420 matches
-
mulțime, foarte vizibili la Ierusalim, evrei ultrareligioși (ortodocși purtând pălării și caftane) care fac imposibilă viața oricărei persoane de bun simț." De aceea Hannah Arendt se grăbește să se îndepărteze de centru, mutându-se la alt hotel, ca să scape de miasme. Unde am citit oare că Theodor Herzl a încercat aceeași greață în momentul debarcării la Jaffa? Fobia inveterată de microbi și de păduchi proprie ambilor acestor hiperoccidentali reprezentând unul spiritul de ordine germanic și cealaltă igiena nord-americană la granițele fetide
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
a regimului ceaușist; interesantă și importantă este această reală catastrofă care s-a Întâmplat În lumea intelectualității românești, atât de unită și uneori chiar combativă sub un regim politic, stat ce devenise iute vulgar, brutal, polițienesc, prin cămările căruia bântuiau miasme naționalist-legionare? Cine e vinovat de această fracturare a frontului literar și nu numai de izolarea mea a lui Țepeneag, dar și de „excluderea” până la calomniere a unor scriitori de prim rang, posedând un nume de rezonanță În conștiința generațiilor din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
al treilea, și, mai ales, Arthur Lundkvist, președintele comitetului Nobel pentru literatură. Văzând că insist, Nichita a acceptat, mințindu-mă, și a doua zi s-a întors în țară, afundându-se încă o dată în mediul literar de atunci, saturat de miasme și false probleme. La fel, nu a făcut nici un gest de a călători în America, unde era așteptat de poeți de prim rang, sau la Paris, unde, împreună cu Jean-Marie Domenach, șeful revistei Esprit, ne gândeam să propunem un număr întreg
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
cum sunt, săracii își asumă, inerți, sărăcia, iar bogații sunt prostiți de avere, strada arată jalnic, salariile scad și prețurile cresc, guvernul e îngălat, președintele e simultan prea autoritar și prea slab, dominat de umori dezordonate. Majoritatea televiziunilor exală o miasmă de mahala, prea mulți gazetari scriu prost, isteric și ieftin, prea mulți români trișează sau fură. Învățământul e mediocru, spitalele sunt în faliment, cârciumile sunt pline. Da, avem oricând suficiente motive de disperare. Dar lehamitea nu e un leac, o
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
păgubos și trădător, distructiv și hoț” (Sub imperiul necesității). Dovedindu-se a fi un viguros pamfletar, I. Cernat ar putea amenința, odata cu N. D. Cocea că „... nu vom uita niciunul din cei care trăiesc din mizeria mulțimii și din miasmele reacțiunii politice”. În paginile acestei cărti, Ion Cernat își regăsește rădăcinile în seva robustă a umorului popular, dar și în cea cultă, dovadă fiind multiplele comparații și trimiteri către autori ai genului. Găsește întotdeauna o situație similară în trecutul nostru
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
întrebă ea, speriată, mulțumind în gând proniei că locul de lângă ea e ocupat - fie și de un șofer agitat și mai mult ca sigur înfricoșat de zbor. Totuși, în mod miraculos, grupul dispăru undeva, spre fundul avionului, lăsând în urmă miasme inconfundabile. Clara desfăcu un șervețel umed parfumat și se șterse meticulos la nas, pe obraji și pe mâini, exact în clipa în care avionul demară în trombă pe pistă și se ridică oblic înspre nori, parcă înotând într-o mare
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
