351 matches
-
Tipătescu Încearcă s-o liniștească Însă pe Zoe: „... Are scrisoarea, pentru ce nu o publică? Pentru ce a dispărut, nu știu, - din ce motive nu publică scrisoarea, nu-mi pasă - destul că nu o publică... Și-l crezi tu pe mișelul capabil să nu o publice pentru altceva, decât pentru că nu poate?”. Scrisoarea ce ar fi putut fi dată publicității isca și ea scandal, are caracter intim, Însă, pierdută, devine obiect de șantaj politic. Ziare se citesc acasă, se citesc la
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
-și chinui amicul, vădind puterea de a se amuza copios. În lumea lui Trahanache aproape totul devine o comèdie: și Încercarea lui Cațavencu de a folosi scrisorica de amor ca gaj politic, și Întrevederea venerabilului, apoi a soției acestuia cu mișelul de Cațavencu („Prefectul trebuie să ne dea cheia comèdiei ăștia...”, consideră Brânzovenescu), dar și alegerea, În cele din urmă, nu a liderului grupului tânăr, inteligent, (Cațavencu), ci a ramolitului Dandanache. Tipătescu exclamă dezamăgit: „Ce lume! ce lume! ce lume!...”. Trahanache
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
fusese inventată: Binecuvântate veacuri acelea care erau lipsite de înfricoșătoarea furie a acestor drăcești unelte ale artileriei, al căror născocitor socot că-și va fi găsit în fundul iadului răsplata satanicei lui scorneli, prin care a dat prilej oricărui laș ori mișel să ia viața unui cavaler vrednic, care, fără să știe nici cum, nici de unde, în toiul avântului și al ardorii care-i înflăcărează și-i însuflețesc pe cei cu inima vitează, se pomenește cu o ghiulea rătăcită, pușcată de vreunul
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
ale unor scriitori români în limba moldovenească. Lucrul pare ilar, dar se spune că prin anii ’50 se făcuse propunerea ca unele dintre operele lui Mihail Sadoveanu să fie traduse în limba moldovenească, fapt care a atras reacția autorului: „Auzi, mișeii! Să mă traducă pe mine în limba mea!“. Într-o comunicare prezentată la Congresul al V-lea al Filologilor Români din 1994, Latinitatea orientală, Eugen Coșeriu, reprezentant ilustru al intelectualității românești din Basarabia, a demonstrat, cu argumente ce nu pot
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Creangă), „Și atunci unde nu începe Flămânzilă a cărăbăni deodată în gură câte o haraba de pâine...” (I. Creangă) „Cum nu vii tu, Țepeș Doamne, ca punând mâna pe ei, Să-i împarți în două cete: în smintiți și în mișei.” (M. Eminescu) • adverbe-regim; situează într-un anumit regim stilistico-semantic termenii pe care îi însoțesc și care pot avea orice natură morfologică (verbe, adverbe, adjective, substantive, pronume); ele indică: aproximația (cam, aproape, aproximativ), restricția (măcar, numai, doar), identitatea (tot, chiar), aparența
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
frazei se realizează printr-un verb performativ (a ordona, a porunci etc.), enunțul însuși are carater performativ: Îți ordon să arunci podul acesta în aer. În funcție de implicarea afectivă a subiectului vorbitor, enunțurile imperative sunt: • obiective (neutre): „Nu spera când vezi mișeii / La izbândă făcând punte.” (M. Eminescu) „Nu voi mormânt bogat, / Cântare și flamuri Ci-mi împletiți un pat / Din tinere ramuri.” (M. Eminescu) • subiective (exclamative): „...Da ce vrei, mări, Cătălin? Ia dut’ de-ți vezi de treabă!” (M. Eminescu) Sub
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Eminescu, Despre cultură, 196) Circumstanțiala consecutivă se introduce în frază prin conjuncții (locuțiuni conjuncționale): ca să, că, de, pentru ca... să, așa că, încât, așa încât etc.: „Prea v-ați bătut joc de limbă, de străbuni, de obicei Ca să nu s-arate-odată ce sunteți... Niște mișei!” (M. Eminescu, I, 151), „Într-atât mă deprinsesem cu el că o zi de se întâmpla să nu-l văd îi simțeam lipsa.” (M. Caragiale, 95) Se constituie în mărci distinctive absolute numai conjuncția încât și locuțiunile conjuncționale așa încât, așa că
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prin: • conjuncții (locuțiuni conjuncționale): deși, de, să, și să, (și) fără (ca) să, măcar că (să, de), cu toate că, chiar dacă (de, să), chiar când, fie că: „Nu sunt aceiași actorii, deși piesele sunt altele?” (M. Eminescu, P.L., 65) „Nu spera când vezi mișeii / La izbândă făcând frunte, Te-or întrece nătărăii, / De ai fi cu stea în frunte.” (M. Eminescu, I, 196) „Și străin să fi fost, tot ai fi înțeles puterea acelei mulțimi cu capetele plecate.” (E.Barbu, 168), „Ce este ratarea
