260 matches
-
a răspândit aproape în toată lumea. E.F. Smith descrie boala în anul 1902. La noi în țară, Elena Bucur și col. (1960) au studiat această bacterioză care este destul de răspândită. Boala poate fi întâlnită pe prun, cais, zarzăr, piersic, corcoduș și migdal. I. Lazăr (1964) a semnalat-o pe cais și prun, iar V. Severin (1985) o semnalează și pe vișin și mirobolan. Simptome. Boala se manifestă pe frunze, fructe și pe lăstarii nelignificați, semănând uneori cu arsurile produse de diferite soluții
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
atacate atârnă fără a cădea, florile se brunifică și se usucă, iar ramurile veștejite se îndoaie în formă de cârlig. Acest aspect parazitar mai este denumit și "boala stindardului" sau "arsura moniliană", foarte frecventă la cireș, vișin, cais, piersic și migdal și corespunde cu "monilioza din anul precedent" întâlnită la pomii semințoși. Fructele tinere sunt, de asemenea, parazitate; acestea se zbârcesc, se brunifică și cad masiv. Pe fructele ajunse la maturitate, atacul ciupercii determină o putrezire a pulpei și apariția unor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
vor fi aplicate sâmburoaselor pentru a combate fie arsura moniliană din primăvară, fie putregaiul fructelor astfel: în timpul repausului vegetativ, toate speciile sâmburoase vor fi stropite cu sulfat de cupru 2-3 %; în primăvară, în vederea combaterii arsurii moniliene, vișinul, caisul, piersicul și migdalul vor fi stropiți cu zeamă bordoleză 5% (tratament prefloral), Zineb sau Captan în concentrație 0,3 %; în timpul verii, pentru prevenirea atacului de putregai al fructelor, pomii vor fi stropiți ori de câte ori este nevoie cu aceleași substanțe din grupele: Gr.A:Bouillie
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ha),Chorus 75 WG -0,02%(0,2 kg/ha) ATENTIE: alternați produsele diferitelor grupe! 9.3.7. Rugina frunzelor de prunTranzschelia pruni spinosae Această boală poate fi întâlnită deseori pe prun, porumbar și mai rar pe cais, piersic și migdal. Atacurile repetate duc la epuizarea pomilor și la apariția rodirii la 2 ani. Simptome. Atacul ciupercii poate avea loc în vară, când este foarte periculos, sau mai spre sfârșitul acestui anotimp, când pagubele sunt mai mici. Pe partea superioară a
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
au un aspect prăfos și sunt dispuse în mod neregulat. Un atac puternic duce la pierderea frunzelor înainte de vreme, la obținerea unor recolte mici și de calitate inferioară, cât și la reducerea rezistenței la ger a pomilor sâmburoși (cais, piersic, migdal) (fig. 162). Transmitere-răspândire. Sporii ce vin de pe planta gazdă intermediară (Anemone picorul cocoșului) produc infecții pe frunzele de prun, iar după 50-70 de zile, apar grupuri de spori de vară. Aceștea răspândesc masiv boala pe alți pomi în timpul lunilor de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
să nu se găsească porumbar în vecinătate. Prin lucrările solului se distrug și plantele de Anemone pe care ciuperca parcurge o parte din ciclul ei de viață. Se recomandă tratamente chimice cu Mancozeb 800,2 %. 9.4. Bolile piersicului și migdalului Viroze 9.4.1. Mozaicul în formă de benzi al piersicului Plum line pattern virus Această boală a fost semnalată și descrisă în S.U.A. În prezent este răspândită în toate țările europene. În țara noastră, mozaicul în benzi a fost
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
