare permanentă a personajelor face posibilă pendularea lor între lumea mitică și cea reală 131. Personalitatea Parizienei este un spațiu misterios al coincidentei contrariilor, care acționează potrivit logicii și dinamicii mitologice, al convertirii continue a unui conținut în opusul său132. O
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
22. Luând în studiu același fenomen, M. Eurrutia 23 (de la Universitatea din Alicante din Spania) constată că, din punctul de vedere al analizei semantice, "formarea neologismelor constă în principal în schimbările de sens, fără modificarea semnificantului, pe baza proceselor de metaforizare și de specializare"24. Autoarea propune o interpretare a modificărilor semantice din limba franceză pe baza a trei principii de asociere: similaritatea, contiguitatea și contrastul, incluzând inovațiile lexicale rezultate în urma absorbției lexicale printre fenomenele datorate contiguității sintagmatice: "Un exemplu reprezentativ
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
de ambiguitate, contextul este cel care permite eliminarea echivocului"25. Ceea ce trebuie remarcat în favoarea autoarei articolului este că aceasta relevă, deși destul de timid, că procedeul are darul de a forma noi cuvinte, spre deosebire de celelalte mecanisme de schimbare semantică, cum sunt metaforizarea, specializarea, analogia sau alunecarea semantică determinată de dispariția termenilor concurenți 26, care nu fac decât să confere noi semnificații cuvintelor preexistente. Termenul de specialitate absorbție ar fi, așadar, acceptabil pentru a circumscrie și a delimita procedeul pe care îl studiem
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
literă de lege în manuale și influențează, de pe aceste poziții, receptarea de bază a operei eminesciene, fiind sistematic rău înțelese, luate literal sau, dimpotrivă, răstălmăcite. Apoi critica postbelică, în chiar realizările ei optime, suferă prea adesea de tentația narcisistă a metaforizării, drapându-și judecățile în falduri de împrumut, care le perturbă mesajul. Asupra lui Eminescu s-au realizat toate aplicațiile hermeneutice venite din Occident înainte să se completeze ediția critică a Operelor - ce poate fi mai elocvent pentru situația inegală și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
cu bani puțini e construit pe o idee cât se poate de interesantă, care poate să aducă în dezbatere practica artistică ca modalitate de răspuns vizibil, în replică la mistificarea spațiului și conștiinței publice prin monumentalizarea oficială a puterii, însă metaforizarea excesivă propusă în livrarea (poate și în selectarea) lucrărilor îi sabotează elanul de convingere. Lucian Dan Teodorovici, câștigător al concursului CNC Senior editorul „Suplimentului de cultură“, Lucian Dan Teodorovici, se numără și anul acesta printre câștigătorii concursului lansat de Centrul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
pune pe picior de egalitate organizația ca sistem cultural cu organizația tip mașină sau politică. Scopurile fundamentale ale acestora sunt total diferite, prin urmare vor promova și vor solicita un anumit comportament organizațional și anumite performanțe. Deși atractivă ca modalitate, metaforizarea organizației atrage după sine și opozanți care îi pot reproșa maniera subiectivă și reducționistă de analiză a organizației, prin care se accentuează anumite trăsături ale acesteia în defavoarea altora, la fel de importante. Multiplicarea perspectivelor de analiză a organizațiilor, definirea acesteia prin prisma
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
un domeniu de cunoaștere și de comunicare particular. Cuvintele care circumscriu lexicul politic reprezintă, în mare parte, elemente ale vocabularului comun, a căror polisemie include unul sau mai multe sensuri legate de referențialul politic, de obicei sensuri secundare, dezvoltate prin metaforizarea unor cuvinte comune sau proprii (antonomază). În zona denominației sau a referinței politice, sunt atrase unități lexicale care aparțin unor câmpuri semantice variate, mai vechi sau mai recente, precum și elemente ale lexicului altor domenii de cunoaștere și comunicare, în special
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
dreptate din sfera "idiomurilor", considerându-le, în schimb, "fenomene aflate la limita "solidarităților lexicale" în sensul lui E. Coșeriu"73. Totodată, Burger face numeroase observații pertinente privind actualizarea idiomurilor în discurs. Dintre acestea, sunt de reținut mai ales considerațiile asupra "metaforizării secundare"74, fenomen care face ca, în ciuda statutului lor "idiomatic", cuvintele din cadrul unei unități frazeologice să poată contracta, în planul textului, anumite relații semantice în calitate de lexeme autonome. Vom reveni asupra acestui aspect în capitolele următoare. 2.4. Fără îndoială că
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
care latră nu mușcă.) Totodată, în cazul textemelor descriptive, poziția subiectului este ocupată întotdeauna de către un nominal determinat cu trăsăturile [+Animat] [+Uman], indiferent dacă aceste trăsături îi sunt inerente numelui sau dacă le-a dobândit în urma unui proces de personificare/metaforizare. Din aceste motive, textemele descriptive au un caracter binar (dispare din schemă termenul C, asupra căruia se transfera obiectul B al textemelor eventive), "static" (calitatea B este una proprie subiectului A, nu dobândită în urma unei interacțiuni cu un alt obiect
