235 matches
-
de studii, ca și de practica însăși. Aceste caracteristici duc la ceea ce se numește instruire adaptată, care se poate aplica nu doar în contextul lucrului pe microgrupuri, ci și încontextul claselor. În ultimă instanță, instruirea adaptată, desfășurată în grup-clasă sau microgrup în interiorul clasei, vizează și alte aspecte deosebit de importante pentru eficacitatea procesului educațional: utilizarea timpului de învățare și metodologia utilizată în învățare (oportunitățile de învățare), corelată cu mijloacele de învățare (manuale, materiale didactice etc.). c. Comportamentul în predare al cadrelor didactice
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
utilizarea timpului de învățare și metodologia utilizată în învățare (oportunitățile de învățare), corelată cu mijloacele de învățare (manuale, materiale didactice etc.). c. Comportamentul în predare al cadrelor didactice - deschidere spre managementul personalului; abordările metodologice, organizarea învățării, inclusiv utilizarea învățării pe microgrupuri, sunt aspecte ce țin în mai mare măsură de profesor 1. De asemenea, proiectarea lecției, comportamentul său concret la clasă, relația socioafectivă cu elevii, utilizarea concretă a timpului destinat formal învățării, evaluarea de tip docimologic sunt determinate în cea mai
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
sale de viață și dorința imperioasă de a le realiza. Adultul se hotărăște să redevină elev, să învețe, numai dacă găsește că trebuie să-și schimbe statusul (iată condiția psihosocială a învățării!) - ca profesionist, membru al familiei sau al unor microgrupuri. Dacă nici munca profesională, nici activitatea socială, nici situația familială nu-i determină această dorință, atunci foarte greu îl poți convinge să învețe (Urbanczyk, 1975). Statusul de elev-adult înseamnă unele perturbări ale activității profesionale, familiale, sociale, datorate nevoii de timp
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
nivel dat al organizație, s-a observat că pe măsură ce coborâm spre nivele de execuție situate mai jos în ierarhie, numărul celor care știu efectiv ceea ce trebuie să știe scade tot mai mult. Faptul acesta are repercusiuni asupra climatului psihosocial din microgrupuri, știut fiind că între informare și participare există o relație de reciprocitate. Oamenii simt nevoia să cunoască mecanismul din care fac parte, mediul în care își desfășoară munca ca să se orienteze cu siguranță. Este bine cunoscut că informarea membrilor organizației
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
sistemul de valori al individului. Așa cum vom vedea, străin înseamnă îndepărtat, necunoscut, opus unui sistem de referință prin care este evaluat celălalt, chiar dacă, de cele mai multe ori, acest proces de evaluare face parte din moștenirea pe care individul o primește de la microgrupul său. Trebuie însă precizat faptul că, nici depărtarea, absența cunoașterii sau opoziția nu presupun absența celuilalt, acesta trebuind să fie prezent pentru a avea loc interacțiunea și implicit procesul devenirii. Ideea este foarte bine enunțată în studiile lui C. H.
