1,006 matches
-
de prevenție se impun cu necesitate. Potrivit lui Mirel Bănică, „experiența secularizării occidentale a arătat că există o legătură directă între pierderea identității religioase a unei societăți și ”derularizarea” acesteia” . Ambele forme de migrație conțin în subsidiar o motivație pur materială. Migranții părăsesc spațiul spiritualității tradiționale, activând într-un mediu, de cele mai multe ori, ostil acesteia. De aceea, pericolul pierderii identității este foarte mare. Capcana întinsă de societățile super-tehnologizate îl găsește, uneori, nepregătit pe omul avid după agonisite pământești. De reținut este faptul
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
individuale. Important este ca această conștiință colectivă să fie evidențiată, cunoscută și folosită de către so¬cietate. - Care sunt elementele cele mai îngrijorătoare ale Europei actuale? - Cred că cel mai îngrijorător și cu implicații catastrofale pentru viitor este unul singur: refugiații / migranții. Este cel care pune sub semnul întrebării existența Europei și a civilizației europene. Cred că lucrurile au scăpat de sub control și viitorul nu mi se pare deloc optimist. Cine își închipuie că vom putea controla situația și că refugiații se
VIRGIL RĂZEȘU ȘI ALCHIMIA DINTRE BISTURIU ȘI PENIȚĂ de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375790_a_377119]
-
Școala de la Chicago. Dar, așa cum arătam și mai devreme, cele două solidarități la Durkheim sunt de fapt două aspecte ale aceleiași societăți la același moment. Solidaritatea mecanică persistă în societățile care manifestă organicism. Sunt două fețe ale aceleiași monede. Pentru migranții din mediul rural aceasta implica re-socializare. Omul orașului își trăiește viața într-o pluralitate de contexte, locuind undeva, lucrând altundeva etc. Această pluralitate de contexte este replicată structural în ecologia primară a orașului, divizat în zone separate, clar identificabile ca
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
fi o situație acceptabilă, chiar dezirabilă. Peste 5.000.000 de indivizi au migrat spre mediul urban într-o perioadă de timp foarte redusă. Numărul redus al localităților propriu-zis urbane din acea perioadă precum și capacitatea lor redusă de absorbție a migranților au generat situații a căror rezolvare a fost resimțită din punct de vedere comunitar și nu numai. Migranții știu doar de unde au plecat și știu că nu se pot întoarce, dar nu știu unde au ajuns, și astfel se înscriu într-o
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
o perioadă de timp foarte redusă. Numărul redus al localităților propriu-zis urbane din acea perioadă precum și capacitatea lor redusă de absorbție a migranților au generat situații a căror rezolvare a fost resimțită din punct de vedere comunitar și nu numai. Migranții știu doar de unde au plecat și știu că nu se pot întoarce, dar nu știu unde au ajuns, și astfel se înscriu într-o "zonă dintre", un inter-mundus care își pune puternic amprenta asupra relațiilor sociale. Apare la unii autori ideea că
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
O structură socială de tip comunitar este identificabilă prioritar prin exercitarea controlului social. Absența acestuia indiferent de valorile promovate este un semn evident al absenței comunității. Și este vorba, desigur, de controlul social realizat doar rezidual pe baza normelor juridice. Migranții nu aveau cum să ia contact cu structuri de tip comunitar nici în mediul urban, deoarece și acestea erau la fel de puternic atacate de comuniști. Indiferent că includeau burghezi, intelectuali etc., ele dispăreau foarte ușor datorită fragilității lor funciare. 2. Norme
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
euro. Prin acest sprijin financiar, este de așteptat să fie ajutate diverse programe de instruire vocațională și educațională, o reformă structurală pe piața forței de muncă, așa cum ar fi combaterea șomajului pe termen lung, sprijinirea persoanelor cu dizabilități și a migranților. Mai mult, Politica de Coeziune furnizează sprijin pentru activități de instruire, care vizează creșterea calificării și creșterea gradului de ocupare la nivel european; protejarea mediului Înconjurător - prin această direcție se poate crea o bază solidă pentru dezvoltarea durabilă, transformarea tuturor
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
arăta că „the first migration took place in the last two decades of the nineteenth century and the first two decades of the twentieth century”. „In this period, Își continua el expunerea, Romanians coming to America are best discussed as migrant laborers. They are characterized as a phenomenon induced by economic opportunities, on the one hand, and lack there of, on the other hand”. Al doilea val, așa cum au ajuns a fi numite aceste „exoduri” migratorii, a fost, considera același studios
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