boală a fost semnalată și descrisă în S.U.A. În prezent este răspândită în toate țările europene. În țara noastră, mozaicul în benzi a fost observat de către E. Docea în anul 1959, pe piersic. Virusul infectează piersicul, zarzărul, caisul, prunul, corcodușul, migdalul, mahalebul, vișinul. Simptome. În general, simptomele sunt asemănătoare la toate speciile și soiurile infectate, variind în anumite limite (fig. 163). Pe frunze apar pete galbene-verzui, variate ca mărime, în formă de linii, benzi, semilune, dispuse neregulat pe suprafața acestora. Caracteristice
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
România, prima semnalare a cancerului a fost făcută de Tr. Săvulescu în 1928 pe rădăcini de meri tineri de la Curtea de Argeș. Importanța economică a cancerului, mult timp este deosebită, în funcție de plantă, soi și condițiile pedo climatice. Dintre pomii fructiferi, piersicul și migdalul sunt sensibili, în unele zone plantațiile fiind compromise. Simptome. La pomii fructiferi, îndeosebi în pepiniere, pe rădăcini și la baza tulpinii, se dezvoltă tumori, la început albicioase, moi, cât un bob de mazăre, iar mai târziu brune și lemnoase. Tumorile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
neconcludente, majoritatea neconfirmate de alți cercetători. Rezultate deosebite au fost obținute prin folosirea metodei biologice. În 1972, I. New și A Kerr au semnalat un izolat bacterian nepatogen de Agrobacterium radiobacter p.v. radiobacter, care a inhibat formarea de tumori la migdal, piersic și tomate, denumindu-l tulpina K-84. Confirmându-se prin numeroase cercetări eficacitatea ridicată a acestei tulpini folosită în prevenirea cancerului, în anii următori s-a început fabricarea pe cale industrială a unor biopreparate cu această tulpină. Astfel, în S.U.A. biopreparatul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
deformans Boala este cunoscută din anul 1821 în Anglia, însă abia în anul 1860 M.J. Berkeley descrie ciuperca. Astăzi boala poate fi întâlnită pe tot globul, în țările unde se cultivă piersicul. Ciuperca parazitează piersicul și foarte rar caisul și migdalul, producând pagube mari în primăverile și verile bogate în precipitații. Simptome. Atacul se manifestă pe frunze și uneori pe ramuri și fructe. Imediat după dezmugurire, frunzele tinere încep să prezinte pe partea superioară bășicări și gofrări, cărora le corespund pe
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Ciuruirea frunzelor pomilor sâmburoși Stigmina carpophylla Boala este foarte comună în livezile neîngrijite și produce pagube importante la pomii fructiferi sâmburoși. A fost observată pentru prima dată în Franța, în anul 1853. Ciuperca atacă piersicul, caisul, zarzărul, cireșul, vișinul, prunul, migdalul și diferite alte specii ale genului Prunus. Simptome. Atacul se manifestă pe frunze, fructe și lăstarii tineri. Pe frunze apar, în lunile mai-iunie, pete circulare de 1-4 mm în diametru, în dreptul cărora țesuturile se brunifică, se desprind de restul frunzei
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Deseori sunt atacate cu mare intensitate frunzele formate în primăvară, pentru ca cele ce apar mai târziu, să fie fără simptome (I. Pop, 1975). Pătarea inelară necrotică poate fi întâlnită la toate speciile de sâmburoase, fiind frecventă pe cireș, vișin, piersic, migdal, mahaleb, trandafir și hamei. Pe frunzele plantelor gazde amintite pot apărea inele sau benzi de culoare verde-deschis, vizibile după primul an de pătrundere, aspectul parazitar purtând numele de pătare inelară clorotică (fig. 171). Transmitere-răspândire Virusul se răspândește în natură prin
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
