892 matches
-
se regăsește pe curbele Abbott-Firestone deja prezentate anterior (conform Fig. 5.9) are o valoare Rk = 2µm pentru o valoare generală a Ra= 1,20µm. Prin comparație cu valorile obținute prin trasarea curbei Abbott-Firestone, în acest caz, din imaginile de microscopie electronică obținute și măsurătorile efectuate, la analiza SEM au rezultat câteva caracteristici geometrice cantitative și repetitive ale inscripționării precum și un aspect calitativ general bun al zonei supuse acestui proces. 139 Fig. 5.15. Imagine SEM pentru liniile de inscripționare, ce
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
pentru vizualizarea zonei de fund a marcajului. S-a obținut o secțiune prin marcajul laser pentru a se putea observa mai bine partea inferioară a urmei laser, respectiv a bazei topiturii obținute în urma trecerii fasciculului. Fig. 5.25. Analiza de microscopie electronică SEM pune în evidență profilul inferior al topiturii (pe direcția săgeții). Mărire X 500 Fig. 5.26. Pereții laterali și profilul inferior al șanțului realizat de fasciculul laser prin topirea pe o adâncime de cca. 40-50μm. Mărire X 1000
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
rugozitate Rk ce se regăsește pe curbele Abbott-Firestone deja prezentate anterior (conform Fig. 4.9), are o valoare Rk = 2µm pentru o valoare generală a Ra= 0,65µm. Prin comparație cu valorile obținute prin trasarea curbei AbbottFirestone, din imaginile de microscopie electronică obținute și măsurătorile efectuate, la analiza SEM au rezultat caracteristici geometrice cantitative și repetitive a inscripționării respective pentru Rz =3,93 precum și un aspect calitativ general bun al zonei supuse inscripționării. S-au efectuat câteva teste de inscripționare prin
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
sulf și aluminiu, probabil rezultați în urma operației de secționare a paletelor S-a realizat, de asemenea, o secțiune prin marcajul laser, în care se poate vizualiza partea inferioară a urmei laser, respectiv a bazei topiturii. Fig. 5.43. Analiza de microscopie electronică SEM pune în evidență profilul inferior al marcajului (pe direcția săgeții). Mărire X 500 Fig. 5.44. Profilul inferior al șanțului realizat de către fasciculul laser prin topirea materialului paletei pe o adâncime de circa 40 50μm. Mărire X 1
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
și cloroaluminați. Fig. 5.54. Microanaliza calitativă EDX ce evidențiază existența unor contaminanți pe zona de inscripționare Pentru vizualizarea zonei de fund a marcajului proba a fost secționată, obținându-se o secțiune prin marcajul laser. Fig. 5.55. Analiza de microscopie electronică SEM pune în evidență profilul inferior al topiturii (pe direcția săgeții). Mărire X 500 Fig. 5.56. Profilul inferior al șanțului realizat de către fasciculul laser prin topirea materialului paletei este pe o adâncime de circa 25-30μm. Mărire X 1
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
profilului marcajului obținut. Nu apar zone cu microfisuri sau alte tipuri de defecte ca urmare a tensiunilor termice formate la solidificarea aliajului. Nu apar deci defecte de material ca urmare a realizării marcajului prin fascicul laser. 5.2. Analiza prin microscopie electronică SEM și EDAX a marcajelor realizate cu laser femtosecundă Rezultatele experimentale obținute pe paleta din aliaj de aluminiu Pornindu-se de la ideea procesării rapide și de mare precizie a inscripționării paletelor, s-au realizat o serie de inscripționări prin
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
paletei din aliaj de aluminiu, se poate constata cu ușurință că se obține un profil de marcaj continuu și de adâncime constantă, cu o morfologie total diferită de cazul în care se utilizează lasere cu impulsuri de durata nanosecundelor. Prin intermediul microscopiei electronice SEM, se poate observa caracterul nepulsatoriu al inscripționării rezultate, în timp ce adiacent zonei topite apar mici structuri amorfe rezultate din porțiuni de material topit și solidificat ultrarapid. Se constată că lățimea benzii de inscripționare este cu mult sub limita de
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
de marcare ce este însoțită, de-o parte și de cealaltă a zonei centrale topite, de cantități apreciabile de oxizi de alumină, ce se regăsesc depozitate fragmentat și cu o structură amorfă de-a lungul liniei de marcaj. Măsurătorile de microscopie electronică efectuate asupra benzii de marcaj evidențiază faptul că, în timp ce aliajul de aluminiu a fost topit pe o adâncime și o lățime de circa 12-14 μm, zona pe care materialul s-a oxidat se întinde până la circa 70-75 μm. 156
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
femtolaser. Fig. 5.75. Imaginea zonei cu dublă expunere la trecerea fasciculului femtolaser. Mărire X 2.000 Fig. 5.76. Imaginea zonei cu dublă expunere la trecerea fasciculului femtolaser. Mărire X 20.000 După cum se poate observa din imaginile de microscopie electronică SEM din figurile de mai sus, se constată că apare și o anumită „zonă de influență”, ce se manifestă printr-o deteriorare mai puternică pe orizontală a suprafețelor re-solidificate. Acest aspect presupunem că este cauzat de juxtapunerea celor două
