225 matches
-
erupția vulcanică pe Santorini (în jurul anului 1500 î.Hr.) -au devenit forță dominantă în Marea Egee în timpul ultimelor secole. În mileniul al II-lea î.Hr., în jurul anului 1200 î.Hr., au fost distrugeri masive în centrele miceniene, care au dus la declinul civilizației miceniene și au provocat populația să migreze către regiunile de coastă din Asia Mică și Cipru (prima colonizare greacă). După aproximativ două secole de inactivitate economică și culturală, perioada care, de asemenea, a devenit cunoscută că „anii negri” (1150 - 900 î.Hr.
Istoria Greciei () [Corola-website/Science/310503_a_311832]
-
și Paionia sudică (care corespund cu regiunile din Republica Macedonia: Monastir/Bitola și respectiv Gevgelija). Macedonia a devenit mult mai apropiată politic de orașele-stat ale Greciei Antice. În schimb a păstrat o cultură mai arhaică, mai asemănătoare cu cea a micenienilor decât cu cea clasică elenistică. Printre caracteristicile arhaice ale societății macedonene erau poligamia și monarhia ereditară absolutistă. Puterea absolută era uneori contestată de unii dintre membrii familiei regale, sau chiar de către membrii aristocrației funciare. Aceste caracteristici contrastau puternic cu cele
Macedonia Antică () [Corola-website/Science/306297_a_307626]
-
de medicină) sau poate erau simple caricaturi de amuzament. Figurile de Tanagra sunt statuete de teracotă produse în secolele al IV-lea și al III-lea î.Ch. în întregul bazin mediteranian de răsărit. Termenul "Tanagra" provine de la numele orașului micenian "Tanagra" din Beoția, unde în 1870 - în urma unor săpături arheologice - au fost găsite pentru prima dată sute de asemenea exemplare într-o necropolă antică. Termenul s-a generalizat pentru figuri asemănătoare descoperite și în alte regiuni, în special la Atena
Arta elenistică () [Corola-website/Science/314636_a_315965]
-
rupestre și incizii în piatră (petroglife). Pentru numărul mare de vestigii descoperite (peste 350.000 de petroglife), Valle Camonica este un adevărat centru al artei preistorice europene (civilizația Camunni). În perioada următoare, Peninsula Italică a fost vizitată de diverse populații: micenienii (din Grecia), fenicienii (din Libanul, Siria și Israelul de astăzi) care au venit din spațiul mediteranean. Ulterior, latinii vin dinspre nord. Grecii au dominat în special litoralul adriatic și Sicilia. În jurul lui 800 î.Hr., în centrul peninsulei se dezvoltă civilizația
Istoria Italiei () [Corola-website/Science/314059_a_315388]
-
o noua civilizație a bronzului ia naștere pe insula Creta, întemeiată de legendarul rege, Minos.Era o civilizație opulentă, ce cuprindea palate splendide, orașe mari și prospere.Dar a fost distrusă de erupția vulcanului Thera din Santorini și de invazia miceniană. Între anii 1194-1184 î.en., răpirea Elenei din Sparta de către Paris, fiul regelui Troiei, Priam, a dus la izbucnirea unui război mitic de 10 ani, binecunoscut ca Războiul troian. Troia era situată într-un punct care controla strâmtoarea Hellespontului și
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
comanda regelui Micenei, Agamemnon, Menelau din Sparta, Ahile și Ulise au asediat timp de zece ani Troia.După ce au cucerit orașul printr-un șirletic, infiltrând un cal de lemn cu soldați băgați în interior și l-au jefuit și distrus, micenienii s-au retras. Civilizația miceniană n-a durat nici șase secole. Rând pe rând palatele și cetățile miceniene au fost jefuite și distruse de dorieni, ultimul val de indo-europeni, ce vor aduce în Europa un nou element ce va deschide
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
