1,814 matches
-
ne-am aprins țigările, Georgie a spus: — Îl cunoaște pe fratele tău. — Cine-l cunoaște pe fratele meu? — Honor Klein. Tot n-ai terminat cu ea? Da, cred că da. Au făcut parte din nu știu ce comitet în timpul expoziției de artă mexicană. — Eu când am să-l cunosc pe fratele tău? Întrebă Georgie. — Niciodată, dacă ar fi după mine. — Ai spus că în general îi transferai lui iubitele tale pentru că el nu era în stare să-și găsească prietene. Așa o fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
umbră printr-un tavan parțial, acoperit impecabil cu stuf, și să fie deschis către briza oceanului, chiar dacă asta Înseamnă distrugerea la cote alarmante, din cauza sării marine, a antichităților maure. Casa Papa, cum poreclise Lauren casa tatălui ei, este un castel mexican spoit cu var, decolorat de soare, cu o piscină albastră care-l Înconjoară ca un șanț de apărare. Când am ajuns, Lauren m-a condus prin casă până la salonul cu pereți de piatră. În clipa aceea, o menajeră Îmbrăcată la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
articole despre despărțiri din lumea celebrităților. Starea mea de autocompătimire era și mai mult amplificată de menajera de la casa noastră de pe plajă, atunci când aducea În fiecare dimineață tăvile cu micul dejun pentru doi, aranjate romantic cu flori și cu inimioare mexicane prin care ni se ura noroc. Nu am fost În stare să Îi spun că Hunter plecase și că s-ar fi putut să nu se mai Întoarcă. Îmi era prea jenă de toată situația, așa că nici măcar nu am sunat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
oaspeți care dădeau spre el. Erau văruite și deasupra paturilor aranjate erau drapate, fără cusur, plase contra țânțarilor. Unele dintre camere aveau ferestre În jurul cărora se cățărau flori de un galben strălucitor, iar În altele erau puse pe pereți icoane mexicane vechi. Am Început să mă simt un pic mai veselă - cine nu s-ar fi simțit? — În acest caz, Lauren, care este țelul tău? am Întrebat-o eu, recăpătându-mi răsuflarea. —Să-mi dau Întâlniri ca și cum aș fi din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
n-o s-o mai văd în vecii vecilor. Cei mai mulți erau profesioniști - niște hominizi care se mutaseră de la Scala și Patria, că era vad la Union. Unul însă... scund, dar vânos, măsliniu, cu trăsături regulate, nepotrivite cu privirea iute, de bandit mexican. Nu se mulțumea să vândă bilete, intra și la filme. Nu stătea în sală, se suia pe postamentul scenei și se așeza turcește, la 2-3 metri de ecran. El, bișnițarul de bilete, nu se umilea să stea pe scaunele numerotate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
diferit (de acordul NAFTA din ianuarie 1994). Ei înduraseră de generații «avantaje» economice similare, de fiecare dată pierzând o parte mai mare a pământurilor lor și trezindu-se cu posibilități tot mai scăzute de a și câștiga existența. Analistul politic mexican Gustavo Esteva a numit rebeliunea Chiapas «prima revoluție a secolului XXI». În timp ce revoluțiile din secolul XX erau revendicări ale puterii statale, lupta poporului Chiapas era pentru o mai mare autonomie locală, dreptate economică și drepturi politice între granițele propriilor comunități
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
Chiapas «prima revoluție a secolului XXI». În timp ce revoluțiile din secolul XX erau revendicări ale puterii statale, lupta poporului Chiapas era pentru o mai mare autonomie locală, dreptate economică și drepturi politice între granițele propriilor comunități. Nu au chemat conaționalii lor mexicani la ridicarea armelor împotriva statului, ci mai degrabă la a li se alătura într o mișcare socială mai largă pentru cauza eliberării spațiilor locale de sub colonizarea forțelor politice și economice străine. Strigătul lor de luptă, «Basta!» (Destul!), a fost preluat
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
mai degrabă la a li se alătura într o mișcare socială mai largă pentru cauza eliberării spațiilor locale de sub colonizarea forțelor politice și economice străine. Strigătul lor de luptă, «Basta!» (Destul!), a fost preluat de mișcările populare de pe întreg teritoriul mexican și a avut o rezonanță în lumea întreagă. Ziarista Dar Qing este o adversară curajoasă și deschisă a barajului hidrocentralei Three Gorges care amenință să disloce 1,2 milioane de oameni, să inunde 100.000 de hectare din terenurile agricole
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
pe noi, pe mine, pe cuțit, pe băltoaca de sânge care-l înconjura pe Carl. Nu știu cum se numește tehnica asta, dar pot spune că a folosit-o Peckinpah în Wild Bunch, când eroii se duc să se lupte cu generalul mexican. - Dar ce-am făcut? întrebă privindu-mă cu mirare, ca un câine care încasase un șut degeaba. N-am făcut nimic! își răspunse singur, și nici măcar nu părea să se apere, ci doar să constate un lucru evident pentru oricine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