biblioteca, sub geam colecția de mocasini, sandale și bocanci soldățești, cuțite, centuri și în debara 6 puști și un pistol! Soții Hemingway s-au așezat "gospodărește" la "Finca", dispunând de grădină de legume, spații pentru flori, pomi fructiferi bananieri, avocado, migdali, palmieri, mândria lui "Papa" fiind cele 17 specii de mangotieri și de vaci, găini și cocoși între care 20 de cocoși de lupte, de care se ocupa "personal", câini și pisici. La construcția "turnului", primul etaj a fost a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
două „cercuri”: primul, doisprezece apostoli, bărbați; al doilea, un număr de femei, venite Împreună cu Învățătorul lor tocmai din Galileea. Despre personajul nostru aflăm că se numea „Maria Magdaleana”, adică „originară din Magdala”, o localitate de pe malul Tiberiadei. Numele aramean este Migdal Nunaiya, Însemnând exact „Turnul peștelui”. Orașul actual, Migdal, se află la 5 kilometri de Tiberiada și era vestit În Antichitate pentru comerțul cu pește proaspăt și conservat. De pe urma acestui tip de comerț magdaleenii deveniseră prosperi, chiar bogați. Ce se mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
un număr de femei, venite Împreună cu Învățătorul lor tocmai din Galileea. Despre personajul nostru aflăm că se numea „Maria Magdaleana”, adică „originară din Magdala”, o localitate de pe malul Tiberiadei. Numele aramean este Migdal Nunaiya, Însemnând exact „Turnul peștelui”. Orașul actual, Migdal, se află la 5 kilometri de Tiberiada și era vestit În Antichitate pentru comerțul cu pește proaspăt și conservat. De pe urma acestui tip de comerț magdaleenii deveniseră prosperi, chiar bogați. Ce se mai știe despre Magdala? Că Împăratul Titus, cucerind-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
judecătorul". 28 Mai 1925 [LITORAL. DEPĂRTĂRI] (Pe țărmul Pontic)* Balcic. Marea-i destul de liniștită. Ușor încrețită de hula după amiezii, plescăiește regulat la țărm. Orașul încântător, în terase cu grădini suspendate, cu intrări tainice de sus în jos. Smochini și migdali. Ș-un puiu de magar oleacă mai mare decât un epure. Și tot decorul orașului proectat pe un munte de calcar, strălucind în lumină alb crême la coloare. Coborâm la mare prin partea sudică, printre niște mori poetice de piatră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și Cotor. Cotor în fundul golfurilor adânc săpate în munte. Sus zăpezi; jos grădini înflorite. Orice petec de pământ e organizat întărit între lespezi în terase, agonisit de unde putea fi găsit, plantat cu legume, vie și pomi roditori (măslini, castani, smochini, migdali, castani, cireși, piersici etc., palmieri. Coastele muntelui au un amestec sărac de conifere, dintre care se înalță chiparoși lănci negre. Piatră, pietrării și iar piatră și pietrării. Case zidite din piatră cioplită. Localități pustiite în ultimul război; case încă ciuruite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de data aceasta, în pietrosul peisaj dobrogean. Nu Grecia pură, mitologică, din Țărm pierdut, ci o Helladă turcită, în care încape și Iudeea. Concurând pe Dărăscu, pe Iser, poetul pictează cu o pastă foarte subțire, cretoasă, un Balcic patriarhal, cu migdali, smochini, duzi, piersici, sarcofage preistorice, fântâni, turci cu măgari, cadâne șezând pe pietre ori ducându-se să ia apă în vase de aramă. O remarcabilă pânză e cea înfățișată în Cimitir tătăresc, cu râpe văroase și cu pietre sure, printre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
CIA. Democrațiile au câteodată astfel de pudori. Degeaba s-au străduit cei responsabili să distrugă toate urmele, rămân întotdeauna indicii, mărturii, un jug cu inele, o spânzurătoare în fundul unei curți. Urmele rușinii. Străbătând Sudul Libanului, de la coastele acoperite cu măslini, migdali, pini și stejari și până la trecătorile și satele din munți, retrăiesc aceeași impresie ca și aceea încercată o lună mai devreme pe când parcurgeam nordul Israelului: o întețire, o aprindere progresivă a pasiunii identitare gata să izbucnească de-a lungul câmpurilor