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
dimensionale ale marcajului realizat. Mărire X 500 Fig. 5.86. Imagine SEM ce evidențiază continuitatea marcajului, dar și topirea în adâncime a aliajului. Mărire X 1.000 163 În cazul marcajului femtolaser, contururile sunt mult mai bine precizate; măsurătorile de microscopie electronică au pus în evidență că lățimea obținută prin topirea aliajului este de 20 μm, în timp ce zona afectată de trecerea fasciculului laser este de circa 99 μm, iar adâncimea de topire de 25-30 μm. Pentru marcajul ce reprezintă topirea propriu-zisă
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
a marcajului. Pentru cazurile de supra-inscripționare, Figurile 5.89 - 5.93, valorile au fost obținute prin trecerea de două ori a fasciculului, în încercarea de suprapunere cât mai exactă a celor două treceri. După cum se poate observa din imaginile de microscopie electronică din figurile de mai jos, se constată că apare o anumită zonă de influența termică, cu o deteriorare mai puternică a zonei centrale a benzii de marcaj. Acest aspect este cauzat de juxtapunerea celor două zone de influență, ce
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
și o diferențiere clară a celor două treceri, cu o îngustare a benzii de scanare și focalizare. În acest caz, devine relevantă și imposibilitatea suprapunerii exacte a celor două treceri ale fasciculului cu pulsuri de ordinul femtosecundelor. Din imaginile de microscopie electronică obținute și măsurătorile efectuate, la analiza SEM au rezultat câteva caracteristici geometrice cantitative și un aspect calitativ general al zonei supuse inscripționării. Fig. 5.91. Imagine SEM ce prezintă un detaliu din zona de dublă inscripționare. Mărire X 500
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
cu număr atomic mare, datorită faptului că intensitățile razelor difractate sunt mai mari decât în cazul elementelor cu număr atomic mic. În consecință, precizia metodei depinde de materialul studiat. Pentru studiul straturilor subțiri, metode alternative difracției de raze X sunt: microscopia electronică prin transmisie (TEM), difracția de electroni de joasă energie (LEED), difracția de electroni de înaltă energie (RHEED) și difracția de neutroni. Primele două sunt limitate la studiul suprafețelor și nu oferă informații despre întreaga grosime a straturilor. În difracția
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
5.1. Structura membranei celulare Structura generală a membranei a fost bănuită încă din anii 1930, datorită naturii sale lipidice. Pornind de la conceptul de bistrat fosfolipidic, care însă nu explica traficul transmembranar, în 1973 Lenard, Singer și Nicholson au folosit microscopia electronică pe replici obținute prin criodecapaj (freeze-itching) pentru a pune în evidență dispunerea proteinelor în bistratul lipidic. Astfel a fost introdus pentru plasmalemă modelul mozaicului fluid, păstrat cu modificări până astăzi. Lipidele membranare sunt majoritar fosfolipide. Mai precis esteri fosaforici
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
și țesuturi non musculare. SERCA-2b se deosebește prin rată mai redusă de hidroliză a ATP, deci de transport al Ca2+, iar SERCA-3 are afinitate scăzută pentru Ca2+. Monoxidul de azot inhibă SERCA prin GMPc și independent. Semnale citosolice de calciu Microscopia laser confocală a permis stabilirea naturii cuantale a semnalelor de calciu; semnalele elementare de Ca2+ se pot suma în semnale locale și globale, cu relevanță distinctă. Tehnicile de biologie moleculară permit stabilirea structurii funcționale a proteinelor ce realizează și controlează
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
de substanțe intervin în dinamica porilor transcapilari: calciul, bradikinina, histamina, etc. Permeabilitatea peretelui capilar, privit ca o membrană filtrantă, poate fi cuantificată ca și conductanță hidraulică, prezentând variații considerabile de la un țesut la altul (tab. 9). Transcitoza prin peretele capilarelor Microscopia electronică evidențiază o abundență de vezicule de 50-80 nm la nivelul endoteliului, multe fiind atașate de invaginații membranare cu diametru de până la 40 nm. Aceste vezicule de pinocitoză sunt implicate în schimbul de substanțe lipofobe cu moleculă mare (>30 nm), de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
datorită încărcării sale negative și a respingerii electrostatice exercitate de proteoglicanii membranei bazale. Pe specimenele histologice colorate cu hematoxilin-eozină membrana bazală nu este aparentă, dar se poate colora cu PAS sau colorație argentică. Cea mai bună modalitate de vizualizare este microscopia electronică. Podocitele ("celule cu piciorușe") sunt celule epiteliale care alcătuiesc componenta capsulară a membranei filtrante. Fiecare podocit este alcătuit dintr-un corp celular și o multitudine de prelungiri ramificate, numite pedicele, ce se sprijină pe membrana bazală (fig. 96). Pedicelele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