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pasionate, violente, misterioase, atrăgătoare, dar nu tocmai vrednice de încredere - întrunesc trăsături orientale, ebraice, spaniole și italiene, văzute din punctul de vedere al "anglo-saxonului". *19 În romane, ca și în drame, găsim un fel de trupă -de actori : eroul, eroina, mișelul, "actorii de gen" (sau "personajele umoristice", sau comicii). Există tineri, ingenue și bătrâni (tatăl, mama, mătușa fată bătrână, guvernantele sau dădacele). Arta dramatică de tradiție latină (Flaut și Terențiu, Commedia dell'arte precum și Ben Jonson și Molière) folosește o tipologie
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
ale unor scriitori români În limba moldovenească. Lucrul pare ilar, dar se spune că prin anii ’50 se făcuse propunerea ca unele dintre operele lui Mihail Sadoveanu să fie traduse În limba moldovenească, fapt care a atras reacția autorului: Auzi, mișeii! Să mă traducă pe mine În limba mea! Într-o comunicare prezentată la Congresul al V lea al Filologilor Români din 1994, Latinitatea orientală, Eugen Coșeriu, reprezentant ilustru al intelectualității românești din Basarabia, a demonstrat, cu argumente ce nu pot
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
Invectiva: Figură de stil ce constă în utilizarea unui cuvânt jignitor, a unei violențe de limbaj: Prea făcurăți neamul nostru de rușine și ocară, / Prea vați bătut joc de limbă, de străbuni, de obicei, / Ca să nu sarateodată ce sunteți - niște mișei! (M. Eminescu) Imprecația: Figură retorică prin care se exprimă, în tonalități de blestem, dorința de a pedepsi pe cineva: Uscasar izvoarele toate și marea, / Și stingesar soarele ca lumânarea. / To peascăse zarea ca scrumul. / Funingini, cenușa, sacopere drumul. (T. Arghezi
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Lumea-i veselă și tristă" (Strofa a șasea). Înțeleptul caută să se regăsească în sine, departe de falsitatea prezentului și să-și construiască un sistem de valori bazat pe înțelegerea superioară, conștient de jocurile societății mediocre: Nu spera când vezi mișeii/ La izbândă făcând punte/ Te-or întrece nătărăii/ De oi fi cu stea în frunte" (Strofa a șaptea). Numai rațiunea te poate ajuta să te strecori printre relele sociale, într-o societate meschină, și îndemnul exprimat fluent, convingător, împrumută ceva
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
și se uita fudul în juru-i. Era îmbrăcat cu mintean și cu ciubote roșii cu tureatcă răsfrântă, ca un răzăș cuprins". Era cu capul gol și cu buzele "sângerate sub mustăți" . Pentru Costea Căruntu eroul este "un rău și-un mișel", "un ticălos", pe care-l bate peste fălci "cum se cuvine". Răzeșul se dovedește a fi devotat dragostei sale: Pentru o dragoste pot să-mi dau viața și tinerețele mele", și urăște arnăuții care sunt mereu pe urmele lui. Alte
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
-ți acoperi ochii cu mâna și să stai cu mintea trează pentru ca învederat să ți se arate că viața ta întreagă, atât în vis, cât și în aievea, atârnă numai și numai de ceea ce simți în inima ta, și că mișelul nici chiar prin vis, ba mai ales prin vis nu poate scăpa de mișelia lui, pe când omul bine simțitor vesel veghează și dulce doarme. Slavici își scrutează trecutul cu un ochi nostalgic și alege să folosească evocarea ca formulă inteligibilă
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
despre fuziunea politică și trecerea la PPE de la Congresul de la Palatul Parlamentului: "Trădătorii câștiga întotdeauna doar pe termen foarte scurt, dar rușinea lor este compensata de o funcție în "Partidul cu 100 de conducători" (au o reunire a "nebunilor și mișeilor" sub același acoperiș !). 26 iulie 2012 - la Romexpo se aflau liderii USL (adică PSD, PNL, PC, Sorin Oprescu și mulți alții ) alături de românii care doreau să pună capăt "Regimului Băsescu"; în Piață Revoluției erau Băsescu și oamenii lui (Blaga, MRU
[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
-
și de nu-ți vine să crezi, hai în codru și-oi să vezi! Unde-s tufele mai mari, zac boieri în sânge tari, unde-s tufele mai mici zac piticii mei haiduci, așteaptă haiducii mei care bagă groaza în mișei, și la un mic semnal de ei te vezi înconjurat. Căpitanul Aho, aho, pitic, pitic boscorodea, boscorodea, ghincule, nu mă lăsa! Turcul Novrameli, sistemili, turchili, burichili, caliman, dobri, la o parte, bulibaș, că picioarele vi le retez. Ce ați îndrăznit
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