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Cu -nként se formează distributivul: „három hónaponként csak egyszer írt haza levelet” (doar o dată la trei luni el scria o scrisoare acasă). 2. Cu -stul, -stül se formează comitativul (cazul însoțirii): „Kidölt a fa mandulástul” ( S-a prăvălit copacul împreună cu migdalul). 3. Esivul, cazul stării, se forma în trecut cu -ul, -ül, avea sens locativ, iar în prezent apare în construcții care înseamnă „în calitate de ceva, ca”: jeléül „în semn” (jel „semn, simbol”), feleségül (sau nöül) menni „a merge ca soție, a
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
sănătos și desăvârșit; dar și pentru că de aici se vede foarte bine orașul împărțit de râul Adige, munții și colinele, și o bună parte a aceleiași câmpii. Îl înconjoară grădinile cultivate, drumurile lungi de rânduri de vie, întinderi de măslini, migdali, cireși; meri și smochine, precum și pomi de tot soiul. Și din acea mare de verde, se înalță în vânt spre cer împrăștiați obscurii chiparoșii. E o încântare de primăvară. Celor reîntorși din cruciade, acele locuri le apăreau ca niște amintiri
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
13. 123. Ibidem, vol. V, p. 213. 124. Ibidem, vol. IV, p. 376. 125. Cam în aceeași vreme, Paul de Alep - care nu trecuse cu vederea că în grădina palatului de la Iași se aflau „duzi și mulți caiși, ca și migdali [...] [și] un pom mic cu rodii plantat într-un butoi, și lămâi dulci cultivați tot în hârdaie” - constata, la Mitropolia din Târgoviște, o amenajare cu un vădit caracter utilitar: „[...]. De acolo coborî într-o grădină mare pe care nu o
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
zîmbind dintr-o parte. Ochii lui întunecați ascundeau o licărire ironică, sîmburele unei aventuri. - E adevărat că știi să desenezi? - întrebă Susana. - Puțin. Am deschis mapa și i-am arătat desenele pe care le alesesem; într-unul se vedea un migdal înflorit, o pîclă trandafirie precum cea din regiunea Baix Penedes, în alte două apărea parcul Güell și îmi plăcea mult coloritul lor: unul reprezenta dragonul de ceramică de pe scară și celălalt banca ondulată din piață cu decorul Barcelonei în fundal
Juan Marsé - Vraja Shanghaiului by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14093_a_15418]
-
Banville. Aproape tuturor, dar nu tuturor; una dintre micile capodopere macedonskiene, Zori roze, despre care autorul declara că ar fi o "imitație", și-a cufundat în uitare sursa, oricare va fi fost ea, din moment ce varianta românească are următoarea formă: "Pe sub migdali și pe sub roze S-au dus în umbră zîmbitori; Curgeau lumini din ceruri roze, Vocalizau privighetori. Curgeau lumini din ceruri roze, Erau copii fermecători, Și coronați de-apoteoze Se socoteau nemuritori. Și coronați de-apoteoze Treceau-nainte șoptitori; Pe sub migdali
Rivalul lui Eminescu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7133_a_8458]
-
migdali și pe sub roze S-au dus în umbră zîmbitori; Curgeau lumini din ceruri roze, Vocalizau privighetori. Curgeau lumini din ceruri roze, Erau copii fermecători, Și coronați de-apoteoze Se socoteau nemuritori. Și coronați de-apoteoze Treceau-nainte șoptitori; Pe sub migdali și pe sub roze S-au dus în umbră zîmbitori". (Zori roze) în această poezie, muzica trece pe primul plan, impunîndu-se ca valoare autonomă; iată o poezie despre moarte în care totul e trandafiriu și surîzător, arătînd în ce măsură atmosfera eminesciană lăsase
Rivalul lui Eminescu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7133_a_8458]