pilor, prima laringectomie totală și prima rezecție parțială de esofag. A folosit antisepsia, scăzând morbiditatea operatorie în chirurgia abdominală și ginecologică. Era muzician și prieten apropiat a lui Brahms. A activat în politica austriacă. RUDOLF VIRCHOW (1821-1902) A pus bazele microscopiei leziunilor afirmând că: "Celula este forma elementară a vieții ...Fiecare celulă posedă o funcție pe care o asigură prin structura sa. Structura și funcția sunt intim legate, constituind specificitatea fiecărei celule". Anatomopatologia microscopică se dezvoltă rapid oferind o nouă justificare
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
că: "Celula este forma elementară a vieții ...Fiecare celulă posedă o funcție pe care o asigură prin structura sa. Structura și funcția sunt intim legate, constituind specificitatea fiecărei celule". Anatomopatologia microscopică se dezvoltă rapid oferind o nouă justificare medicinii anatomoclinice. Microscopia trebuie să confirme diagnosticul. Este introdus termenul de "biopsie". Patologia microscopică devine unul din fundamentele științelor medicale. ERNST WERTHEIM (1864-1920) S-a născut și a studiat la Graz devenind medic în 1888. A lucrat cu Billroth și a fost asistentul
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
desfășurat între estetică și știință. Sub îndrumarea sa, Palade și-a realizat teza de doctorat. G. Em. Palade nu era atras de clinică, ci de cercetarea fundamentală. În 1946, pleacă în SUA, la Institutul Rockefeller unde are inovații în tehnica microscopiei electronice. Cercetările ulterioare s-au axat pe structura mitocondriei, ribozomilor, reticulului endoplasmic, aparatului Golgi, contribuind la crearea bazelor biologiei celulare moderne. La întrebarea dacă G. Em. Palade ar fi realizat ce a realizat dacă n-ar fi plecat în SUA
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
suprafața peretelui celular. În ciuda diferențelor între vitezele procesului de acumulare cu cele două specii microbiene, capacitatea totală de acumulare a ionului de uraniu (10 până la 15% din masa uscată a celulelor inițiale) a fost aceeași pentru ambele specii. Analiza prin microscopie electronică și analiza dispersivă de raze X, arată că uraniul acumulat la suprafața peretelui celular al microorganismelor se face într-un strat de aprox. 0.2 μm grosime. Cantități mult mai mici au fost identificate în interiorul celulelor cu formarea unor
Introducere în geochimia microbiană a uraniului. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Gavriloaiei Doina-Iuliana, Gavriloaiei Traian () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1130]
-
de raze X, arată că uraniul acumulat la suprafața peretelui celular al microorganismelor se face într-un strat de aprox. 0.2 μm grosime. Cantități mult mai mici au fost identificate în interiorul celulelor cu formarea unor depozite metalice vizibile la microscopia electronică. Uraniul formează depozite intracelulare dense în P. aeruginosa, ceea ce arată o viteză mare de acumulare a uraniului din soluția sa. Autorii au argumentat această viteză, prin faptul că nu a fost posibilă o examinare prin microscopie electronică a acestui
Introducere în geochimia microbiană a uraniului. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Gavriloaiei Doina-Iuliana, Gavriloaiei Traian () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1130]
-
metalice vizibile la microscopia electronică. Uraniul formează depozite intracelulare dense în P. aeruginosa, ceea ce arată o viteză mare de acumulare a uraniului din soluția sa. Autorii au argumentat această viteză, prin faptul că nu a fost posibilă o examinare prin microscopie electronică a acestui tip de celule după terminarea timpului de expunere. Apare evident faptul că nu toate celulele sunt asociate cu depozite de uraniu; autorii apreciază că doar 32% și 44% din totalul de celule de S. cerevisiae și respectiv
Introducere în geochimia microbiană a uraniului. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Gavriloaiei Doina-Iuliana, Gavriloaiei Traian () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1130]
-
mult de 6 luni (vezi capitolul „Boala cronică de rinichi”). 3.2. Examenul de urină Examenul de urină reprezintă o investigație esențială și indispensabilă la pacienții cu afecțiuni renale. Examenul de urină cuprinde examenul sumar de urină și examenul în microscopie optică al sedimentului urinar. 3.2.1. Examenul sumar de urină (ESU) ESU reprezintă o investigație biochimică simplă, rapidă și ieftină. ESU este un test screening obligatoriu la toți pacienții internați, indiferent de natura bolii care a necesitat internarea. De
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
origine non-glomerulară își păstrează de regulă forma biconcavă, în timp ce hematiile de origine glomerulară (care au trecut prin filtrul glomerular) sunt dismorfe, prezentând spiculi, precipitate citoplasmatice submembranare, vezicule, membrana celulară îndoită etc. (vezi figura 3). Examinarea formei hematiilor se realizează cu ajutorul microscopiei în contrast de fază. Trebuie introdusă figura la tehnoredactare • Leucocitele. Poliomorfonuclearele (PMN) se examinează cel mai bine în urina proaspătă, înainte ca nucleii și granulele intracitoplasmatice să degenereze. Prezența PMN indică inflamația tractului urinar (vezi figura 4). Leucocitele (normal<5
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]