154 matches
-
nemiluita. În 1574, la terminara zidirii, a fost închinată ca metoh al mănăstirii Dionisiate din Sfântul Munte. Apoi, în 1624, după restaurarea făcută de Maria, fiica lui Petru Șchiopu voievod, mănăstirea a devenit metoh al mănăstirii Galata. Prin 1702 devenise metoh al mănăstirii Cetățuia. Trecând din mână în mână, nu a fost gospodărită acătării niciodată. Iaca ce spune la 18 decembrie 1616 (7125) chiar Maria, fiica lui Petru Șchiopu, doar după 42 de ani de la zidirea bisericii: „Deci, cînd au vrut
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Țării Moldovei, cînd am venit și eu cu măriia sa, aflat-am mănăstirea noastră de la Hlincea pustie și toate satele răshirate și pustiite, căci... de la mănăstiri de la Dionisiate, călugării n-au mai venit nici au mai purtat de grijă de metoh... ce-au lăsat tot de s-au pustiit”... Iaca, dragule, că se arată și viile! La 30 iunie 1626, Miron Barnovschi Moghila voievod judecă pricina dintre călugării greci și cei moldoveni pentru mănăstirea Aroneanu, hotărând ca grecii să rămână la
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Sfântului Ioan cel Nou, aduse de vodă de la Constantinopol cu multă cheltuială. Se știe că moaștele au fost depuse în Catedrala mitropolitană din Suceava. Voiam să mai spun că hatmanul Nicoriță, împreună cu soția sa Theodosia, au închinat această mănăstire ca metoh al Sfântului Sava de la Ierusalim. După 25 februarie 1635, vin marii boieri ai țării, care spun: “Noi cei de față chemați, adică din fiecare rang al nostru al boierilor, am miluit această sfîntă și nou zidită mănăstire”... Urmează o înșiruire
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
târgului Bacău dispare aproape în totalitate încă din martie 1641, „când Vasile Lupu și divanul său au rupt din proprietatea obștească părțile Letea și Poporul, pe care le-au dăruit mănăstirii Trei Ierarhi din Iași, iar Precista Bacăului a devenit metoh al acesteia” (în anul 1741, pentru a stimula repopularea târgului, Grigore Ghica a dăruit băcăuanilor moșia Țarina orașului); „Miron vodă Barnovschi pe la 1630 vinde hatmanului D. Buhuș o bucată din hotarul localității Târgu Frumos pe patru cai, (...) iar Constantin Racoviță
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]