din Sparta, Ahile și Ulise au asediat timp de zece ani Troia.După ce au cucerit orașul printr-un șirletic, infiltrând un cal de lemn cu soldați băgați în interior și l-au jefuit și distrus, micenienii s-au retras. Civilizația miceniană n-a durat nici șase secole. Rând pe rând palatele și cetățile miceniene au fost jefuite și distruse de dorieni, ultimul val de indo-europeni, ce vor aduce în Europa un nou element ce va deschide o noua epoca de idei
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
au cucerit orașul printr-un șirletic, infiltrând un cal de lemn cu soldați băgați în interior și l-au jefuit și distrus, micenienii s-au retras. Civilizația miceniană n-a durat nici șase secole. Rând pe rând palatele și cetățile miceniene au fost jefuite și distruse de dorieni, ultimul val de indo-europeni, ce vor aduce în Europa un nou element ce va deschide o noua epoca de idei, războaie și imperii: Epoca Fierului. Civilizațiile clasice au prosperat și au stabilit multe
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
a hotărît să îi așeze acolo pe mebrii populațiilor invadatoare. Există mai multe teorii, care nu se exclud neapărat, în privința originii lor, nici una nefiind complet acceptată ; controversele continuă și astăzi fără să se ajungă la o concluzie satisfăcătoare. 1) Teoria miceniană. Conform acesteia, populațiile migratoare cunoșteau scrierea Lineară B și alte forme de scriere greacă veche. Alte argumente ar fi echivalențele onomastice între "Ekwesh" / Ahei și între "Denyen" / Danaoi. Este parțial în contradicție cu teoria canaanită, deoarece Ramses al III-lea
Popoarele mării () [Corola-website/Science/314391_a_315720]
-
perioadă tulbure și violentă. Concomitent sau apropiate în timp cu perioada cât a stat pe tronul Egiptului au avut loc evenimente dramatice în zona de est a Mării Mediterane: marea invazie a popoarelor pe teritoriul Greciei de astăzi, distrugerea civilizației miceniene, războaiele troiene, migrația Popoarelor mării, prăbușirea Imperiului hittit, etc. Faraonul s-a confruntat în trei campanii de amploare cu atacurile libienilor (anii 6 și 11 ai Domniei) intercalate cu o tentativă de invazie din partea Popoarelor mării în anul 8 (cca
Ramses al III-lea () [Corola-website/Science/314471_a_315800]
-
definitiv superba civilizație cretană. Bărbații cretani renunțau conștient și de bună voie la alura hieratică de zei coborâți din ceruri a faraonilor, preoțimii și nobilimii egiptene, refuzând imaginea tiranului absolut în casă și societate, imagine cultivată cu multă grijă de micenieni și (mai ales) de orientali. Din păcate, doar cretanii gândeau așa în acea perioadă, prea puțini și prea superiori morali, prea delicați (ca societate dar și ca indivizi) n-au putut face față lumii brutale din jurul lor, dispărând din istorie
Terra - planeta vieții () [Corola-website/Science/319386_a_320715]
-
deschizătură pătrată cu latura de 3 m, delimitată de 4 monoliți masivi, cel mai mare dintre ei având 20 de tone, 4,5 m lungime, 2,1 m lățime și 1 m înălțime. Gla a fost cea mai mare cetate miceniană care nu a fost cucerită niciodată. Situată pe o creastă de stâncă înaltă de 70 m., înaintând spre mijlocul lacului Copais, Gla avea incinta exterioară lungă de 700 m, zidul ciclopic, făcut din bucăți mari de piatră dură, avea 8
Terra - planeta vieții () [Corola-website/Science/319386_a_320715]
-
