478 matches
-
de Meteorologie, iar RASDAC sau rata dobânzii aparțin Bursei. Efortul ziaristului de știri este de a limita lexicul specializat, fără a-l exclude cu totul, în așa fel încât textul să fie clar pentru toată lumea - și specialist, și neofit. Folosirea metonimiilor sau a perifrazelor consacrate pot îmbogăți un vocabular fatalmente restrâns sau ajută la evitarea unor repetiții supărătoare (București pentru guvernul român, practicantele celei mai vechi meserii din lume pentru prostituate). Atenție, însă, la context. Orașul Sfânt poate să însemne Ierusalim
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
A folosit uneori și pseudonimele G. Ilar, Grigorie Ilaru și Aluneanu. SCRIERI: Ore de dezgust, București, 1854. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. XIX, III, 249-250; Iorga, Ist. presei, 111, 123; Roxana Sorescu, Scepticul tânăr Grigorie Ilaru, RITL, 1972, 4; Martin, Metonimii, 135-146; Remus Zăstroiu, Grigore R. Bossueceanu, un luptător pentru Unire și Independență, ALIL, t. XXXVI, 1977-1978; Dicț. lit. 1900, 120; Faifer, Semnele, 337. R.Z.
BOSSUECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285822_a_287151]
-
profunde ale vieții, dar și ațâță, demonic, instinctele. Romanul Avram Iancu (1940), cu o prefață scrisă de Liviu Rebreanu, îmbină ficțiunea cu documentul, într-o narațiune împinsă spre confiniile basmului. La moartea Regelui Munților, „durerea cuprindea cerul”, amplificând printr-o metonimie uriașă semnificația unui destin. SCRIERI: Acteon, pref. Stefan Ion George, Râmnicu Vâlcea, 1934; Satul Daba, Râmnicu Vâlcea, 1936; Avram Iancu, pref. Liviu Rebreanu, București, 1940; Cartea întunerecului, București, 1940; Jurnalul unui anonim, 1981; Din împărăția morții, Madrid, 1981; ed. Timișoara
BALANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285576_a_286905]
-
Aron Cotruș, Versuri, postfața edit., București, 1985. Repere bibliografice: Barbu, Sine ira, 205-208; Piru, Varia, I, 523-526; Stănescu, Poeți și critici, 95-101; Corbea-Florescu, Biografii, 21; Drăgan, Reacții, 27-35; Grigurcu, Idei, 127-130; Valeriu Râpeanu, Pe drumurile tradiției, București, 1973, 223-226; Martin, Metonimii, 367-370; Piru, Reflexe, 213-217; Z. Ornea, Confluențe, București, 1976, 265-269; Martin, Paranteze, 161-163; Marcea, Varietăți, 197-200; Marcea, Concordanțe, 249-253; Stănescu, Jurnal, II, 206-209, III, 177-181; Piru, Critici, 89-92; Cioculescu, Itinerar, V, 463-469; Lovinescu, Unde scurte, II, 99-102; Ierunca, Dimpotrivă, 157-161
BALAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285571_a_286900]
-
Incursiuni, 122-130; Stănescu, Poeți și critici, 177-181; Piru, Varia, I, 315-317; Vlad, Convergențe, 123-130; Petrescu, Scriitori, 85-89; Tomuș, Răsfrângeri, 88-92; Constantin, Prozatori-critici, 35-39; Georgescu, Printre cărți, 232-236; Paleologu, Simțul practic, 102-104; Dimisianu, Valori, 141-144; Nițescu, Repere, 72-84, 160, 161; Martin, Metonimii, 363-366; Ungureanu, La umbra cărților, 65-74; Bălan, Artă, 202-204; Ungheanu, Arhipelag, 370-375; Negoițescu, Engrame, 161-173; Regman, Explorări, 148-158; Baltag, Polemos, 119-122; Dobrescu, Foiletoane, I, 124-128, II, 223-226; Popescu, Cărți, 13-21; Grigurcu, Critici, 455-471; Martin, Paranteze, 149-151; Livescu, Scene, 219-222; Petru
BALOTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285586_a_286915]
-
etc.) și consideră că selectarea lor de către autorii moderni este o primă etapă în mișcarea „antiretorică” a curentelor literare moderne. Pornind de la afirmația lui Roman Jakobson că romantismul și simbolismul sunt dominate de metaforă (relația de substituire), iar realismul de metonimie (relația de contiguitate), C. lansează întrebarea (care de altfel rămâne deschisă) dacă metafora este în continuare figura predilectă a expresiei artistice contemporane sau dacă „noua retorică”, impusă de literatura contemporană, nu încurajează cumva suprimarea expresivă, propulsând „contextul” ca principal sistem
CALIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286037_a_287366]
-
cînd și în măsura în care viziunea despre plante, ființe umane și animale se va schimba și ea corespunzător, dînd un nou rost atît noilor practici de tăiere a porcului, cît și noilor relații dintre oameni. Porcul este în acest caz doar o metonimie. Pe scurt, codificările instituționale trebuie să capete un „rost” pentru cei presupuși a participa la mersul acestor instituții. Doar astfel sînt posibile cu adevărat „bunul comun” și desfășurarea „acțiunilor colective”. Iar pentru aceasta trebuie ca instituțiile să fie coerente, stabile
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Colentina și Pantelimon și relativ mai acceptabil în Berceni sau Rahova. În ansamblu însă, „traficul” rămîne o problemă obsesivă atît pentru cei care circulă cu mașina personală, cît și pentru cei care apelează la transportul în comun, un soi de metonimie a orașului, chiar dincolo de problemele reale de circulație. Comportamentul în trafic este astfel și el mult mai grăitor decît blocajele sau „evenimentele” raportate de către poliție, un soi de spune-mi cum circuli și îți spun în ce oraș trăiești. în
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
afirmații fac parte din două filme diferite, că ceea ce poate fi spus împreună într-o succesiune narativă se află și se mișcă, de fapt, separat, în două registre distincte și complementare : țăranii sînt o parte a realității ; țăranul este o metonimie a identității. Țăranii se schimbă deci, firesc, cu ansamblul acestei realități, în timp ce Țăranul trebuie să rămînă nealterat pentru a nu cădea în alteritate. Societatea, cu tot cu țăranii ei, se mișcă în planul contingenței sociale, vizibile și cotidiene, cu toate vicisitudinile ei
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
semn cu valoare culturală; într-un simbol sportiv pot apare elemente: -de contact (relația dintre o victorie visată și o victorie reală) și -de magie prin asemănare (relația dintre emblemă și victorie). În sport, interpretarea simbolică ține seama de 1.metonimie (schimbarea întregului cu o parte sau a părții cu totul: am făcut parte din echipă sunt câștigător, deci îmi va merge bine sau rău), port culorile echipei, steagul, cânt imnul sunt suporter și de 2.metaforă, prin asemănare și înlocuire
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
se decisese să aleagă „imagi-NAȚIUNEA” n-a rămas o simplă butadă și, de altfel, tot ce spune (și face) esențial Voronca are o legătură mai mult sau mai puțin directă cu „alchimia imaginii”. Fie că este comparație, metaforă propriu-zisă sau metonimie, - „corelativ obiectiv” al unor stări de spirit -, așa cum sugera definiția de derivație reverdyană din anii Integral-ului, imaginea poetică vizează, În perspectiva lui Voronca, o eliberare de convențional și afirmarea unei disponibilități a spiritului caracteristică unui om și unui univers
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
dreptate Giovanni Bottiroli 133 atrăgea atenția asupra avantajelor pe care le oferă luarea în considerare a polisemiei conceptului de realitate și propunea - pornind de la distincția lui Barthes între studium și punctum - un model de analiză bazat pe convertirea sinecdocii în metonimie. Multiplicitatea modurilor în care se poate înfățișa realul este astfel reliefată cu claritate. Deși preferă, ca fir conducător din punct de vedere metodologic, conflictul stilurilor multiplicității nivelurilor, cercetătorul italian nu ezită să sublinieze un aspect crucial: acela că imaginea monoplanară
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
se înfățișează realul nu trebuie să excludă multiplicitatea nivelurilor. Cu alte cuvinte, orizontalitatea și verticalitatea (axa sintagmatică și cea paradigmatică, în terminologia jakobsoniană) se lasă cu ușurință convertite una într-alta. Din această perspectivă, punctum-ul barthesian transpune sinecdoca într-o metonimie sui-generis: Privirea, (...) care pătrunde într-o realitate prin excelență divizibilă, se conformează principiului sinecdocii: fiecare ansamblu de detalii, al cărui mozaic reprezintă un sector sau o porțiune a „realității”, tinde a se recompune în chiar momentul când părea a se