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
să se transforme În lacune majore, optimizarea activității de instruire, cunoașterea ritmului fiecărui elev, cantitatea de informații și a volumului de sarcini căruia Îi pot face față, orientându-se astfel spre aplicarea unor măsuri diferențiate de ajutorare pe indivizi sau microgrupuri. 7. VERIFICAREA ȘI APRECIEREA REZULTATELOR Rezultatele, ca efect al Învățării, al instruirii, apar sub formă de informații, cunoștințe elaborate, calități și trăsături de personalitate. Raportarea rezultatelor la obiectivele anterior stabilite duc la constatarea gradului de reușită al lecției. Timpul afectat
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
îngrijirea copiilor mai mici, a plantelor, a animalelor mici. b) Relații în grupul școlar Identificarea și cunoașterea numelui colegului de bancă și a colegilor de clasă; Relații de cooperare și colaborare cu colegii; Prietenia și rolul ei; c) Relații în microgrupul social Deplasarea liberă spre diferite obiective; Alegerea și participarea la diferite spectacole; Achitarea de comisioane și efectuarea de diverse cumpărături. d) Relații interumane Cunoașterea principalelor tipuri de relații interumane (ajutor, respect, prietenie, ură, invidie etc.); Formarea și cultivarea relațiilor pozitive
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2270]
-
teoria relațiilor interpersonale (fie că sunt primare sau secundare, manifeste sau latente, normale sau deviante, comunitare sau societale etc.); - teoria grupurilor sociale, știința sociologică operând cu analize structurale și funcționale ale diferitelor grupuri sociale și asupra dinamicii lor, pornind de la microgrupul familial la macrogrupurile reprezentate de clasele sociale, de lacomunități locale la națiuni sau comunități internaționale. Diverse analize diferențiate s-au operat asupra grupurilor formale și a celor informale, o aplicabilitate aacestora întâlnindu-se, de exemplu, în sociologia organizațională, cu tot
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
În funcție de fazele procesului de consiliere (desfășurate în timp, pe mai multe ședințe): a) metode de obținere a informațiilor despre client (interviul structurat, chestionare, teste de performanță, teste psihologice); b) metode de explorare a universului personal: - metode de autocunoaștere (lucrul în microgrupuri, metafora, hărțile personale, exercițiul), - metode pentru dezvoltarea unor abilități de comunicare sau relaționare (exercițiul, jocul de rol, simulările), - metode pentru clarificarea valorilor și luarea unei decizii (problematizarea, controversa creativă, alegerea forțată, exercițiul), - metode de marketing personal (întocmirea unui CV, a
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
teoria relațiilor interpersonale (fie că sunt primare sau secundare, manifeste sau latente, normale sau deviante, comunitare sau societale etc.); - teoria grupurilor sociale, știința sociologică operând cu analize structurale și funcționale ale diferitelor grupuri sociale și asupra dinamicii lor, pornind de la microgrupul familial la macrogrupurile reprezentate de clasele sociale, de lacomunități locale la națiuni sau comunități internaționale. Diverse analize diferențiate s-au operat asupra grupurilor formale și a celor informale, o aplicabilitate aacestora întâlnindu-se, de exemplu, în sociologia organizațională, cu tot
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
În funcție de fazele procesului de consiliere (desfășurate în timp, pe mai multe ședințe): a) metode de obținere a informațiilor despre client (interviul structurat, chestionare, teste de performanță, teste psihologice); b) metode de explorare a universului personal: - metode de autocunoaștere (lucrul în microgrupuri, metafora, hărțile personale, exercițiul), - metode pentru dezvoltarea unor abilități de comunicare sau relaționare (exercițiul, jocul de rol, simulările), - metode pentru clarificarea valorilor și luarea unei decizii (problematizarea, controversa creativă, alegerea forțată, exercițiul), - metode de marketing personal (întocmirea unui CV, a
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
condițiile interpersonale ale educației, de la la relația dintre educator și educat pînă la structura și dinamica grupurilor centrate pe sarcini educative. Din punctul de vedere al acestor discipline, clasele școlare și alte colectivități educative sînt definite - și deci abordabile ca „microgrupuri” sociale, centrate pe o anumită sarcină. Disciplinele sociologice explorează vastul continent al condițiilor sociale ale educației, modul în care educația se integrează în societate, contribuie la inte grarea socioculturală a indivizilor educați și face acest lucru într-o gamă foarte
