435 matches
-
întindere. El a refăcut întreaga orchestrație, structurile armonice și a dăruit liniei vocale o mai mare suplețe și flexibilitate. Cea de a doua premieră a operei Simon Boccanegra a fost un succes uriaș: audiență de la Scală din Milano a fost mișcata și a putut aprecia originalitatea lui Verdi. În timp ce Simon Boccanegra nu este cea mai frecvent reprezentată opera a lui Verdi, măreția ei nu fost niciodata pusă la îndoială. Intrigă operei este încâlcita, dar situațiile care implică dragoste, ura, trădare și
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
misterios: „Iată, poate, un bărbat bogat, dar mai cu siguranță un Hercule care nu are ce face”. Însemnul frumuseții unui dandy constă mai cu seamă În aerul de răceală pe care Îl dă neclintita hotărîre de a nu se lăsa mișcat; ai spune că e un foc mocnit ce se lasă ghicit, care ar putea, dar nu vrea să strălucească. Iată ce este, În aceste imagini, desăvîrșit exprimat. Théophile Gautiertc "Théophile Gautier" Charles Baudelaire*tc "Charles Baudelaire*" Prima oară l-am
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
VR, 1967, 9; Paul Georgescu, „Un pește invizibil și 20 de povestiri fantastice”, VR, 1971, 5; Eugenia Tudor, „Capcanele timpului”, VR, 1973, 1; Dan, Proza, 134-136; Paul Dugneanu, „Grifonul lui Ulise”, o parabolă modernă, LCF, 1976, 37; Dana Dumitriu, Imagini mișcate, RL, 1976, 37; D. Micu, Două microromane, CNT, 1976, 42; Ioana Crețulescu, Fantezie și rigoare, LCF, 1978, 12; Sorin Titel, Un roman de anticipație, RL, 1978, 22; Dan-Ion Vlad, Un Babel în viitor, R, 1978, 5; Anton Cosma, „Babel”, VTRA
COLIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286330_a_287659]
-
evoluează spre mișcarea de extremă dreapta, alături de Mihail Stelescu, fapt pentru care scurt timp este și închis. Prin 1933, se aventura într-un turneu cu o echipă de actori. S-a crezut, în 1936, că B. a murit și comentarii mișcate au deplâns, în presă, frângerea unui destin poetic promițător. Era, de fapt, un semn de rea vestire. Concentrat la Călărași din 1938, ca sublocotenent în rezervă, va fi trimis pe frontul din Crimeea, în linia întâi. Acolo se îmbolnăvește, având
BATOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285672_a_287001]
-
Astfel, în revistă pot fi citite prozele Uzina vie și Revolta în port ale lui Alexandru Sahia, ambele ilustrând, cu destul talent epic, o tematică muncitorească, așa cum o fac și reportajele În lumea bluzelor albastre și Mic album de fotografii mișcate, primul despre viața petroliștilor din Prahova, celălalt dezvăluind contrastul dintre existența cotidiană a unor muncitori și a unor burghezi. Traducerile sunt selectate și ele după aceleași criterii tendențioase: eseurile Paraziții de Maxim Gorki și America tragică de Theodor Dreiser, poemele
BLUZE ALBASTRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285766_a_287095]
-
Decebal LONGIN legatul Romei DOCHIA nepoata fostului rege Diurpaneu TRAIAN împăratul Romei UN PAGIU] [ ACTUL I ] 2254 [CÎNTECUL FAURILOR DE ARME] O lume zace În roș oțel, Ce vreți a face Făceți din el. Voi, fi coroane, O, regi făloși! Mișcați ciocane Pe fierul roș. Urrah! Voiți popoare Și mândre țări Și sânta, mare S-aveți sub scări, Să miște toate L-a vost cuvânt Întunecate Și tremurînd! Lăsați ciocane Să bată fier, În el coroane, În el puteri. Hurah! {EminescuOpVIII
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
venind în persoană îl depuse și oral și în scris; cei mai mulți din boierii săi de sfat jurară apoi mai târziu în țara lor, înaintea delegaților împuterniciți ai regelui. Domnia a doua a lui Ștefan Vodă se întîmplă într-o epocă mișcată deopotrivă și în cele politice și în cele bisericești, într-o epocă primejdioasă. Prin sila împrejurărilor și puterea precovîrșitoare a mișcării generale, fusese și el răpit și mânat în anul 1396 să ia parte la nenorocita cruciată a lui Sigismund
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
vor răstoarce în imitatori numai într-o simplă manieră, care ne alungă de pe terenul poetic. Trăsura de durere care face din o actriță mare o copie a Niobei, pentru că vine din sufletul cel mai adânc și se așază asupra feței mișcate ca un nour întunecos, într-o imitătoare [se preface] într-o ruină ce plânge silit și care mai atinge caricatura. Și totuși trebuie să mărturim că, în lipsă de puteri creatorii, e cu mult mai bine de preferat daca se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Acest material vorbitorul îl naște în fiece clipă, și capul lucrului e acela câtă însămnătate are de-a aduce la arătare în acest act, va să zică cât suflet poate el inspira sunetului articulat. Condițiunea necesarie pentru pronunția tuturor literelor este aerul