501 matches
-
este rezultatul lipsei de formare a urinei. La copil pot apărea anumite tulburări în procesul de eliminare a urinei, cunoscute sub numele de enurezis, și se datoresc tulburării actului neuro-reflex sau de coordonare centrală a reflexului de micțiune, manifestat prin micțiuni nocturne involuntare. II.5.11. CONTROLUL REFLEXULUI DE MICȚIUNE Micțiunea este un act reflex spinal sub control vegetativ parasimpatic și somatic, facilitat sau inhibat de numeroși centri nervoși supraspinali, a căror stimulare aferentă determină pe căi eferente impulsuri ce favorizează
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
pot apărea anumite tulburări în procesul de eliminare a urinei, cunoscute sub numele de enurezis, și se datoresc tulburării actului neuro-reflex sau de coordonare centrală a reflexului de micțiune, manifestat prin micțiuni nocturne involuntare. II.5.11. CONTROLUL REFLEXULUI DE MICȚIUNE Micțiunea este un act reflex spinal sub control vegetativ parasimpatic și somatic, facilitat sau inhibat de numeroși centri nervoși supraspinali, a căror stimulare aferentă determină pe căi eferente impulsuri ce favorizează sau inhibă micțiunea prin influențarea pragului de excitabilitate a
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
apărea anumite tulburări în procesul de eliminare a urinei, cunoscute sub numele de enurezis, și se datoresc tulburării actului neuro-reflex sau de coordonare centrală a reflexului de micțiune, manifestat prin micțiuni nocturne involuntare. II.5.11. CONTROLUL REFLEXULUI DE MICȚIUNE Micțiunea este un act reflex spinal sub control vegetativ parasimpatic și somatic, facilitat sau inhibat de numeroși centri nervoși supraspinali, a căror stimulare aferentă determină pe căi eferente impulsuri ce favorizează sau inhibă micțiunea prin influențarea pragului de excitabilitate a centrului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
II.5.11. CONTROLUL REFLEXULUI DE MICȚIUNE Micțiunea este un act reflex spinal sub control vegetativ parasimpatic și somatic, facilitat sau inhibat de numeroși centri nervoși supraspinali, a căror stimulare aferentă determină pe căi eferente impulsuri ce favorizează sau inhibă micțiunea prin influențarea pragului de excitabilitate a centrului reflex medular. Reflexul de micțiune este declanșat prin creșterea presiunii intravezicale (10-15 mmHg) până la atingerea pragului micțiunii (400-500 ml), deasupra căruia aceasta devine imperioasă. Vezica urinară fiind dotată cu plasticitate și automatism se
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
spinal sub control vegetativ parasimpatic și somatic, facilitat sau inhibat de numeroși centri nervoși supraspinali, a căror stimulare aferentă determină pe căi eferente impulsuri ce favorizează sau inhibă micțiunea prin influențarea pragului de excitabilitate a centrului reflex medular. Reflexul de micțiune este declanșat prin creșterea presiunii intravezicale (10-15 mmHg) până la atingerea pragului micțiunii (400-500 ml), deasupra căruia aceasta devine imperioasă. Vezica urinară fiind dotată cu plasticitate și automatism se destinde și se golește asigurând colectarea și acumularea urinii cu ajutorul unui sistem
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
centri nervoși supraspinali, a căror stimulare aferentă determină pe căi eferente impulsuri ce favorizează sau inhibă micțiunea prin influențarea pragului de excitabilitate a centrului reflex medular. Reflexul de micțiune este declanșat prin creșterea presiunii intravezicale (10-15 mmHg) până la atingerea pragului micțiunii (400-500 ml), deasupra căruia aceasta devine imperioasă. Vezica urinară fiind dotată cu plasticitate și automatism se destinde și se golește asigurând colectarea și acumularea urinii cu ajutorul unui sistem de continență reprezentat de simpaticul lombar pe de o parte și motoneuronii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