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Ai carte, ai parte etc. Textemele de această factură sunt expresia unui ethos (individual sau colectiv), iar analiza lor reprezintă una dintre cele mai eficiente modalități de a aproxima "înțelepciunea" unei comunități sau poetica unui autor; c) texteme bazate pe metaforizare, în care raportul dintre A și B ia naștere din încălcarea "solidarităților lexicale" curente, dar continuă să fie prezentat ca o relație necesară între componente: Urciorul nu merge de multe ori la apă/la fântână, Vrabia mălai visează etc. Pe lângă
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
sunt implicate și a unei lipse de rigoare metodic rațională. Având drept sursă interpretările variate, analize și extinderi ale părților raționale, popularizarea cunoștințelor, dezbaterile publice cu personaje mai mult sau mai puțin avizate, are loc o extindere de imagine și metaforizarea acesteia. Pulsionalul se extinde pe direcții greu identificabile sau definibile. Interacțiunile determină un amestec de influențe și corelații imaginare, iar prin popularizare se obțin imagini sintetice ale acestora. Între acestea forme de imaginar rațional putem urmări evoluția transformărilor interioare ciclului
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
o reevaluare valorică a trecutului, reordonându-se imaginile. Reordonarea se face începând de la simplitatea și puritatea imaginilor inițiale, evoluând printr-o raționalizare și dezvoltare rațional-metodică a acestora, construindu-se o structură rațională bine închegată, pentru ca în cele din urmă prin interpretarea metaforizarea și reanalizarea respectivelor imagini să se ajungă la o nouă formă de dezvoltare pulsională a imaginarului. Această evoluție descrisă aici nu este una strict temporală, ci de ordin axiologic prin acceptarea și reordonarea valorică a anumitor tipuri de imagine. Exemplificând
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
mai puternice și mai bine organizate instrumente de cenzură: Inchiziția. Această cenzură dorește să păstreze principiile ortodoxe ale catolicismului și limitează imaginarul la o anumită imagine standard. Efectul acestui gen de cenzură este o tendință naturală de ocultare, de sintetizare, metaforizare și simbolizare a mesajului astfel încât percepția mesajului să fie limitată. Efectul ei este opus scopului declarat, pentru că în loc de limitare a imaginarului pulsional se realizează o amplificare a acestuia. Cea de-a doua formă de cenzură este a noului mod de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Iana, soarele și luna, în strânsă legătură cu numele lunii ianuarie, Ianus. Tudor Pamfile în capitolul dedicat Sânzienelor mărturisește că n-a găsit nicăieri legenda acestei plante, însă numele ei aflat în mai multe balade și cântece bătrânești este o metaforizare a lunii 25. (În zona Olteniei, are înțeles și de Drăgaică, "Drăgaicele sunt un fel de Șoimane, Rusalii sau Sfinte care opăcesc pe oameni"26). Victor Kernabach face distincția între Ileana Cosânzeana (a cărei etimologie incertă o găsește în cosângeana
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
90 III.9.4. Metafore polilexicale de identificare / 90 III.10. Metafora și problema transparenței în comunicarea specializată / 91 III.10.1. Transparență și traductibilitate: metafora de Internet / 93 III.11. Hermeneutica metaforei jurnalistice / 100 III.11.1. Procesul de metaforizare jurnalistică / 102 III.11.2. Funcția persuasivă a metaforei jurnalistice / 106 III.11.3. Destructurarea metaforei terminologice în limbajul jurnalistic: cazul lui "Robin Hood" / 111 Capitolul IV. Dinamica metaforei terminologice de sursă greco-latină / 113 IV.1. Echivalență/ analogie / 113 IV
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
unei teorii a transportului de sens în metaforă" (P. Ricoeur, 1984: 6), unde prin "tenor/conținut" numea ideea subiacentă, iar prin "vehicle/ vehicul", punctul comun în baza căruia se realizează asemănarea. Metafora este așadar, suma celor două unități. Procesul de metaforizare este o sinteză: cuvântul comunică, implicit, două idei, gândirea stabilește legăturile. Metodologic și conceptual, teoria lui Max Black privind metafora este asemănătoare cu aceea emisă de I.A. Richards. Trei sunt direcțiile novatoare de cercetare enunțate/argumentate de M. Black
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
că e o metaforă explicită (...) fie că e o metaforă implicită". (A. Bidu-Vrănceanu, coord. 2012: 34). Transferul este "relativ liber" în cazul metaforelor artistice, spre deosebire de "transferul de domeniu"pe care îl antrenează metafora terminologică. Distincții necesare se impun și între metaforizarea științifică/ teoretică și metaforizarea specializată (conceptuală și terminologică). Procesul de metaforizare științifică are o sferă amplă și complexă de cercetare, dată de specificul obiectului de studiu. Complexitatea vine din corelația care se stabilește între dimensiunea creativă, retorică, psihologică, estetică, cognitivă
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
