316 matches
-
de cel de natură creștină), în primăvara lui 1944 încurajându-și colegii pastori calvini să-i ajute pe cei doritori să se creștineze. Dacă vrem să înțelegem transformarea gândirii politice transilvane din această perioadă, diferența este sesizabilă mai ales în metamorfozarea ideii de "slujire a poporului". Pentru elita maghiară (și pentru partidul ei) ajunsă la putere, superioritatea culturală nu mai însemna fundamentul supraviețuirii, ci o situație reală; nu mai era un posibil mecanism de apărare a maghiarimii, pătrunsă de spiritul creștin
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
înfruntă grotescul tulburării fără a rezona consubstanțial cu această tulburare. Astfel, el se menține întru constanta ontică a binelui. Perturbarea negativă poate înfrânge un astfel de spirit copleșindu-l prin intensitate și perseverență dar se dovedește incapabilă să-i susțină metamorfozarea spre întunecarea esențelor sale. Aici cel ce a ales opțiunea binelui, pășește în fluxul deschis al unei introspecții revelatoare de nemărginiri ale sinelui. Nerătăcind, el se descoperă dincolo de cerul senin al propriei conștiințe azurii, drept un ne-temporal Atlas ce-
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
risipire dizolvantă pentru hipnoza liniștii colective, pentru narcoza unei acalmii comune. Astfel, chiar tendințele sau încercările de înaintare spre acele adâncimi ale conștiinței trebuie reprimate sau atent încadrate fiind stopate ulterior. Suferința de ordin spiritual impune individualității acele transformări, acele metamorfozări ce conferă sufletului forța de a privi și de a se raporta la propria conștiință precum și la conștiința celorlalți într-un mod direct, fără intermediari și nume false imprimate de voința vulgului social. În acest sens, nemărturisirea sentimentului de profundă
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
se încrede din ce în ce mai mult ca finalitate justificantă și compensatorie pentru suferința sa. Apelul la intuirea și confirmarea fondului transcendent al mundaneității urmată de asumarea ei plină de speranță agonică survine, și în acest context, prin și întru transformările, remodelările dureroase, metamorfozările determinate spiritului de către suferința ce-l încearcă. Bipolaritatea raportului pozitiv-negativ drept o constantă a imanentului impusă de dincolo de acesta, prezența copleșitoare a răului în oceanul afectelor umane dar și irumperea insulară a binelui ca profeție despre o realitate invariabilă ce
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
ce își ia drept etalon performanța lui Edmond Rostand, „miliardarul de rime”, încercând osmoza între lirism și verva spumoasă. Protagonistul acestei povești de dragoste, Titi Roznov, este, într-o măsură, un alter ego al autorului Fantaziilor. Probând încă o dată putința metamorfozării, A. abordează și domeniul prozei, experimentând diverse formule. Primele două volume, Cireșul lui Lucullus și Portrete, sunt semnate împreună cu St. O. Iosif, dar stilul și materialul de viață îi aparțin în mare măsură. Cel dintâi conține proză scurtă, variată ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
mod egal receptorii, mușchii corpului și creierul. Problema respectivă a fost anterior formulată de Descartes; spre deosebire însă de acesta, Hartley întrevede posibilitatea realizării unei legături între urma de pe creier a acțiunii anterioare și reacția musculară actuală, ca și posibilitatea metamorfozării acestei legături, ca urmare a repetabilității ei pe calea asociației: ceea ce reprezintă o a doua încercare, diferită de cea carteziană, de explicare a reflexului. De data aceasta, reacția reflexă inițiată are loc pe un plan superior, de suprapunere și unificare
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
fondatorul, un centru de cultură cu valențe europene. La Alba-Iulia, tradițiile venind din secole anterioare, în care Ioan al II-lea Sigismund facilitase legătura cu umanismul renascentist sau în care Gabriel Bethlen deschisese noi ferestre spre civilizația în curs de metamorfozare a Europei, era firesc ca mediul aulic să continue să exercite o pondere și mai mare în ordinea culturii în inima cetății nou construite de Carol al VI-lea (de unde și numele, în acea epocă, de Alba Carolinensis); departe de
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
plină epocă a Luminilor sunt stabilite nenumărate contacte pe linie de cult, dar și sub aspectul cultural, între Conventus Radnensis și societățile intelectual-religioase din Arad, Cenad, Oradea, Timișoara, Cluj, Deva. Ele sunt dublate de conexiunile cu lumea în curs de metamorfozare a Europei de mijloc: Slovenia, Ungaria, Bosnia, Polonia, Serbia, Italia, Dalmația. Nu este o întâmplare că în fondurile de la Radna am descoperit o sumă de cărți purtând însemnări ce precizează schimbul reciproc de valori spirituale. În contextul creat de evenimentele
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