mișcat. Căci numai fluviul de aer care premerge pronunțarea literelor, acela singur face posibilă ieșirea la lumină a sunetului. Elementul în care se zămislesc literele este aspirațiunea neobser[va]bilă carea premerge pronunțiarea oricărei litere. Această aspirațiune e mai auzibilă și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în declamarea ei lirică ca o operă proprie a cititorului, simțită liber de el. Asta e posibil însă numai într-atîta întru cât poezia se prezintă ca un act al internului propriu a cititorului, ca o efuziune liberă a sufletului lui mișcat care, ca atare, are de-a fi reprodusă în același ton în care opera a fost simțită primordial. Declamațiunea într-adevăr artistică a poeziei lirice consistă așadar într-aceea că lectorul poate să reproducă cu toate modulațiunile ei acea dispozițiune
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
departe de orce (frumusețe) eleganță retorică. Din vorba lui Othello trebuie să pricepem că el nui vrea să spuie decât adevărul. Numai când, în cursul narațiunei, Othello vine de spune nașterea afecțiunii Desdemonei pentru el, atuncea vrem să-l vedem mișcat, simțire pe care el n-o ascunde defel. Pretutindenea Othello nu caută a spune decât adevărul simplu. Dacă actorul ce reprezintă pe Othello nu nimerește în această narațiune tonul simplu al adevărului atunci Othello al lui și-au pierdut efectul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
unei mișcări care încetează. Fără a combate din capul locului și de mai nainte ipotezele ce s-ar putea stabili, atragem luarea-aminte asupra unui singur lucru: efectul mișcării nu este de regulă o schimbare a stării de agregațiune, a corpilor mișcați, de ex. frecați unul de altul ș. a. m. d. Să admitem că o cantitate oarecare de mișcare (v) se întrebuințează (se consumă) pentru a preface o materie frecătoare m în n. Atunci ar fi m [plus] v = n n = m
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
un portret cu totul nou, al unui Caragiale dilematic, care s-a opus „unei lumi pe care a descris-o de mai multe ori ca fiind o lume pe dos”, dar de la care aștepta o recunoaștere a meritelor personale. Portretul mișcat al unui clasic al literaturii române ce părea pe deplin cunoscut a determinat o primire spectaculoasă a cărții, dar și o opoziție virulentă din partea celor care nu au înțeles natura solitară, originală a demersului. În Litere în tranziție criticul își
MANOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287991_a_289320]
-
renaștem”, F, 1977, 2; Ulici, Prima verba, II, 162-164; Marian Odangiu, „Noua promisiune”, O, 1980, 48; Eugen Dorcescu, „Noua promisiune”, F, 1980, 12; Nicolae Georgescu, Experiment modern, LCF, 1985, 13; Brândușa Armanca, Nivele simbolice, O, 1985, 18; Tudorel Urian, Fotografii mișcate, O, 1988, 32; Ruja, Parte, I, 123; Berca, Dicț. scriit. bănățeni, 78-79. D.B.-D.
JURCA ROVINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287688_a_289017]
-
metodele descrise În această carte după instrucțiuni. Efectele secundare de după intervențiile energetice, deși apar rar, pot include eliberări emoționale spontane, greață ușoară, dureri de cap sau alte simptoame minore care trec rapid. Cauza este reprezentată deseori de prea multă energie mișcată prea repede pentru un corp instabil fizic. Deși aceste metode sînt, În general, inofensive și surprinzător de potente, nu vă sfătuiesc să folosiți această carte ca pe un substitut atunci cînd aveți nevoie de Îngrijiri medicale. Cărțile bazate pe autovindecare
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
și nucleare - energiile cel mai des Întîlnite În medicina energetică par să le implice pe cele electrice, energiile electromagnetice și cele „subtile”. Întocmai ca o baterie În miniatură, fiecare celulă din corp Înmagazinează și emite electricitate. Fiecare respirație, fiecare mușchi mișcat, fiecare fărîmă de hrană pe care o digerați implică activitate electrică. Indiferent În ce direcție se mișcă energia, se produc cîmpuri electromagnetice. În această carte voi explora rolul unor astfel de cîmpuri În sănătate și vindecare. Energiile subtile au fost
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
lucrușoare pentru bebeluș, Îndrăznește Janice timidă. Niște pulovărașe pentru zi... un fulărel... un set Arca lui Noe... Am făcut cîte trei din fiecare animăluț, ca să nu fie nici o problemă dacă se pierde vreunul. — Vai, Janice, ce drăguț din partea ta! spun mișcată. Nici o problemă, scumpo! Mă știi că-mi place mult să tricotez. Firește, Întotdeauna am sperat că Tom și Lucy or să... Lui Janice Îi rămîn cuvintele În gît, dar Își ascunde tulburarea cu un zîmbet larg. — Dar n-a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