motoneuronii sfincterului uretral extern pe de alta. Aferențele senzitivo-senzoriale activate de creșterea lentă a presiunii intravezicale se transmit la măduva lombară stimulând căile eferente simpatice și determinând inhibarea detrusorului prin receptorii beta-adrenergici, însoțită de activarea sfincterului uretral intern în vederea temporizării micțiunii. Actul reflex al micțiunii are la bază circuitul polineuronal supraspinal produs de creșterea progresivă a presiunii intravezicale și stimularea fibrelor aferente mielinice de tip A-delta de la nivelul vezicii. Activitatea aferentă vezicală intensă activează căile supraspinale bulbo-pontine generatoare de mesaje
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
pe de alta. Aferențele senzitivo-senzoriale activate de creșterea lentă a presiunii intravezicale se transmit la măduva lombară stimulând căile eferente simpatice și determinând inhibarea detrusorului prin receptorii beta-adrenergici, însoțită de activarea sfincterului uretral intern în vederea temporizării micțiunii. Actul reflex al micțiunii are la bază circuitul polineuronal supraspinal produs de creșterea progresivă a presiunii intravezicale și stimularea fibrelor aferente mielinice de tip A-delta de la nivelul vezicii. Activitatea aferentă vezicală intensă activează căile supraspinale bulbo-pontine generatoare de mesaje somatice și vegetative la
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
polineuronal supraspinal produs de creșterea progresivă a presiunii intravezicale și stimularea fibrelor aferente mielinice de tip A-delta de la nivelul vezicii. Activitatea aferentă vezicală intensă activează căile supraspinale bulbo-pontine generatoare de mesaje somatice și vegetative la centrul reflex medular al micțiunii de la nivelul măduvii sacrate (fig. 133). Având la bază reacții vezicale somato-vegetative produse de depășirea capacității de distensie a vezicii urinare, micțiunea este deci sub controlul reflexului medular sacrat parasimpatic, întregit de circuitul nervos supramedular somatic realizat pe căi cortico-subcortico-spinale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
aferentă vezicală intensă activează căile supraspinale bulbo-pontine generatoare de mesaje somatice și vegetative la centrul reflex medular al micțiunii de la nivelul măduvii sacrate (fig. 133). Având la bază reacții vezicale somato-vegetative produse de depășirea capacității de distensie a vezicii urinare, micțiunea este deci sub controlul reflexului medular sacrat parasimpatic, întregit de circuitul nervos supramedular somatic realizat pe căi cortico-subcortico-spinale piramidale. Căile aferente vezicale proprioceptive urmează traseul nervului pelvic și pătrund în măduvă prin rădăcinile posterioare, făcând sinapsă în motoneuronii din cornul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
rădăcinile posterioare, făcând sinapsă în motoneuronii din cornul anterior al segmentului medular S2-S5. Fibrele eferente motorii părăsesc măduva sacrată prin rădăcinile anterioare și intră în nervii rușinoși interni (pudendal), distribuindu-se musculaturii sfincterului extern striat, determinând contracția acestuia și temporizarea micțiunii. După începerea micțiunii reflexul se autoîntreține printr-un mecanism de feedback pozitiv, care provoacă contracții din ce în ce mai puternice ale musculaturii vezicale. Ca urmare a integrării impulsurilor aferente în diverși centri supraspinali se transmit pe căi eferente impulsuri care facilitează sau inhibă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sinapsă în motoneuronii din cornul anterior al segmentului medular S2-S5. Fibrele eferente motorii părăsesc măduva sacrată prin rădăcinile anterioare și intră în nervii rușinoși interni (pudendal), distribuindu-se musculaturii sfincterului extern striat, determinând contracția acestuia și temporizarea micțiunii. După începerea micțiunii reflexul se autoîntreține printr-un mecanism de feedback pozitiv, care provoacă contracții din ce în ce mai puternice ale musculaturii vezicale. Ca urmare a integrării impulsurilor aferente în diverși centri supraspinali se transmit pe căi eferente impulsuri care facilitează sau inhibă micțiunea prin influențarea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