explicită (...) fie că e o metaforă implicită". (A. Bidu-Vrănceanu, coord. 2012: 34). Transferul este "relativ liber" în cazul metaforelor artistice, spre deosebire de "transferul de domeniu"pe care îl antrenează metafora terminologică. Distincții necesare se impun și între metaforizarea științifică/ teoretică și metaforizarea specializată (conceptuală și terminologică). Procesul de metaforizare științifică are o sferă amplă și complexă de cercetare, dată de specificul obiectului de studiu. Complexitatea vine din corelația care se stabilește între dimensiunea creativă, retorică, psihologică, estetică, cognitivă a procesului de metaforizare
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
A. Bidu-Vrănceanu, coord. 2012: 34). Transferul este "relativ liber" în cazul metaforelor artistice, spre deosebire de "transferul de domeniu"pe care îl antrenează metafora terminologică. Distincții necesare se impun și între metaforizarea științifică/ teoretică și metaforizarea specializată (conceptuală și terminologică). Procesul de metaforizare științifică are o sferă amplă și complexă de cercetare, dată de specificul obiectului de studiu. Complexitatea vine din corelația care se stabilește între dimensiunea creativă, retorică, psihologică, estetică, cognitivă a procesului de metaforizare, în sine. Metaforizarea științifică nu presupune doar
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
metaforizarea specializată (conceptuală și terminologică). Procesul de metaforizare științifică are o sferă amplă și complexă de cercetare, dată de specificul obiectului de studiu. Complexitatea vine din corelația care se stabilește între dimensiunea creativă, retorică, psihologică, estetică, cognitivă a procesului de metaforizare, în sine. Metaforizarea științifică nu presupune doar o simplă substituție, o deplasare a cuvântului, ci un fenomen realizat în consonanță cu trei "planuri de relevanță", abordate recent, dintr-o perspectivă retorică, de Ioan Milică (Lumi discursive, 2013: 253-275): "planul reprezentării
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
și terminologică). Procesul de metaforizare științifică are o sferă amplă și complexă de cercetare, dată de specificul obiectului de studiu. Complexitatea vine din corelația care se stabilește între dimensiunea creativă, retorică, psihologică, estetică, cognitivă a procesului de metaforizare, în sine. Metaforizarea științifică nu presupune doar o simplă substituție, o deplasare a cuvântului, ci un fenomen realizat în consonanță cu trei "planuri de relevanță", abordate recent, dintr-o perspectivă retorică, de Ioan Milică (Lumi discursive, 2013: 253-275): "planul reprezentării", "planul interacțiunii cu
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
angajează obiectul cunoașterii științifice. Pentru a se "materializa", raționamentul este frecvent țesut în pânza unor concretizări imagistice care au menirea de a ilustra și de a cristaliza judecățile omului de știință. Științele abundă în astfel de arhitecturi imagistice, întemeiate pe metaforizare. În fizică, Niels Bohr a explicat structura atomului prin recurs la metafora "sistemului solar..." (Ioan Milică, Lumi discursive, 2013 http: //www.academia. edu/8264659/Metafora stiintifica extras din Lumi discursive Resemantizarea diferitelor straturi metaforice, metamorfozele conceptuale (produse la nivelul reprezentării) determină "migrația" constructelor metaforice de la o
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
gestaltismului, iar proliferarea metaforelor sistemice și spațiale în scrierile din a doua jumătate a secolului al XX-lea a fost pusă pe seama emergenței psihologiei cognitive". Sunt schimbări în măsură să semnaleze faptul că "receptorului i se propun anumite tipuri de metaforizare care, în timp, devin canonice sau nu..." (idem). Rolul metaforelor științifice este de a asigura în plan textual "unitatea și coerența expunerii științifice", de a reflecta "tipul de secvență discursivă" (idem) la structurarea căreia metafora participă. Metafora arborelui este unul
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
conceptualizare și/ sau denominare (L. Depecker, 2002; M. Soskice, J. & Harris 1995; M.T. Cabré, 2000 etc.) a cărei funcție este aceea de instrument de cunoaștere. Metaforele specializate compensează carențele denominative și/ sau noționale existente la nivelul diferitelor terminologii. Procesul de metaforizare din planul reprezentării urmează un tipar logic și obiectiv, respectând un algoritm de selectare a unei denumiri conform identității de obiect, de caracteristică, de funcție, între două obiecte eterogene etc. Trei sunt termenii utilizați în acest proces: "obiectul" care urmează
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
de conceptualizare: locutorul face recurs la metaforă nu numai în scopuri denominative și/ sau de conceptualizare, ci și din rațiunea de a conferi transparență limbajului și în mod special, comunicării specializate. Abordarea cognitivă pune în evidență această trăsătură fundamentală a metaforizării: raportul dintre transparența de conceptualizare și eficiența la nivelul cunoașterii științifice. Așa, de exemplu, în fizică, metaforele "sugerează o legătură cu lumea contingentă: frontieră, filtru, număr rațional, număr transcendent etc." (S. Marcus, Discurs...). Corpul uman a reprezentat măsura tuturor lucrurilor
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]