și tihna stau în hotare deosebite" (p. 73), reluat apoi, sub o formă ușor modificată, ca titlu al capitolului X (Mărirea și tihna stau în hotare deosebite, p. 80), respectiv [22] Soarta celor mari ai lumii e una cu soarta mișeilor (titlul capitolul XIII, p. 111). Inspirate din viziunea Ecclesiastului, ambele reflecții tind să accentueze distanța ireductibilă ce separă numenalul de fenomenal. 2.4.3.2. Acestor texteme titulare li se adaugă o serie de texteme-pereche, în cadrul cărora textemul secund reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
bătut de viscol și cenușă În lanțuri, sub zăvoare, ai gemut. Și când ai vrut să frângi robie și cătușe Trădarea a venit și te-a vândut. Ce greu blestem și ce osândă Ți-a scris pe frunte ’nalta stea. Mișei și hoți s-au strâns cu toții ca să vândă Pe cei ce vrură mântuirea ta. S-a-nvolburat Mihai ca un puhoi de munte, La Turda prin trădare a căzut. Și Tudor când porni Fanarul să-l înfrunte, Trădarea a venit
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
aproape gata. Acum s-a întâmplat infamia care ne sângerează inimile și ne umple ochii de lacrimi. Domnule General, dumneavoastră care ați comandat aceste oase, acum fără glas, veți lăsa onoarea lor fără satisfacție? Fi-vom noi, tineretul acestei țări, mișeii care vor lăsa nerăzbunate oasele eroilor acestui neam? Va lăsa oare Regele României pe cei ce au căzut sub comanda Părintelui Său și sub a Sa? Va lăsa el oare să se abată asupra armatei și a țării blestemul miilor
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
zadarnic Spre adevărul vecinic căutat, Dacă puteam privi la tot fără durere Ca la o lume moartă din povești, Știind că, din a Soartei crudă vrere, O biată jucărie slabă ești? Dar nu! Destinul este numai amăgirea, Cuvânt înșelător, pentru mișei, Pentru acei ce-ar vrea să aibă fericirea, Dar nu, luptând, s-o smulgă de la zei. Să caut oare-n rugăciune alinarea, Să mă prostern cu fruntea la altar Și să cerșesc Tăriei vecinice-ndurarea, Un strop abia din infinitu-i
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
ce va veni și scădearea asupra oamenilor, ce vor fi lăcuitori în țara Moldovei, fiind fără învățătură, vor fi de pururea însătați și lipsiți ca și cum are fi într-un loc secetos fără de apă, și mai vârtos vădzând nedreptățile și asuprealele mișeilor carele fac cei neînvățați și neînțelegători, diregătorii și giudeațele de pre la toate scaunele Moldovei, drept aceaia cu multă osârdie s-au nevoit măriia sa de-au cercat pre multe țări, pănă l-au îndireptat Dumnedzău de-au găsit oameni
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Țepeș să urce a doua oară în scaunul domnesc (s.n. C.M.)". Această acțiune nu a fost defel lămurită, fiind în schimb valorizată afectiv prin contrast cu ceea ce a urmat: "niște boieri trădători, înțeleși cu sultanul, l-au ucis ca niște mișei (s.n. C.M.)"40 pe Țepeș. Sfârșitul luptelor cu turcii nu a fost inclus în tabloul general de război, ci în fragmentul ultim despre "însemnătatea domniei lui Ștefan", agravând distribuția incoerentă a planurilor povestirii. Cu titlu sumativ, se afirma că Moldova
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
și a atitudinei energice a președintelui care pricepuse intenția individului Rudăreanu de a compromite pe studenți prin provocarea unei bătălii în regulă, totul s'a petrecut în liniște, iar tânărul provocator, rău montat, pricepu că era [să] fie victima unui mișel fără scrupul. Văzându-și planul dejucat, Rudăreanu insultă pe d. Becescu cercând cu ori ce preț a provoca scandalul. Afirmă că d-sa ca președinte a încasat pe socoteală proprie, taxele în bani ce primise de [la] mai mulți membri
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
la adresa unei persoane etc. Exemplu: " Prea v-ați arătat arama, sfâșiind această țară, Prea făcurăți neamul nostru de rușine și ocară, Prea v-ați bătut joc de limbă, de străbuni și obicei, Ca să nu s-arate -odată că sunteți- niște mișei! „ ( M. Eminescu- Scrisoarea III ) Invocația retorică este figura de stil prin care autorul se adresează unui personaj absent sau imaginar. Exemplu: "Cum nu vii tu, Țepeș doamne, ca punând mâna pe ei, Să-i împarți în două cete: în smintiți
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
Scrisoarea III ) Invocația retorică este figura de stil prin care autorul se adresează unui personaj absent sau imaginar. Exemplu: "Cum nu vii tu, Țepeș doamne, ca punând mâna pe ei, Să-i împarți în două cete: în smintiți și în mișei.” ( M. Eminescu- Scrisoarea III) Metafora reprezintă figura de stil prin care se trece de la sensul obișnuit al unui cuvânt la alt sens, prin intermediul unei comparații subînțelese. Exemplu: "Și cum sub bolta lui aprinsă În smalț de fulgere albastre, Încheagă-și
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]