Exit. Trecând de procedurile vamale și luându-mi mica valiză portocalie de pe o bandă rulantă, m-am îndreptat spre stația de taxiuri, aruncându-mi valiza în portbagajul primei mașini dintr-o coloană infinită de autoturisme galbene. Șoferul, un tânăr spilcuit, mexican după privire și după port, a demarat cu 150 la oră după ce am luat loc pe bancheta din spate și i-am dat o adresă din Hollywood. - Estoy espanol? m-a întrebat. - No, am răspuns. - Pero... se habla espanol? - No
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
și la Barcelona. - Oh, da, Barcelona! - Sunteți spaniol? l-am întrebat, deși nu eram dornic să fac conversație. - Nu, a răspuns apăsând pe accelerator, care era oricum la fund. - Dar? - Mexican! După cum bănuisem. Nu știam ce să mai spun. Era mexican. Și? - De unde veniți? m-a salvat el. - Din Germania. - Oh! Oh! Oooooh! Nemții sunt niște trădători! - Poftim? - Războiul din Irak, au fost contra lui, ne-au lăsat singuri după ce că i-am scăpat de ruși! - Poate că sunt fricoși, am sugerat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
le-am putut scrie o scrisoare, că plec la Cancún, Mexic, pentru o ședință foto la un catalog Espre. Șase luni de distracție, nisip și eu încercând să sug feliile de lămâie verde din gâtul lung al sticlelor de bere mexicană. Bărbații adoră să le vadă pe femei făcând asta. Ce să-ți povestesc! Bărbații. Îi plac mult hainele de la Espre, îmi răspunde mama în scris. Îmi scrie cum, dat fiind c-o să apar în catalogul Espre, poate reușesc să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
v-a împușcat mortal iubitul secret când acesta a intrat prin efracție înarmat cu un cuțit de măcelărie, asta-i teoria noastră cea mai plauzibilă. Să știți că Evie e extrem de trează în clipa asta. Într-o cameră de hotel mexican, Evie încearcă să-și dea seama dacă există o diferență de trei sau patru ore între casa ei mare în care eu sunt înjunghiată mortal, moartă, și Cancún, unde Evie se presupune că s-a dus să facă niște poze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
din Chile (1998). Ordinul Meritului în Grad de Mare Cruce (1999). Ordinul "Centenarul Albastru Ruben Dario" (1999). În Venezuela: Medalia pentru Merit "Simon Bolivar" a Universității omonime din Caracas (1999). În Mexic: Academician Onorific și Doctor Honoris Causa al Academiei Mexicane de Drept Internațional (2003). Ordinul Mexican pentru Drept, Cultură și Pace, în gradul de Comandor (2003). Membru de onoare în Societatea Iberoamericană de Relații Publice (2004). Ordinul AGUILA AZTECA cu Cordon (2006). Oaspete de onoare al orașelor Tlaxcala, Villahermosa, San
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Grad de Mare Cruce (1999). Ordinul "Centenarul Albastru Ruben Dario" (1999). În Venezuela: Medalia pentru Merit "Simon Bolivar" a Universității omonime din Caracas (1999). În Mexic: Academician Onorific și Doctor Honoris Causa al Academiei Mexicane de Drept Internațional (2003). Ordinul Mexican pentru Drept, Cultură și Pace, în gradul de Comandor (2003). Membru de onoare în Societatea Iberoamericană de Relații Publice (2004). Ordinul AGUILA AZTECA cu Cordon (2006). Oaspete de onoare al orașelor Tlaxcala, Villahermosa, San Miguel de Allende, Huamantla, Contla, Coyuca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
1995, 1997). Traducerea și editarea unor lucrări dedicate României (Jurnal Emil Racoviță, Tranziția democratică în România) Chile. Propuneri referitoare la instituirea în România a sistemului privat de pensii după model chilian. Contribuție majoră la înfrățirea dintre Băile Herculane și orașul mexican Tlaxcala (2003). Deschiderea Consulatelor onorifice ale României la Guadalajara (Mexic) și San José (Costa Rica). Susținerea tezei "România și viitorul Europei", cu prilejul primirii în Academia Mexicană de Drept Internațional și acordarea titlului de Doctor Honoris Causa al acesteia (2003). Susținerea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
de pensii după model chilian. Contribuție majoră la înfrățirea dintre Băile Herculane și orașul mexican Tlaxcala (2003). Deschiderea Consulatelor onorifice ale României la Guadalajara (Mexic) și San José (Costa Rica). Susținerea tezei "România și viitorul Europei", cu prilejul primirii în Academia Mexicană de Drept Internațional și acordarea titlului de Doctor Honoris Causa al acesteia (2003). Susținerea unor cicluri de emisiuni radiofonice la Radio Horizonte și Radio 13 din Mexic (lunar, 60 minute) dedicate României. ION DIACONU Născut la 23 octombrie 1938, comuna