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
acest nou punctum care nu mai ține de formă, ci de intensitate, e Timpul, este emfaza sfâșietoare a noemei (acest-lucru-a-existat-cândva), pura sa reprezentare”136. Din perspectiva acestei polisemii, punctum-ul ni se înfățișează, într-adevăr ca un mod de a pune metonimia în slujba (re)cunoașterii.137 În acest punct ar fi poate util să aruncăm o privire în urmă asupra parcursului deja schițat: scopul principal al demonstrației noastre este acela de a investiga polisemia termenilor realitate și mimesis, punând accentul atât
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
lui Gh. Crăciun, dar uneori partea a doua a raționamentului este pe nedrept ocultată; altminteri cum ne-am putea explica această definiție a conotației, văzută ca „spațiu al invenției semantice, teritoriu al continuei metaforizări, rezultat al explorării procedeelor lexicale - metaforă, metonimie, sinecdocă, epitet, comparație”? La prima vedere, din definiția aceasta s-ar putea deduce că - fiind rezultatul unei intenții de potențare - conotația nu are ce căuta în poezia „depoetizată”, lipsită de tropi ș.a.m.d. Dar, din moment ce - după cum precizează autorul - ea
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
în inconștient, ceea ce pro-voacă manifestări patologice: fobii, obsesii, lapsusuri, discontinuități de limbaj. Simptomele sînt semnificanți a căror semnificație trebuie descifrată, descifrare care este de fapt sarcina psihanalistului. Modelul lingvistic în psihanaliză este legat de teoria lui Jakobson privind metafora și metonimia ca poli fundamentali ai limbajului. Condensarea presupune suprapunerea semnificanților și generează metafore; deplasarea nu mai substituie un termen altuia, ci ia partea drept întreg, elementul drept ansamblu pe baza unei contiguități, adică a metonimiei (visul despre injecția făcută pacientei Irma
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
teoria lui Jakobson privind metafora și metonimia ca poli fundamentali ai limbajului. Condensarea presupune suprapunerea semnificanților și generează metafore; deplasarea nu mai substituie un termen altuia, ci ia partea drept întreg, elementul drept ansamblu pe baza unei contiguități, adică a metonimiei (visul despre injecția făcută pacientei Irma semnifică neliniștea lui Freud privind propriile cercetări). Inconștientul este acel capitol al istoriei individului marcat de un spațiu alb sau ocupat de o minciună: este spațiul cenzurat al cărui adevăr poate fi găsit însă
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
educativ. Contiguitatea naturală a indicelui îl plasează la baza procesului de semnificare; "în aculturarea individului, indicii sînt primele semne, ei reprezentînd modul comuniunii și al contactului" ( D.Bougnoux,1991:50). Ca fragment prelevat din obiect, indicele prezintă referentul prin mecanismul metonimiei; referința sa este autoreferențială; de aici și ambiguitatea indicilor de tip "eu", "aici", "acum" (cu referenți diferiți în contexte diferite). Dacă semnul iconic se adaugă lumii, indicele este prelevat prin detașare metonimică... "De aici caracterul artificial al semnelor iconice (cu excepția
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
diferite). Dacă semnul iconic se adaugă lumii, indicele este prelevat prin detașare metonimică... "De aici caracterul artificial al semnelor iconice (cu excepția umbrelor și reflexelor în oglindă) și indiferența animalelor față de aceste simulacre" (D. Bougnoux, 1991:51). Semnele se constituie ca metonimie a persoanei (personajului), contribuind la configurarea și stabilizarea identității. Pe termen scurt, identitatea fizică este ușor recognoscibilă (cineva care intră, iese și reintră în aceeași sală în interval de o jumătate de oră); în schimb se insinuează dubii, ezitări cînd