După începerea micțiunii reflexul se autoîntreține printr-un mecanism de feedback pozitiv, care provoacă contracții din ce în ce mai puternice ale musculaturii vezicale. Ca urmare a integrării impulsurilor aferente în diverși centri supraspinali se transmit pe căi eferente impulsuri care facilitează sau inhibă micțiunea prin influențarea pragului de excitabilitate a centrilor reflecși sacrați. ). La nivel bulbar există centri facilitatori și inhibitori ai micțiunii în formația reticulată bulbară laterală și dorso-mediană. Centrii pontini exercită o acțiune facilitatoare prin nucleul detrusor pontin situat în formația reticulată
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
vezicale. Ca urmare a integrării impulsurilor aferente în diverși centri supraspinali se transmit pe căi eferente impulsuri care facilitează sau inhibă micțiunea prin influențarea pragului de excitabilitate a centrilor reflecși sacrați. ). La nivel bulbar există centri facilitatori și inhibitori ai micțiunii în formația reticulată bulbară laterală și dorso-mediană. Centrii pontini exercită o acțiune facilitatoare prin nucleul detrusor pontin situat în formația reticulată dorso-laterală. Un centru inhibitor situat în jumătatea laterală a ventriculului IV este considerat arie de control a sfincterului extern
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
posterior. Influența acestor structuri supraspinale se exercită atât pe căile reticulo-spinale cât și a căilor piramidale. Alți centri supramedulari, cum ar fi nucleii bazali, cerebeloși și corticali sunt implicați pe căi somatice în declanșarea, inhibarea, întreruperea sau oprirea voluntară a micțiunii în orice stadiu al acesteia. II.6. FUNCȚIILE PIELII ȘI REGLAREA LOR Ion HAULICĂ Pielea este cel mai mare organ al corpului uman cu greutatea de 4-6 kg și suprafață de 1,70-1,75 m2, fiind compusă din 3 straturi
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
asigurării substratului energetic al contracției musculare. La rândul lor, suprasolicitările psiho-emoționale se însoțesc de reacții somato-vegetative de diferite grade, reprezentate de fenomene de încordare sau de presiune neuro-psihică, de predominanță simpatică (tahicardie, vasoconstricție, paloare, transpirații) sau parasimpatică (spasme intestinale, defecație, micțiune, aritmie sau chiar stop cardiac), întregite de descărcări hormonale multiple (adrenalină, glucocorticoizi, hormoni tiroidieni, gonadali etc). Intensitatea și durata acestor reacții condiționează performanțele fizice sau psihice, dependente, la rândul lor, de tipul de efort, rezervele energetice și rezistența organismului dobândită
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
fotofobie, uscăciunea mucoaselor oronazale, prurit și descuamare cutanată, greață, disfagie, constipație rezistentă la laxative sau alternând cu diaree. Simptomatologia inițială nespecifică de tip astenic este înlocuită de simptomatologia vegetativă reprezentată de amețeli ortostatice, tulburări de vedere, dureri abdominale, tulburări de micțiune, xeroftalmie și altele. -Encefalita tronculară Bickerstaff (BBE) este caracterizată de instalarea acută a oftalmoplegiei, ataxiei, tulburări de conștiență, hiperreflexie sau semn Babinski. Cursul afecțiunii poate fi monofazică sau remitentă. Cauza este reprezentată de leziuni hiperintense localizate în trunchiul cerebral. Diagnosticul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
lumea ca la balamuc, că asta și era, mai ales cînd l-au auzit pe individul acela mai slab ca niciodată care-a mărturisit c-a fost „păzit de securiști În pijamale”. Distracție desăvîrșită. Au urmat reacțiile presei impetuoase precum micțiunea. Mai Întîi, la Uni Fan, unde s-au năpustit asupra microfonului cîțiva oameni subtili ca ciocîrliile, dintre care unul era și medic. A punctat decisiv, pomenind științific de Bunavestire. În scurt timp a apărut România liberă indignată. Că s-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
repede și superficial, schimbul de gaze sanguine este afectat, crescând cantitatea de oxigen și scăzând cantitatea de dioxid de carbon. Afecțiuni ce determină răspunsul anormal al unor nervi la stimuli pot determina, de asemenea, sincope. Aici sunt incluse sincopele de micțiune (pacientul leșină când urinează), sincopele din nevralgia glosofaringiană (sincopa apare în momentul inflamării unui nerv), sincopa de tuse (mai ales după un efort de tuse intens și chinuitor). Alte cauze frecvente de sincope sunt: afecțiunile neurologice de tipul atacurilor ischemice