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
fete, veniți din Iași și din celelalte orașe ale județului, dar mai ales din comunele ieșene. Timizi și dezorientați, fiecare cu zestrea lui biologică intelectuală, comportamentală și sufletească, alcătuiau un conglomerat de personalități ce urma să se constituie într-un microgrup școlar cu bineștiute rosturi formative și educative. Privindu-i acum, după atâția ani, lui Dumitru Dascălu îi vine greu să recunoască în femeile și bărbații pe care îi are în față pe adolescenții deșirați de acum aproape un sfert de
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
de predare - învățare evaluare, direcționate special pentru realizarea unui învățământ prioritar formativ. Domeniul educației dezvoltă un spațiu și un timp pedagogic deschis creativității în plan individual (creativitatea cadrului didactic, creativitatea elevului), colectiv (creativitatea colectivului didactic, creativitatea clasei de elevi, creativitatea microgrupului de elevi) și social (creativitatea organizației școlare, creativitatea comunității educaționale, naționale, teritoriale, locale). Procesul creator de tip pedagogic este angajat la nivelul proiectării didactice/educației care presupune valorificarea etapelor de pregătire - incubație - iluminare verificare a modului de realizare a lecției
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
a vieții (ordinea nașterii, evenimente biografice, studiile și înalta performanță creativă ) Ana Stoica - Constantin enumeră factorii stimulativi ai creativității, deveniți blocaje prin absență: I. Factori interni ( individ ): a) intelectuali b) aptitudini speciale c) „ de permeabilitate” II. Factori externi: 1. Colectiv : microgrup (echipă ) și organizații: a) climatul creativ b) conducerea 2. Societate: a) valori promovate; b) condiții create; c) educație; d) nivelul cultural; e) securitatea psihologică; f) securitatea personală g) spiritul vremii h) „ miturile dinamice ” ca expresie a dorințelor umane colective (Ana
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
excelenței, iar lipsa acestora poate determina la persoanele înalt creative energizări puternice de învingere a obstacolelor. Factori stimulativi ai creativității, deveniți blocaje prin absență A. Interni - Individ ( factori intelectuali, aptitudini speciale, factorii „de personalitate”) B. Externi Colectiv (climatul creativ al microgrupului, conducerea ) Societatea (valori promovate, condiții create, educație, nivelul cultural, securitate psihologică și personală, spiritul vremii, „miturile dinamice” ca expresie a dorințelor umane colective) (Ana Stoica-Constantin, 2004, pp.158-159 ) CAPITOLUL IV CULTIVAREA CREATIVIT)ȚII IN INVATAMANTUL PRIMAR Motto: (H.H., Stern - Educația
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
necesare cunoașterii unui anumit obiect de învățământ. Competența psiho-pedagogică și cea psiho- socială, considerate ca un al treilea și al patrulea tip de competență, ocupă un loc deosebit pentru zonele interpersonale, de contact și interferență cu personalitatea elevului și cu microgrupul școlar.. În concluzie, competența didactică apare ca o dimensiune inter personală cu multe fațete de relaționare: cognitive și funcțional simpatice, comunicaționale, motivaționale și operaționale. Problema competenței profesorului pentru munca instructiv educativă privită în interacțiune cu comportamentul elevilor și al grupului
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
dificultăți de integrare socială, care intră în conflict cu cerințele unui anumit sistem valorico-normativ, inclusiv cu normele juridice. Având în vedere faptul că maturizarea socială a individului suferă influența directă, nemijlocită a relațiilor interpersonale și a climatului socio-afectiv existent în microgrupurile în care trăiește și se dezvoltă ( familie, școală, grup de prieteni etc), cauzele insuficientei maturizări sociale a unor indivizi trebuie căutate în perturbarea acestor relații și în carențele educative și socio-afective din grupurile respective. Teoria disociabilității <footnote V.Preda, Profilaxia
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