îl puneau pe fugă. Astfel, trecea amețit pe lângă meșteri de hamuri, pantofari, lucrătorii de metal și bijutieri, iar ici și colo, simțurile sale erau ispitite de câte un vânzător de produse de patiserie, care-și purta marfa pe cap, de miasma alcoolului de la câte o tavernă sau de izma de tămâie sfințită de la capela de alături. După ce traversă apoi și piața de chilipiruri, cu propriul ei miros de lucruri stătute și vechi, Porfiri intră în sfârșit în casa de amanet Limașin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
din nord - un soi de tulburare sau de confuzie - ceva de genul suferințelor metafizice. Cu ani În urmă, când am rămas, o bună bucată de timp, Împotmolit În Porto Rico, am Încercat aceeași senzație de disconfort creată de mediul tropical - miasme de apă coclită și de vegetație marină descompusă, degajate de lagună - izul Înțepător al vieții vegetale din junglă și al materiei animale În putrefacție. În Porto Rico, mangustele sunt la fel de comune ca și câinii vagabonzi prin alte părți. Nu te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
un acces de injurii și șuturi, le-a azvârlit în stradă pe fereastră. Eu însumi, trăind o lungă perioadă de viață la Cividale și câteva luni la moșie, am observat murdăria incredibilă, și mi s-au părut imposibil de suportat miasmele care se răspândeau de pe străzi și din case. După ce Ariald a dat o seamă de porunci, și Gundo a pocnit cel puțin zece servitori puturoși, ne-am dus spre casa tatălui meu. Am trecut prin fața bazilicilor, a baptisteriului și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Își Întoarse oamenii spre Castelul Nagoya și se retraseră de lângă rău, cu Nobunaga În mijlocul procesiunii. Instrucția din ziua aceea durase cam patru ore. Soarele arzător al miezului verii bătea chiar deasupra capetelor. Caii și soldații, leoarcă de nădușeală, mergeau Înainte. Miasme rău-mirositoare se Înălțau din mlaștini; cosașii verzi săreau pe drum, cu țârâind ascuțit. Sudoarea șiroia pe chipurile palide ale oamenilor. Nobunaga se ștergea pe față cu cotul. Treptat, culoarea Îi reveni, Împreună cu firea sa imprevizibilă și capricioasă. — Cine-i făptura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
cădeau, se ridicau iarăși și se băteau la nesfârșit, În propria lor luptă personală. În sfârșit, unul Îi zbură celuilalt capul. Cu zbierete aproape demente, Învingătorul o luă la fugă după camarazii săi din unitatea principală, dispăru din nou În miasma de fum și sânge și, atins de un glonț rătăcit, căzu mort Înainte de a-și fi putut ajunge din urmă propria armată. Kyutaro răgușise de atâtea urlete: — N-are rost să-i fugăriți prea mult timp. Genza! Momoemon! Opriți trupele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
alei laterale presărate cu nisip fin, de partere, de boschete, de chioșcuri și de lacuri artificiale, Șoseaua ar fi o promenadă extraordinară, chiar și în cele mai frumoase orașe din Occident. Se respiră aici un aer pur; briza nordică alungă miasmele grele ale orașului; nu doar plăcerea e de găsit la Șosea, ci și sănătatea. Aici se schimbă tandre confidențe, se leagă și se dezleagă legături amoroase. E Cișmigiul claselor înalte. Orașul plăcerii nu-și poate dezavua numele, orice e bun
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
ieșit din comun; iluzie; impresie; incorect; indiferență; inevitabil; inexpresiv; inferior; impropriu; insecte; Ionuț; iPhone; imposibil; izolare; îmbătrînit; încalcă; încheagă apa; îngrozit; înjurătură; înnorat; întotdeauna; întunecat; judecat; lacrimi; lapte; mai leagă o fișă; de lume; lup; maimuță; major; malformație; melc; meschin; miasmă; milă; mincinos; mine; moare; ca moartea; mohorît; monstruos; monștri; mort; nas; natură; neagreabil; neant; neatractiv; neatrăgător; nebun; necăjit; necesar; nedescris; neexistent; nefolositor; negativ; neghiob; neglijent; neiubit; neîntruchipat; nenoroc; nepoliticos; nepotrivit; neproporțional; nesimpatic; nor; noroi; nu; numai; odios; omenesc; oribil; panda