și consilieri de stat, până la nobilime comună, de la profesori, oameni de știință și de litere, gânditori, până la burghezime de rând, editori, librari, negustori. Ceea ce arată că, dincolo de starea de înapoiere, mișcarea de idei se află într-un proces de evidentă metamorfozare. Aristocrația cultă le va face cunoscute, le va populariza. Cf. studiul lui Éva H. Balăzs, în volumul Les Lumières en Europe Centrale, II, Budapesta, 1975, pp. 23-28. Vezi copia scrisorii din 13-25 august 1802 în Arhiva Academei Sârbe de științe
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
unei imagini universale ce servește ca antidot amneziei. Imaginea are puterea de a produce halucinația prin care omul uită de intenția sa primă. Spre deosebire de timpul linear istoric, timpul imaginii este unul circular redat prin pixelii suprafeței și este specific magicului. Metamorfozarea timpului face să înțelegem fotografia și filmul ca forțe ce pot crea o conștiință a magicului ce se opune conștiinței istorice. Abstractizarea lineară a suprafețelor imaginii se poate face numai prin gândirea conceptuală care extrage din fenomenalitatea imaginii ceea ce corespunde
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
are capacitatea de a oferi opera mare sau capodoperele, prin faptul că aceste opere speciale sunt lipsite de o istoricitate și sunt atemporale. Opera de artă poate fi definită în opoziție cu istoricitatea fiindcă o depășește prin spiritul viu al metamorfozării obiectivante. Opusă istoricității, opera de artă are capacitatea de a intra într-o interpretare repetitivă cu perspective noi: opera de artă este inepuizabilă. Acest fenomen se poate vedea cel mai clar în tragedia greacă, prin Sofocle, Eschil sau prin modernii
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
taină - Leonardo da Vinci: atunci când eliminăm legenda lui Iisus pictura va deveni, probabil, ceva diferit în relația cu titul său. Cu alte cuvinte, titlul unei opere vizuale ne direcționează la un timp și un spațiu date, adică la istoricitatea sa. Metamorfozarea unei imagini într-un simbol oferă, după Bahtin 44, o perspectivă semantică, prin care simbolul originar este comparat cu o totalitate globală prin conținut oferindu-i spațiu de interpretare. Contemplarea artelor vizuale oferă privitorului o atmosferă proprie obiectului de artă
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
consideră a fi exact același lucru cu teoria „ordinii din haos” a lui Prigogine. Citatul care urmează este sugestiv pentru acest mod poetic de a interpreta și a pune laolaltă viziuni științifice ireconciliabile. L-am ales pentru că el conține formidabila metamorfozare a modernului Tyler în postmodernist. Doll jr. scrie imperturbabil: Concepțiile lui Tyler și Taylor și mișcările behavioriste n-au fost înțelese ca ferment (the ferment); mai degrabă au fost renegate, ocolite sau ignorate. Or, în acest ferment - fie dezordinea (the
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
interesează Ulise cel matur, care se schimbă printr-o „răsucire radicală” (Kehre, cum i-ar spune Heidegger, care a traversat și el o astfel de „răsturnare”), prin care devine un „alt Ulise”. Dar trebuie să vedem cum s-a produs metamorfozarea tânărului aventurier în înțeleptul care se pune la adăpost de grozăviile lumii. Alți tineri, năbădăioși și banali ca și el, s-au pierdut în zarva vieții, fără să-și fi găsit rostul și fără să-și fi luat soarta în
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și fără consecințe maligne, datorită intervenției prompte a zeului Hermes. Ca psychopompos, acesta știa de câte lucruri cumplite era în stare vrăjitoarea. El l-a prevenit pe Ulise și acesta a știut să le evite. Dar Ulise a asistat la metamorfozarea tovarășilor săi în porci; Circe i-a pocit râzând suav, cu subînțeles. Ulise a învățat, din această pățanie, că există metempsihoză, că după moarte sufletul supraviețuiește, putându-se întrupa în orice fel de viețuitoare. Circe era ucigașă și numeroasele fiare
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
dar mai ales față de tradiționalism, ceea ce euristica este față de algoritmică. Precizarea accepțiunii acestor termeni permite dezvăluirea relației și dinamicii mecanismului ce reunește modernul și tradiționalul. Se pot sesiza două planuri a căror mișcare, prin ecoul ei social și cultural, generează metamorfozarea unuia în celălalt, într-o succesiune circulară imperturbabilă în istoria Europei. Astfel, tradiția se rupe la un moment dat de dimensiunea practică a vieții, degenerînd în tradiționalism; acesta incită la reacții și acțiuni antitradiționale care deviază mentalitățile spre un nou
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
-și impune propriile modele culturale, fiind nevoită să le integreze cu cele deja existente, ceea ce conturează o nouă construcție identitară. Cel de-al doilea implică o însușire artificială, forțată a identității, alteritatea fiind nevoită să intre într-un proces de metamorfozare, care uneori poate duce până la dezrădăcinare, pentru a-și asigura acceptarea și în final integrarea. Este foarte posibil ca tocmai fenomenul dezrădăcinării să explice de ce foarte mulți dintre cei care vin din afara grupului, și reușesc să se integreze, promovează cu