jocurile de competiție ( de obținere a performanțelor), care au constat În simularea obținerii unor performanțe, de Învingere a unui adversar real sau imaginar. În cadrul acestui tip de joc, participanții au fost distribuiți În perechi de câte două persoane sau În microgrupuri; le-am distribuit status-urile și rolurile; le-am comunicat scopul competiției. Elevii au fost puși să aleagă Între variabilele posibile de joc, să adopte strategii diverse, să identifice soluții optime, desigur respectând regulile jocului. În elaborarea strategiilor de lucru
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Roxana Lupu Ştefan () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93551]
-
vieții (ordinea nașterii, evenimente biografice, studiile și înalta performanță creativă) Ana Stoica - Constantin enumeră factorii stimulativi ai creativității, deveniți blocaje prin absență: I. Factori interni ( individ): a) intelectuali 19 b) aptitudini speciale c) „ de permeabilitate” II. Factori externi: 1. Colectiv : microgrup (echipă) și organizații: a) climatul creativ b) conducerea 2. Societate: a) valori promovate; b) condiții create; c) educație; d) nivelul cultural; e) securitatea psihologică; f) securitatea personală g) spiritul vremii h) „ miturile dinamice ” ca expresie a dorințelor umane colective (Ana
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
excelenței, iar lipsa acestora poate determina la persoanele înalt creative energizări puternice de învingere a obstacolelor. Factori stimulativi ai creativității, deveniți blocaje prin absență A. Interni - Individ ( factori intelectuali, aptitudini speciale, factorii „de personalitate”) B. Externi - Colectiv (climatul creativ al microgrupului, conducerea) - Societatea (valori promovate, condiții create, educație, nivelul cultural, securitate psihologică și personală, spiritul vremii, „miturile dinamice” ca expresie a dorințelor umane colective) (Ana Stoica-Constantin, 2004, pp.158-159) CAPITOLUL III Cultivarea creativității școlarului mic Motto: „Educația dată la școală se
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
Printre problemele organizatorice se află antrenamentul și asigurarea bazei materiale, jocul și problemele sale, deplasările, achiziționarea echipamentului, distribuirea acestuia, taberele de pregătire și chiar problemele personale ale jucătorilor. A fi bun conducător presupune și calități organizatorice. Antrenorul este conducătorul unui microgrup social, cu legile lui specifice. El trebuie să cunoască noțiunile de bază ale științei conducerii și să le adapteze activității sale. Una din legile conducerii este ”să cunoști și să prevezi totul”. Antrenorul trebuie să fie bine informat asupra stării
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
celibatari, văduvi, divorțați și fără copii(Grecu-Gaboș, 2000), din acest studiu reiese că există un risc suicidar mai mare la cei căsătoriți, Într-o pondere de 5/1, precum și la cei căsătoriți cu mulți copii. Aceasta se poate datora disfuncționalității microgrupului familial și chiar dizarmoniilor familiale generate de consumul de băuturi alcoolice. În legătură cu statutul profesional, În numeroase lucrări se susține că sinuciderile sunt mai frecvente la cei fără statut profesional și la cei cu statul profesional nesigur și că profesia intervine
RISCUL AUTOAGRESIVITÃŢII ÎN RÂNDUL ALCOOLICILOR DE LA GURILE DUNĂRII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ioana Sadâca, Mihai Tatu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1469]
-
solide dar și cunoașterea practică a psihologiei individuale a elevilor și capacitatea de a-i înțelege și a se apropia de ei, priceperea de a transmite noțiuni și cunoștințe, dar și capacitatea de a relaționa afectiv cu elevul și cu microgrupul, inteligență spontană și inspirație de moment în luarea unei decizii, dar și mânuirea conștientă a mecanismelor capabile să optimizeze actul educațional. [Marcus S. et al, 1999] Aptitudinea pedagogică se concretizează prin capacitatea de a face informațiile accesibile elevilor, prin creativitate
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
sentimente. Starea de microcomunitate forjată de-a lungul așteptării dispare imediat ce se iese de sub baldachin. Oamenii deveniți pelerini pentru câteva ore nici măcar nu-și spun la revedere, parcă ar ieși din sala de cinema. Formele de socializare mai durabile (în afară de microgrupurile de origine, gen pelerinaj cu parohia de care aparțin pelerinii) se consumă în afara rândului, în curtea largă a Mitropoliei. „Ne-am cunoscut la pelerinaj”, adesea este singura afirmație care rămâne după toate aceste ore petrecute împreună. Așteptarea mea se sfârșește
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]