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
stabil diferit de erezie, apostazie și sacrilegiu" și că "blasfemia cuprinde înjuratul, jocul de noroc, beția, impietatea, calomnia, deviația sexuală, erezia, propovăduirea împotriva Evangheliei, sacrilegiul, și orice ipocrizie, defăimare sau rebeliune împotriva lui Dumnezeu. Vezi (pentru perioada pre-creștină) R. Parker, Miasma: Pollution and Purification în Early Greek Religion (Oxford, 1983), 144-190; A. Molien în Dictionnaire de droit canonique, ÎI, col. 902, citând pe Origen și Augustin; C. Casagrande și S. Vecchio, I peccati della lingua. Disciplină ed etică della parolă nella
by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
cenzură: rațiunea, conștientul, convențiile social-morale, culturale, artistice. Nu altceva au făcut copiii teribili optzeciști spre a veșteji cele mai sus pomenite, supradimensionate de decalogul ideologiei comuniste. Duhul rău ce stăpânește lumea lui Urmuz, provocând "mutații contra firii", și-a extins miasma dizolvantă asupra scrisului însuși: "Cuvântul despre sfârșit devine sfârșitul Cuvântului. Urmuz e unul din cei dintâi scriitori ai secolului XX care au încercat o subversiune a scrisului, aderând (mai mult ori mai puțin conștient) la o estetică a nonexpresiei. Apocalipsa
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
cultură cade (încă o dată), dezmințită concret de această fastuoasă demonstrație de extindere, intensificare și nuanțare a existenței cu ajutorul cărților citite. Este suficient să parcurgem, ca să ne convingem, eseul memorialistic Mirosurile Parisului. În cuprinsul lui, Nicolae Balotă inventariază parfumurile, izurile și miasmele din diferitele locuri ale faimosului oraș, dar cum?, nu folosindu-se exclusiv de mirosul său fin, ci activându-și imensa memorie culturală, care completează printr-un fel de reverberație mirosurile propriu-zise cu mirosuri abstracte, inaccesibile chiar și celor mai rafinați
Nicolae Balota, un erou al culturii by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8518_a_9843]
-
pe care i-am ales să diriguiască treburile țării ne promit la talk-show-uri televizate aducerea apei vii de unde se bat munții în capete ? Sau e doar un efort constant și consecvent al realizatorilor de emisiuni-tocană de legume cu o amețitoare miasmă de stereotipie din care să se înfrupte o anumită categorie de telespectatori ? S-ar putea ca Dumnezeu să știe... Ei, dar înainte de toate, ne înspăimântăm cu prietenul Haralampy în fața televizorului de știrea despre stoicismul cu care suportă Guvernul durerea de
Opulența ce ne-așteaptă... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10652_a_11977]
-
la un bordel. Totul e atât de sordid, de murdar, de provizoriu, infect... Este ceva din perdiția unei case de toleranță în atmosfera aceea histrionică. Până și mirosul fetid, amestecat, de urină și de colonie sau pudră de machiaj, cu miasme grele de closete înfundate, de mucuri stinse pe jos, - culoarele întortocheate, lungi, cu uși față în față prin care se aud răgete, zbierete, arii de operă sau romanțe, voci vocalizând... Ceva care totuși mă întărâtă totdeauna. Care mă aruncă îndărăt
La scara umană by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15663_a_16988]
-
dar alunecă, foiță, pe lîngă ele. Ce l-ar putea trece, ca pe o vamă? De bună seamă că nimic. În transparența lui, care nu spune și nu ascunde, sînt micașisturi de singurătate. Iată, unind mișcările ritmate de desprindere cu miasmele umede ale pămîntului, care nu cheamă reavănul, ci jilavul, un Vals vechi: "Vals vechi, mireasa moartă e-n voaluri prăfuite/ Ghirlănzi de fete albe în rochii ca de spumă/ Cu cavaleri de pică se-nvîrt pe-aici cernite/ Și răspîndesc în