al părinților (necăsătorit, căsătorit, divorțat, recăsătorit); efectele situației economice a părinților asupra copiilor. La acestea, cercetări ulterioare au adăugat subiecte de mare relevanță și actualitate: presiunea grupurilor de similaritate (peer groups) asupra părinților și familiei, particularitățile relației părinți-copii în cazul migranților, bunica drept substitut al mamei (Ambert, 2001). O mențiune aparte merită problema relațiilor dintre copiii maturi și părinții în vârstă. Creșterea duratei medii de viață a făcut ca adultul de vârstă mijlocie să aibă încă părinți care trăiesc. În 1980
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
muncă în aceeași localitate cu rezidența, sunt familii în care unul sau amândoi soți fac naveta. După cum în număr crescând sunt situațiile în care partenerii conjugali au nu numai slujbe, ci și rezidențe în localități diferite. Acest gen de familie migrantă (Mihăilescu, 1993) - soții locuiesc în localități diferite și se vizitează reciproc - este destul de răspândită în SUA (peste 700.000 de familii în 1989). Când ne referim, prin urmare, la tipologia familiei, trebuie să avem în vedere că putem găsi aproape
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
dornice să recruteze mână de lucru mai ieftină (venită din partea imigranților) pentru a micșora costurile de muncă și a rămâne competitive pe piețele mondiale. Imigranții acceptă adeseori slujbe umile, pe care populația autohtonă le refuză. Mâna de lucru ieftină a migranților determină de asemenea menținerea salariilor la un nivel mai jos și pentru restul populației. Astfel, Într-o piață a muncii În stagnare și cu șomaj structural ridicat, europenii se tem că grupurile de imigranți vor concura cu lucrătorii băștinași pentru
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
dialog continuu cu funcționarii din localitățile lor natale prin intermediul teleconferințelor 48. Primarii mexicani au Întreprins călătorii la New York pentru a supune spre examinare propuneri de investiții comunitare În față asociațiilor de migranți 49. Afacerile transnaționale Îi leagă de asemenea pe migranții mexicani În Statele Unite ale Americii cu cei de acasă. De exemplu, La Puebla Food Corporation, o mică firmă familială producătoare de tortillas din New York, Își conectează operațiile de producție și desfacere cu firme și piețe din Mexic, creînd o versiune
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Quart., 48, 3, 86, 1974. Gonin, D.; Daligand, L., „Le médecin, l’éthique et la loi”, în Méd. Hyg., 39, 1981. Goppinnger, H.; Witter, H., Handbuch der forensischen Psychiatrie I-II, Springer, Berlin, 1972. Grinberg, L.; Grinberg, R., Psychanalyse du migrant et de vexilé, C.L.E., Lyon, 1986. Groethuysen, B., Anthropologie philosophique, Gallimard, Paris, 1980. Gruhle, H.W.; Jung, R.; Mayer-Gross, W.; Müller, M., Psychiatrie der Gegenwart. Forschung und Praxis, vol. I-III, Springer, Berlin, 1960-1967. Grunebaum, H., The practice of community
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
frecvente, mijloacele de comunicare - telefonul, internetul - sunt principala modalitate de păstrare a legăturii cu membrii familiei rămași acasă. Subiectele abordate cel mai des în comunicările interpersonale sunt: rezultatele școlare, relațiile intrafamiliale și diversele dorințe ale copiilor. Bunăstarea afectivă a copiilor migranților este mai scăzută, comparativ cu cea a copiilor care nu au părinții plecați peste hotare și există o diferență între starea de sănătate a fetelor și băieților care au părinți emigranți. Studiul meu pe dimensiunile școlarității, a copiilor cu unul
INFLUENŢA EMIGRAŢIEI PĂRINŢILOR ASUPRA DIMENSIUNILOR ŞCOLARITĂŢII. In: Arta de a fi părinte by Mihaela Laura Sinescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1406]
-
răspunzătoare pentru o bună parte din suma totală ridicată (prin raportare la perioadele ulterioare) a deplasărilor definitive din primii ani ai deceniului nouă. Deplasarea familiei (soț/soție și copiii acestora) se produce însă numai în condiții de statut legal al migrantului principal pe teritoriul statului de destinație. Dacă ținem cont de faptul că migrația clandestină pentru muncă antrenează un număr mare de persoane și că pentru cel puțin două destinații importante (Italia și Spania) legislația a permis regularizarea unui număr consistent
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fost coleg de școală care se afla în Germania. Migrația etnică permisese sau permitea încă plecări legale, cu facilități speciale de încadrare în societatea germană. Cetățeanul român își putea pune în aplicare planul de migrație recurgând la ajutorul etnicului german, migrant legal în Germania. Fiecare nou individ plecat utilizând o anumită strategie adaugă un „nod de expansiune” în rețeaua astfel creată (el este prietenul, fostul coleg de școală, cunoscutul altcuiva) și aducea propriile-i resurse de inventivitate. Cererea pentru un loc
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
legal sau clandestin, angajamentul de muncă oferit de intermediar poate fi, la rândul său, legal sau clandestin, după cum însuși intermediarul poate acționa ca agent legal ori clandestin. Această situație de inovație și difuziune nu poate fi înțeleasă în afara precizării că migrantul nu este, de regulă, un individ care are rădăcini în țara de destinație. Situația lui nouă îi permite reorientarea după oportunități. Prin urmare, devine explicabil de ce în mometul în care a lucra clandestin în Germania implică riscuri mari (expulzarea pe