al faptului elementar că interlocutorul meu e altul decât mine, vede altfel lucrurile. Iar ființa cu care se investesc lucrurile aflate dinainte-ne s-ar putea să fie doar atâta câtă punem, Împreună și fiecare, În ele.ț Tu (oglindă mișcată) Dacă mai toată gândirea filosofică europeană privitoare la cogniție funcționează pe o metaforă digestivă (ceva aflat inițial În afara agentului cunoașterii este În cele din urmă asimilat de către acesta), cea humboldtiană ne propune o alternativă erotică. Metafora este una a copulației
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
prin ochi și nici cea Întoarsă spre el, vederea (de undeva) a ochiului. Repet: e vederea vederii, dar nu felul În care vederea vede, ci felul În care vederea e văzută. De un sine al vederii care e Însă mereu mișcat: și În această mișcare care vede vederea stă percepția plină (dar doar În sens stănescian) a himenului. Există un Împreună hermeneutic pe care arta Îl conține ca posibilitate și În unele cazuri Îl Împlinește. Cartea de față, căutând această Împlinire
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
-nchin smerit luminii mari din Cos.” De altfel, poeticul realizat frecvent în versurile lui R. e, în esență, de tip parnasian. Emoția e încătușată în descripție: „Pe-un turn, Sfântul Gheorghe răpune fiara/ lângă o floare de fier enormă, ușor mișcată/ de lună. Se măsoară în chihlimbaruri/ Femeia lungă din nord” (Oraș hanseatic). Cu tot numărul impresionant de vederi extranee (unele contrapunctate de amintirea tărâmurilor carpatice), priveliștile autohtone dețin ponderea covârșitoare. Un întreg volum, Unde apele vorbesc cu pământul (1961), se
RAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
un popor de o barbarie absolută, pus într-un decor sublim și aspru, măreț fabulos, dotat cu instituții geto-scitice, formulate pe cale imaginativă. Ca și Chateaubriand, Sadoveanu creează întâi un Univers pentru a-și așeza făpturile sale, care nu sunt însă mișcate ca la romanticul francez de melancolii stilizate, ci de porniri instinctive, tăcute și rituale. Goticul, muzicalul lipsesc din opera sa, care ar fi clasică dacă echilibrul n-ar fi stricat în sensul rigidității. Idilicul lui Sadoveanu e în înțelesul cel
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
ne perdem ancai sufletele! Stați tare, barbatesce, dragii mei, și nu begați sama de moarte; priviți la Christos Mântuitorul nostru, quate am rebdut pentru noi și cu ce moarte de ocara am murit! Credeți tare în acesta și nu ve mișcați, nici ve clăthiti din credentia pravoslavnica pentru viatie și pentru lume aceasta! Aduceți-vă amente de S. Pavel, ce dice: que nici sabie, nici în huldiala, nici moarte, nici altă orice nu-l va despartii de Christos, que nu sent
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Bănulescu, pref. Z. Ornea, postfața edit., București, 2000; Paul Daian, Softwin, pref. edit., București, 2001; Octavian Soviany, Cartea lui Benedict, pref. Nora Iuga, postfața edit., București, 2002; Leonid Dimov, Pe malul Styxului, pref. Gheorghe Grigurcu, București, 2003; Iustin Panța, Obiecte mișcate, I-II, cuvânt de însoțire Mircea Ivănescu, introd. Mircea Martin, București, 2003; Cristian Popescu, Caiet de citire și de caligrafie, postfața edit., București, 2003; Sesto Pals, Omul ciudat, pref. edit., București, 2003. Traduceri: Tristan Tzara, Vingt cinq poèmes - Douăzeci și cinci de
ŢONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290223_a_291552]
-
personalităților al căror duh plutește încă în memoria subiectivă a orașelor. SCRIERI: Din nou lumină, București, 1979; Permanențe, pref. Petru Pânzaru, Iași, 1983; Călătorii în clarobscur, București, 1984; Permanenta reîntoarcere, postfață Petru Pânzaru, București, 1987. Repere bibliografice: Simion Ghinea, Fotografii mișcate. De vorbă cu profesorul Petre Vancea, Craiova, 1979; Dicționarul personalităților doljene, Craiova, 1999, 221. S. D.
VANCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290422_a_291751]
-
conceptuale - „romancier onorabil, dar prozator excelent” -, formulă pe cât de sugestivă, pe atât de tensionată, a cărei dinamică, proiectând în plan sintagmatic disonanțe de adâncime, aproximează o impresie subliminară de neclaritate și „stranietate”, asemănătoare tulburării aperceptive provocate de vederea unei fotografii mișcate. Situația receptării critice se repetă întocmai cu textele dramaturgice, în care abundentele indicații parantetice, „mai degrabă nereprezentabile” (cum aprecia Călinescu), și stânjenitoare pentru desfășurarea dramatică (după opinia lui Pompiliu Constantinescu), fac piesele de teatru inadecvate finalității scenice, complicându-le analitic
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]