Subțieri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6681_a_8006]
-
mai lapidară de atât e dedicația cărții: „Cameliei,/ între două depresii”. De aici versuri ca acelea din al doilea poem al secvenței Ostrovenilor: „de la marginea neștiută am învățat să privesc/ ceea ce nu poate fi povestit/ făcusem experiențele sub lumină și miasme/ înainte de a descoperi america prieteniei” (p. 64) De aici pomelnicul de poeți promiși, de pe acum, posterității, din ultimul ciclu al cărții, Alevin: Mazilescu, Cristi Popescu, M(ircea) C(ărtărescu), Șerban (Foarță), Muri, Koma(rtin), Radu (Vancu), Ianuș. „Urâtă e eternitatea
Deducții by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5130_a_6455]
-
sentimental) cu "evreul" de care ea se ocupă, sîntem pe o pantă dacă nu greșită, cel puțin reductivă. Tonul acestei cărți, în ansamblul ei, ține de o mentalitate mult evoluată: niciodată, pe parcursul celor peste trei sute de pagini, nu se simt miasmele vreunei teze, autorul nu lasă să se întrevadă nici măcar contururile vreunui raport personal cu subiectul în cauză. Cititorul va fi deci îndemnat de această bună cuviință a autorului să se raporteze fără nici un fel de parti-pris-uri la un "evreu" care
Evreul real și evreul imaginar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16030_a_17355]
-
dragostea s-a sleit și a început să pută de-a binelea. Acum poluează întreaga atmosferă și se răspândește asemenea unei molime. Experiența olfactivă devine una sinstezică; mirosul se insinuează până și în urechile protagoniștilor, amenințând să le străpungă auzul. Miasma doare, se strecoară și în carne, este posesivă, obligându-și victimele să se refugieze sub același palton al fricii.
Marius Manole: Aici nu se simte () [Corola-journal/Journalistic/45737_a_47062]
-
a scăpat de Dictatură celor 30 de tirani (în anul 404 î.H.), s-a instituit acolo o amnestea ce ii excludea însă pe tiranii cu pricina care s-au văzut judecați și condamnați. Grecii antici aveau și noțiunea de miasma, un Rău potențial care necesită o mărturisire lustrală. În Franța, după 1945, scriitorii colaboraționiști au suportat rigori drastice: Brasillach a fost executat, Drieu La Rochelle s-a sinucis, Celine a fost osîndit pentru „nedemnitate națională”, petrecînd șase ani în exil
Uzura adevărului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6547_a_7872]
-
în vârsta următoare. Intimitățile țipătoare, lipsa de pudoare, aglomerările abracadabrante de relatări fără rușine, gesturile și experiențele neconsumate până la capăt distrug, prin delire și sinceritate masive, secretul sentimentelor, partea frumoasă a trăirilor acoperindu-se acum ca de sângele măcelăriei ori miasmele sălii de disecție. Atâta impudoare vă va da curând de gândit? Dacă nu, cred că veți intra, ca poetă, într-o competiție tragică cu nebunia lumii întregi, care nu are de gând nici să piardă partida și nici să vă
Post - Restant by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13557_a_14882]
-
și lubrice, ale doamnei Lenny Pipersberg. Povestiri despre zeama călîie, leșioasă, viață-moarte, a traiului conjugal cu Zitta Gloria Sinidis, despre enivrez-vous, dar nu cu poezie ori cu vin, ci cu orduri, într-un ritual mașinal al dragostei pe gunoaie, despre miasmele cărnii care țin loc de suflet. O ispășire tîrzie și violentă, "pentru sufletele copiilor ce-am fost amîndoi, eu și Ada", pentru viețile maculate definitiv de metastazele unei tumori ciudate, semn de moarte, dar semănînd așa bine cu viața, atît
Kinderscenen by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11763_a_13088]