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
lui nouă îi permite reorientarea după oportunități. Prin urmare, devine explicabil de ce în mometul în care a lucra clandestin în Germania implică riscuri mari (expulzarea pe baza tratatului de readmisie și interdicția de a ieși din țară pentru o perioadă), migrantul își orientează căutările către o slujbă legală (deși pe o perioadă determinată) sau se reorientează către altă țară. Iar exemplul său va fi urmat de alți migranți sau de viitori migranți. Cazul Germaniei, asupra căruia am insistat, are numai o
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în 2003, 80% dintre muncitorii străini angajați cu contract de muncă în construcții erau români (Rosehek, 2003). Particularitatea cazului israelian vine din controlul accentuat pe care statul îl exercită asupra migrației nonevreilor. Sistemul de practici dezvoltate în jurul migrației reduce contactele migranților cu societatea de primire și limitează migrația la o perioadă de muncă al cărei principal scop este acumularea unor resurse economice, urmată de întoarcerea în țară. Lipsa oricăror perspective de transformare a unei migrații ilegale în una legală, ca și
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de primire și limitează migrația la o perioadă de muncă al cărei principal scop este acumularea unor resurse economice, urmată de întoarcerea în țară. Lipsa oricăror perspective de transformare a unei migrații ilegale în una legală, ca și sancțiunile aplicate migranților ilegali (interdicția de a mai obține viză de intrare în Israel), conferă fluxului un caracter de circulație accentuat. Fluxul către Israel, în ciuda plecării legale, nu se reduce însă la munca legală. Clandestinitatea este dată de depășirea perioadelor legale de derulare
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de depășirea perioadelor legale de derulare a contractelor sau de abandonarea contractului legal în vederea încorporării în sectorul informal (Diminescu, Barthomiere, 2003). plecări individuale pe baza unui contract de muncă, fără o formă legală de intermediere (mediatorii pot fi clandestini sau migrantul își asigură singur plecarea în virtutea contactului pe care îl are în viitoarea țară de destinație). Plecările de acest tip au două surse importante: sunt asociate cu migrațiile existente (indiferent dacă predominant legale sau clandestine) și se bazează, în multe dintre
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fără a fi vorba despre studii sistematice (Lăzăroiu, 2003) sugerează că mai degrabă aceasta este tendința în spațiul românesc. Pe de altă parte, între tipurile de migrație care afectează forța de muncă din România, o proporție însemnată o reprezintă, probabil, migranții circulatori (cei care alternează stagii de muncă în străinătate cu perioade în România). Segmentul circulator are, teoretic, avantajul că poate fi reorientat către țara de origine (un astfel de migrant are mult mai multe șanse să fie „convins” să rămână
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și în acest caz, migrația are tendința de a atrage în special tineri. Prin urmare, efectul de reducere a șomajului se produce în special pe seama populației tinere, cu o evidentă consecință de îmbătrânire a forței de muncă. Tabelul 1. Situația migranților legali în Spania la 30 septembrie 2005 Total 0-15 ani 16-64 ani peste 64 ani Media de vârstă 174 590 10 871 163 459 260 31 Sursa: Ministerio de trabajo y Asutos Sociales Dacă privim migrația din perspectiva factorilor de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de deplasări delimitează migrația de tip brain drain. „Migrația creierelor” este mai degrabă o migrație difuză, cu un număr mare de destinații, bazată pe necesitățile crescute și capacitatea de a atrage specialiști a economiilor dezvoltate. Resursele individuale (capitalul uman) ale migranților joacă un rol fundamental, iar indivizii beneficiază de regulă, de sprijin în inserția lor în societatea de primire. Din punctul de vedere al țărilor de origine, plecările de acest tip sunt, fără discuție, o pierdere. Integrarea pe o piață de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de evidențe empirice. Bunurile de folosință îndelungată (aparatură electrocasnică, automobile), investiția în îmbunătățirea locuințelor sau construcția unora noi, inclusiv în forme ostentative pentru anumite arii (Diminescu, 1996), sunt, se pare, principalele direcții de investiție a banilor trimiși sau aduși de migranții externi. Orientarea resurselor financiare furnizate de migrație către activități generatoare de venit pare a fi mai degrabă rezultatul unei a doua „etape” în investiție (după achiziționarea bunurilor din categoria menționată anterior), neinvestigată sistematic, dar semnalată sporadic pentru unele zone (spre
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]