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
situația evocată, aș fi avut, în mod cert, exact reacția ei. De indignare. În orice țară există, pe lângă masiva populație majoritară și pe lângă una sau mai multe minorități bine conturate, și o categorie - restrânsă - de indivizi aflați în proces de metamorfozare etnică. Se rusifică, se românizează (cazul părinților mei și în faza finală a procesului - al meu), se maghiarizează. Nu poate fi decât în folosul societății respective ca, în cadrul ei, să se țină seama și de opinia, de optica acestor oameni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
mitologic tocmai ca să pot să constat cum totul se comportă potrivit principiului heraclitean. Și cu toate astea, în alcătuirea divină a trupurilor se intuiește permanent teama subterană a dezagregării. Parcă toată firea e frisonată de această frică. Ca să ajungă la metamorfozare, ca să se poată transmuta în alte entități, eroii ca și zeii își preschimbă forma corporală, trec prin procese de desfacere în bucăți, sfârșesc inevitabil prin a muri. Am ajuns la convingerea că, în realitate, nimic nu reușește să treacă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
despre geneza soarelui și a lunii, din care se pot extrage amoniții foarte severe împotriva incestului. Dar cea mai cunoscută e doctrina privind moartea și reîncarnarea, apreciată încă de vechii greci și de Herodot, așa cum se arată în Istoriile acestuia. Metamorfozare Mă tulbură permanent apa cu legănările ei în eternă mișcare... cu multiplele ei culori. Deseori mă-ncântă s-o privesc și, obsedat, trăiesc clipe nesfârșite de bucurie... Rămân cu ochii ațintiți peste uriașa întindere mișcătoare ce nu cunoaște, decât arareori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
forță obscură în văzduh, izbutesc să-mi umple sufletul de extaz. Mai ales când observ că trupul meu e tot mai neputincios. Și totuși am zburat și eu de atâtea ori, nespus de fericit, în vis. De-aș putea, prin metamorfozare, să mă redau mie însumi, reînsuflețindu-mă într-un trup de pasăre... Renaștere În realitate, cred că începutul suprem se află în moarte. Numai prin moarte renaștem. Acest declin continuu, de zi cu zi, îmi poartă trupul să-și întâlnească
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Că el mi-a dat somnul, Mulțumi-le-ar sfântul, Că el mi-a luat gândul. M-au marcat elementele poetice prin care se exorcizează prezența morții, ca și personificarea acesteia în „corboaică neagră”, ce se înscrie în regimul de metamorfozări practicat în aria cultă mediteraneeană. Medeea Aș vrea să cunosc pornirea forței criminale care a împins-o pe Medeea să distrugă totul, din răzbunare pentru infidelitate. Gândesc că este imposibil să nu fi fost torturată de remușcări teribile după ce și-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Homer, zeii, întocmai ca și oamenii, freamătă râvnind la plăcerea acuplării. Adesea se supun bucuroși unor ciudate procese de metamorfoză, numai să poată să se bucure de trupul muritoarelor ce întruchipează obiectul poftelor lor. Oamenii, în schimb, trebuie să îndure metamorfozări dintre cele mai degradante atunci când îndrăznesc să aspire la vreo zeiță. Nu mi se pare că asta ar fi drept. Neîncredere Aleg de bună-voie să-i neglijez pe zei și susțin spontan inutilitatea lor. Nu-i pot acorda încredere cuiva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
mitocondrial. Membranele, enzimele și acizii nucleici sunt astfel continuu redistribuite în interiorul unui sistem mitocondrial fluid. Numărul mitocondriilor variază de la mai puțin de zece, în celulele cu creștere rapidă, la peste cincizeci, în celulele din faza staționară. Mitocondriile suferă o permanentă metamorfozare, așa încât orice apreciere referitoare la forma organitelor implică un anumit risc. Exceptând celulele fazei staționare și mutantele "petite" citoplasmatice, în care mitocondriile sunt de regulă mici, sferice sau ovale, cu diametrul de 0,3-0,5 μm, celulele din toate celelalte
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
etc.; * jocuri didactice pe grupe Drumul personajelor, Pe cărări de... anotimpuri, Iepurașii și veverițele, Cum se termină povestea? etc.; vezi și distincția: * jocuri individuale: jocuri motrice având propriul corp drept instrument; jocuri de construcție; jocuri de rol (implicând acțiunea de ,,metamorfozare" în persoane, lucruri); * jocuri sociale: jocuri de imitație simplă; jocuri de rol complementare (educator copil); jocuri combative etc. ( Prin prisma raportării la nivelul comunicării, se diferențiază: * jocuri didactice verbale orale/scrise valorificând în realizarea comunicării orale/scrise cu precădere nivelul
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]