scrise și ar fi trebuit să muncească (cu ce scop?) sub apă. Civilizația precolumbiană locală olmecă care a realizat monumente impresionante are un stil diferit de cel al complexului scufundat de la Bahamas care se aseamănă mai mult cu cetățile Greciei miceniene sau a celor preincașe din Peru și Bolivia. Vârsta acestor construcții nu se știe, dar prin datarea cu metoda C14 a rădăcinilor de mangrove (amestec vegetal tropical care crește pe țărmurile marine mlăștinoase) fosilizate printre pietre au rezultat cca. 12000
Terra - planeta vieții () [Corola-website/Science/319386_a_320715]
-
Peloponez. În mileniul II î.Hr., era unul dintre cele mai importante centre ale civilizației grecești, o fortificație militară care domina mare parte din Grecia de sud. Perioada din istoria Greciei cuprinsă între cca. 1600 î.Hr. și 1100 î.Hr. este denumită "miceniană", recunoscându-se astfel importanta a orașului. Cetatea Micene era situată pe un deal, fiind aproape impenetrabilă datorită așezării sale georgafice. Acropolisul sau "orașul de sus" din Micene se crede că ar fi fost fortificat prin 1500 î.Hr., după cum se vede
Micene () [Corola-website/Science/297350_a_298679]
-
Acropolisul sau "orașul de sus" din Micene se crede că ar fi fost fortificat prin 1500 î.Hr., după cum se vede pe pietrele de morminte din acea perioadă; aici se afla palatul regal, care cuprindea un megaron (sala tronului, specifică culturii miceniene). În jurul anului 1350 î.Hr., fortificațiile Acropolisului și ale orașului au fost construite într-un stil cunoscut sub numele de "ciclopic", crezându-se că pietrele ar fi fost aduse și prelucrate de către niște uriași fabuloși, cu un singur ochi (Ciclopi). În interiorul
Micene () [Corola-website/Science/297350_a_298679]
-
s-a dezvăluit puterea maritimă a Micenei, ea făcând comerț cu Egiptul, Fenicia, Mesopotamia sau Asia Mică. Puterea Micene se întindea din Pylos până pe coasta Asiei Mici, unde probabil au fost fondate câteva colonii. Începând cu anul 1200 î.Hr., civilizația miceniană a intrat în declin. În secolul al XII-lea, Micene împreună cu alte cetăți au fost distruse. Acestă dispariție bruscă a civilizației miceniene este pusă pe umerii dorienilor, care au invadat Elada în aceeași perioadă. O altă teorie ar fi invazia
Micene () [Corola-website/Science/297350_a_298679]
-
Pylos până pe coasta Asiei Mici, unde probabil au fost fondate câteva colonii. Începând cu anul 1200 î.Hr., civilizația miceniană a intrat în declin. În secolul al XII-lea, Micene împreună cu alte cetăți au fost distruse. Acestă dispariție bruscă a civilizației miceniene este pusă pe umerii dorienilor, care au invadat Elada în aceeași perioadă. O altă teorie ar fi invazia "popoarelor mării", care au distrus Imperiul Hitit - un probabil aliat al micenienilor - și au dus la intrarea în declin a Egiptului. În
Micene () [Corola-website/Science/297350_a_298679]
-
alte cetăți au fost distruse. Acestă dispariție bruscă a civilizației miceniene este pusă pe umerii dorienilor, care au invadat Elada în aceeași perioadă. O altă teorie ar fi invazia "popoarelor mării", care au distrus Imperiul Hitit - un probabil aliat al micenienilor - și au dus la intrarea în declin a Egiptului. În perioada Greciei Clasice, Micene a redevenit populată, nerecăpătâdu-și însă puterea de altădată. Mici grupuri de micenieni au participat la luptele de la Termopile și Plateea. În 462 î.Hr., trupe din Argos
Micene () [Corola-website/Science/297350_a_298679]
-
ar fi invazia "popoarelor mării", care au distrus Imperiul Hitit - un probabil aliat al micenienilor - și au dus la intrarea în declin a Egiptului. În perioada Greciei Clasice, Micene a redevenit populată, nerecăpătâdu-și însă puterea de altădată. Mici grupuri de micenieni au participat la luptele de la Termopile și Plateea. În 462 î.Hr., trupe din Argos au distrus orașul și i-au exilat pe locuitori. În perioada elenistică și romană ruinele cetății au devenit un centru turistic, formându-se în apropiere o