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Astfel, Umberto Eco distinge cinci nivele de codificare a mesajului publicitar: • iconic (similar iconicului denotativ barthesian); • iconografic (bazat pe tradiții culturale și convenții de gen, similar iconicului barthesian conotativ); • tropologic (al figurilor de stil vizuale, în primul rînd metafora și metonimia); • topic (al premiselor și toposurilor argumentării, cu prioritate toposul cantității "Toți utilizează produsul X" și toposul calității, al unicității produsului: "Numai X scoate orice pată"); • entimematic (structura narativă actualizată, eventual bazată pe un mister sau lovitură de teatru pentru accentuarea
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sau semiologia ca privire nouă asupra sensului (diferit focalizată) este poate alături de matematică limba latină a secolului al XX-lea. Problema ei este cea a responsabilității transplantării corecte a unor categorii lingvistice și poetice fundamentale. Denotație și conotație, metaforă și metonimie, sistem și proces, cod și mesaj, semnificant și semnificat reprezintă o infrastructură terminologică necesară edificării unei viziuni coerente, cu un aport indiscutabil de sistematicitate și rigoare în atlasul comunicării. O dublă investigare semiotică (lingvistică și iconică) găsește în cîmpul publicitar
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
presa back-to-back, neintervenind nici unul în teritoriul celuilalt. iv) distanța publică pînă la și dincolo de 10 metri. Este distanța spectacolului, a conferinței, discursului politic. Comunicarea facială este neutralizată, gesturile se amplifică, vocea trebuie și ea supradimensionată. Definind teritoriile eului ca indici (metonimii ale persoanei), E.Goffman (1973) evidențiază modurile violării spațiale: incursiunea ("măturarea" cu privirea a figurii interlocutorului percepută ca ofensă în bandele de tineri mexicani cărora le este interzis sa îl fixeze pe șef sau ca preludiu al hărțuirii sexuale etc
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
poate fi sesizat sub două aspecte fundamentale: ca sistem sau ca proces. În opoziție cu axa paradigmatică definită prin relații de tip sau... sau, axa sintagmatică presupune relații de tip și...și. Axa sintagmatică este axa combinării, a contiguitații, a metonimiei. Sintagmaticul privește succesiunea lineară a discursului, actualizarea limbii (paradigmei). SINTAXĂ 1. În semiotică, sintaxa (ca relație între semne) se opune semanticii ca relație semn/obiect și pragmaticii ca raport între utilizatorii de semne și diversele categorii de semne utilizate. 2
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
agenților. Astfel, vom identifica următorii pacienți: "țara" (care urmează să fie modernizata) și "nivelul de trai" (ce urmează a fi ridicat). * Beneficiarii sunt cei care beneficiază de pe urma acțiunii agenților. Putem vorbi, mai degrabă, de beneficiari impliciți (cetățenii români), care sunt metonimii pentru pacienții abstracți menționați mai sus. * Instrumentul este vehiculul prin care se ajunge la rezultatul dorit. Vom identifica instrumentul în SAC 1 tocmai cu pactul care se dorește a fi realizat. * Locația este locul unde va avea loc acțiunea agenților
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
prefăcute ale lupului vor deveni un instrument persuasiv care poate manipula deschiderea metaforica a UȘII (ideea de a fi acceptat în MINȚILE alegătorilor). * Recontextualizând gestul biblic de a urca Golgota și imaginea simbolică a crucii, C.-V. Tudor reinventează câteva metonimii postmoderne pentru suferințele Salvatorului. b) compoziția. Toate aceste puncte contradictorii care aparțin spațiului mental-sursă sunt dovada că se poate vorbi de o excentricitate (Arnheim [1988] 1995) verbală, deoarece există patru centri dinamici. Intrigă povestirii românești ne ofera cadrul unei legături
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]