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
tumoră renală). La palpare se vor aprecia zonele și punctele ureterale dureroase, precum și eventuala ptoză renală sau formațiune tumorală în loja renală. Manevra Giordano durere la percuția lombelor poate evidenția o suferință acută renoureterală. Se va nota aspectul urinii, diureza, micțiunile, precum și conformația organelor genitale externe. Tușeul vaginal ca și examenul vaginal cu valvele pot evidenția leziuni ale colului uterin, anexelor etc. j. Sistemul nervos central (SNC), organe de simț și glande endocrine; se va aprecia starea de conștiență a pacientului
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
sau de mai multe ori pe zi, în funcție de evoluția pacientului: Anamneza: va încerca să precizeze prezența și caracteristicele durerii (elementul central al perioadei postoperatorii), instalarea unor simptome respiratorii (tuse, expectorație, dispnee), cardio-vasculare (lipotimie, palpitații), digestive (apetit, grețuri, reluarea tranzitului), urinare (micțiuni, disurie) etc. Starea generală: în primele ore după intervenție, bolnavul este somnolent; treptat devine comunicativ și uneori chiar euforic. Din a 3-a sau a 5-a zi își reia o parte din activitățile obișnuite. Monitorizarea febrei este extrem de importantă
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
date despre coledoc (calculi), ficat, pancreas. - colangiocolecistografia intravenoasă.: starea colecistului, CBP, cisticului; În suspiciunea unei litiaze coledociene, dacă colecistul se opacifiază, atunci e vorba despre pancreatită acută. DIAGNOSTIC DIFERENȚIAL a. colică biliară febrilă - pielonefrita acută: dureri lombare ce cresc la micțiune; micțiuni frecvente și dureroase; leucociturie (piurie); uroculturi pozitive. - colica renală dreaptă; ulcerul gastroduodenal perforat; apendicita acută subhepatică; pancreatita acută; abcesul subhepatic; abcesul perinefretic drept; afecțiuni acute pleuropulmonare drepte; hepatomegalia cu distensie bruscă a capsulei Glisson; b. plastronul: - de cel subhepatic
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
despre coledoc (calculi), ficat, pancreas. - colangiocolecistografia intravenoasă.: starea colecistului, CBP, cisticului; În suspiciunea unei litiaze coledociene, dacă colecistul se opacifiază, atunci e vorba despre pancreatită acută. DIAGNOSTIC DIFERENȚIAL a. colică biliară febrilă - pielonefrita acută: dureri lombare ce cresc la micțiune; micțiuni frecvente și dureroase; leucociturie (piurie); uroculturi pozitive. - colica renală dreaptă; ulcerul gastroduodenal perforat; apendicita acută subhepatică; pancreatita acută; abcesul subhepatic; abcesul perinefretic drept; afecțiuni acute pleuropulmonare drepte; hepatomegalia cu distensie bruscă a capsulei Glisson; b. plastronul: - de cel subhepatic al
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
contează ce elemente se combină cu ea; ea este sursa tuturor. Strictură la nivel de rect (inclusiv limfogranulomatoza veneriană). Cavități, fistule și pungi fistuloase (multiple cavități inghinale supurative). Prurit anal diabetic. Organele urinare: Anxietate și mare pierdere a puterii după micțiune. Tuberculoza de tract urinar. În diateza tuberculinică, în mod special, la pacienții nevrotici. Urina este palidă, fără culoare și cu elemente mici solide. Pacienții diabetici au diateza tuberculinică mare. Boala Bright. Urina urât mirositoare, ușor alterabilă, cu miros de mucegai
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
arsuri, dureri În lungul colonului, eforturi la defecație, dureri de cap, insomnii, palpitații, senzație de leșin, bufeuri, transpirații excesive. La bolnavii cu constipație cronică se pot produce fisuri anale, uneori sângerânde. Ca reacții colaterale sunt posibile erupții cutanate, insuficiență pancreatică, micțiuni frecvente și urgente, infecții parazitare sau cu Candida albicans, oboseală, somnolență continuă, dureri de cap, depresie psihică, răceli frecvente, malabsorbție, artroze periferice (la glezne, genunchi, mâini), slăbiciune generală și creștere exagerată În greutate, mai ales a abdomenului. Crampele și durerile
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]