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Redactor șef rubrică: 1 mai 1954 1 februarie 1960; Secretar II în Ministerul Afacerilor Externe: 1960-1963; Secretar I la Ambasada României din Paris: 1963-1968; Consilier, director-adjunct în Ministerul Afacerilor Externe: 1969-1973; Director în Ministerul Afacerilor Externe: 1973-1974; Ambasador în Statele Unite Mexicane: 1974-1980; Redactor șef adjunct la Publicațiile pentru Străinătate: 1980-1992. Activitatea diplomatică Răspunzând afinităților sale manifestate în presă pentru problematica relațiilor internaționale (a lucrat 10 ani în secția externă a ziarului de tineret, pe care a și condus-o, semnând săptămânal
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
interesat de stadiul pregătirii vizitei și a solicitat miniștrilor urgentarea perfectării documentelor ce urmau a fi semnate. Cu acest prilej, a fost obținut acordul președintelui Echeverria privind semnarea la sfârșitul vizitei a unei Declarații solemne comune, o premieră în diplomația mexicană, privind nivelul unui document politic bilateral. Vizita în Mexic a șefului statului român a reprezentat un succes deosebit, finalizându-se și cu 11 acorduri de cooperare în domeniile: economie și industrie; știință și tehnică; agrozootehnic și forestier; industrie ușoară; construcții
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Generalul Felix Galvan Lopez. Nu în ultimul rând, sunt de apreciat contactele la nivel parlamentar: în 1979, o delegație parlamentară română, condusă de un vicepreședinte, a realizat o vizită în Mexic, iar în aprilie al aceluiași an, o delegație parlamentară mexicană a fost în România. Contactele politico-diplomatice româno-mexicane au evidențiat de fiecare dată pozițiile foarte apropiate ale României și Mexicului în problemele internaționale, necesitatea conlucrării reciproce în soluționarea unor probleme complexe, îndeosebi a celor legate de noua ordine economică internațională, de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
economică a condus la încheierea unor contracte economice de lungă durată, a unor operațiuni de compensație în livrările de mărfuri, desfășurarea anuală a sesiunilor Comisiei mixte, materializarea unor acțiuni de cooperare, constituirea în luna ianuarie 1980 a societății mixte "Productora Mexicana de Farmacos" pentru producerea și comercializarea vitaminei C, organizarea expoziției de mașini și utilaje "Rumania '80". Ambasada a sprijinit vizitele efectuate în Mexic de Acad. Prof. Ana Aslan, facilitându-i întrevederi la conducerile ministerelor sănătății și turismului, creându-se astfel
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
realizarea unor acțiuni de durată și mare ecou, ca de exemplu: prezența în Mexic a baletului contemporan român care, după ce a participat la festivalul internațional Cervantino din Guanajuato, a făcut un turneu într-o serie de orașe din statele federale mexicane; turneul artiștilor Dan Iordăchescu, Mihaela Martin și Ferdinand Weiss; sprijinirea de către ambasador a Prof. Dr. Doc. Tatiana Slama Cazacu în realizarea comunicării la Institutul Mexican de Cultură (echivalentul Academiei Române); de același sprijin s-a bucurat și Darie Novăceanu, care a ținut
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
internațional Cervantino din Guanajuato, a făcut un turneu într-o serie de orașe din statele federale mexicane; turneul artiștilor Dan Iordăchescu, Mihaela Martin și Ferdinand Weiss; sprijinirea de către ambasador a Prof. Dr. Doc. Tatiana Slama Cazacu în realizarea comunicării la Institutul Mexican de Cultură (echivalentul Academiei Române); de același sprijin s-a bucurat și Darie Novăceanu, care a ținut conferințe la Universitatea Națională Autonomă (U.N.A.M.) și a susținut o emisiune despre istoria României la canalul 4 de televiziune; organizarea expoziției "8
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
operative, majoritatea pe probleme politice, economice, culturale și de presă. O parte însemnată a informărilor s-a referit la situația internă din Mexic, precum și la principalele acțiuni și inițiative de politică externă ale țării respective, cum au fost: vizitele președintelui mexican în S.U.A., cuvântarea sa la O.N.U. în problemele energetice, vizitele în Mexic ale președinților S.U.A., Franței, Bulgariei, Poloniei, Cubei, Columbiei, Guatemalei. Problematica latino-americană zonală și sub-zonală a făcut, de asemenea, obiectul informărilor. Menționăm în acest sens evenimentele din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
de externe, Andrei Ștefan, scria următoarele în Memoriile sale publicate în Flacăra nr. 3 din 2001 sub titlul "Oameni și fapte (IV)": "... Dumitru Mihail, ambasador competent și comunicativ, împreună cu soția sa, se bucurau de multă prețuire și considerație din partea autorităților mexicane, a corpului diplomatic." Dumitru Mihail a desfășurat o amplă activitate publicistică, semnând în ziare și reviste, cu precădere la publicațiile la care a lucrat, cronici de politică externă, articole, analize, note de călătorie etc. Este coautor la un Glosar pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]