Micene () [Corola-website/Science/297350_a_298679]
-
au distrus orașul și i-au exilat pe locuitori. În perioada elenistică și romană ruinele cetății au devenit un centru turistic, formându-se în apropiere o mică așezare care trăia din comerț. În perioada romană târzie, Micene a fost abandonat. Micenienii aveau aproape aceiași zei ca și grecii de mai târziu. În perioada miceniană s-a acordat însă un rol mai însemnat Zeiței-Mame a Pământului. Cu timpul însă, zeii s-au adaptat modului de viață al muritorilor. Astfel au luat avânt
Micene () [Corola-website/Science/297350_a_298679]
-
romană ruinele cetății au devenit un centru turistic, formându-se în apropiere o mică așezare care trăia din comerț. În perioada romană târzie, Micene a fost abandonat. Micenienii aveau aproape aceiași zei ca și grecii de mai târziu. În perioada miceniană s-a acordat însă un rol mai însemnat Zeiței-Mame a Pământului. Cu timpul însă, zeii s-au adaptat modului de viață al muritorilor. Astfel au luat avânt zeii masculini (deoarece majoritatea aheilor aveau organizarea de patriarhat). Inscripțiile din Liniar B
Micene () [Corola-website/Science/297350_a_298679]
-
patriarhat). Inscripțiile din Liniar B menționează câteva divinități: Zeus, Hera, Poseidon, Dionysos (considerat a fi împrumutat de la traci), Afrodita, etc. După cum arată sacrificarea Ifigeniei de către Agamemnon pentru a aduce vânt prielnic pentru corăbii (cum zice legenda), se vede că la micenieni se practica și sacrificarea umană, pe lângă hecatombe (sacrificarea a 100 de tauri, descrisă în poemele homerice). Mai târziu, Homer a descris diferite obiceiuri și divinități din perioada miceniană, dar a intervenit și cultura epocii arhaice, în care a trăit poetul
Micene () [Corola-website/Science/297350_a_298679]
-
aduce vânt prielnic pentru corăbii (cum zice legenda), se vede că la micenieni se practica și sacrificarea umană, pe lângă hecatombe (sacrificarea a 100 de tauri, descrisă în poemele homerice). Mai târziu, Homer a descris diferite obiceiuri și divinități din perioada miceniană, dar a intervenit și cultura epocii arhaice, în care a trăit poetul. Conform legendelor grecești, cetatea Micene a fost întemeiată de eroul Perseu - nepotul regelui Acrisios al Argosului și fiul lui Zeus și al fiicei lui Acrisios, Danae - , care era
Micene () [Corola-website/Science/297350_a_298679]
-
asemenea Micene a fost atacată de teleboi, conduși de fii regelui Pterelaos, urmași ai lui Perseu prin fratele lui Electryon, Mestor. Electryon a promis mâna fetei sale, Alcmene, acelui ce-i va înapoia bunurile furate de teleboi. Amphitryon, nepotul regelui micenian, i-a înapoiat averile lui Electryon și a primit-o pe Alcmene de soție. Dar în timpul nunții, l-a ucis din greșeală pe socrul său. Amphitryon a fost trimis în exil de Sthenelos, fratele lui Electryon, care a devenit rege
Micene () [Corola-website/Science/297350_a_298679]
-
fiica lui Pelops, rege în Elis sau Pisa - , și din această căsărie a ieșit Eurystheus. Sthenelos a fost ucis de un fiu al lui Heracle, Hyllus, iar tronul de la Micene a revenit lui Eurystheus. Eurystheus l-a urât pe Heracle. Micenianul l-a pus pe Heracle să săvârșească 12 mari isprăvi. După moartea eroului, Eurystheus i-a prigonit pe heraclizi (urmașii lui Heracle), care au cerut sprijinul Atenei. Eurystheus și fii săi au murit în asediul cetății ateniene. După moartea lui
Micene () [Corola-website/Science/297350_a_298679]