558 matches
-
plus, remarcăm două extreme regionale: Banatul care deține recordul în migrația circulatorie externă după 1990 (de aproape patru ori mai mult decât media pe țară) și Muntenia care a cunoscut cele mai reduse oportunități de plecare și un slab comportament migratoriu extern comparativ cu celelalte regiuni istorice (Sursa: OIM, 2001, apud cit.115) Migrația externă definitivă Acest tip de migrație externă a cunoscut o dinamică descendentă după 1990. Astfel dacă în 1990 plecau definitiv din România aproape 1000 mii persoane, în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
sate decât barurile (vezi Tabelul A11). Potrivit Eurobarometrului Rural, 2002, sondaj UE-OSF. D. Ciumageanu, G. Kolumban, L. Ile, G. Misaros, S. Predescu, D. Salagean, Introducere în dezvoltarea comunitară prin intermediul TeleCentrului, 2002, Centrul de Asistență Rurală Timișoara. * Dintre cele patru fluxuri migratorii cunoscute, doar într-unul nu este implicat satul (urban-urban) ∗ Vezi: Lăzăroiu, S., „Migrația românilor din mediul rural”, în volumul Țăranii și Noua Europă, Bădescu, I., Abraham, D., Siseștean, Gh. și Buruiană, C. (coord.), 2003, București: Editura Mica Valahie, pp. 111-145
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
biochimic cu scheletul fibrilar și cu elementele celulare . Partea funcțională celulo-formatoare, este formată din celule reticulare nediferențiate, situate pe pereții rețelei fibrilare sau în substanța fundamentală unde au o dispoziție sincițială, fiind sursa diferitelor celule diferențiate , ce dobândesc treptat proprietăți migratorii .Cea mai mare parte din celulele elaborate părăsesc organele hematopoietice și circulă liber în sânge , în timp ce, celulele reticulare nediferențiate rămân într un număr constant , celulele derivate din ele se înmulțesc, ajungând să domine dând aspectul morfologic al organelor hematopoietice. În
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
Aceste fluxuri umane endodinamice și/sau exodinamice, adăugate algebric valorii bilanțului natural al populației, configurează rata reală efectivă de creștere a populației (fig. 4): statele cu rata efectivă de creștere a populației peste 30‰ înregistrează un volum ridicat al soldului migratoriu endodinamic: E.A.U. (38,3‰ - cea mai mare rată de creștere din spațiul arab), Kuwait (35,9‰), Yemen (34,6‰), Oman (31,9‰). statele cu rata efectivă de creștere între 20,1 - 30‰ includ 12 state cu fluxuri migratorii exodinamice
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
soldului migratoriu endodinamic: E.A.U. (38,3‰ - cea mai mare rată de creștere din spațiul arab), Kuwait (35,9‰), Yemen (34,6‰), Oman (31,9‰). statele cu rata efectivă de creștere între 20,1 - 30‰ includ 12 state cu fluxuri migratorii exodinamice, care contribuie la diminuarea creșterii date de bilanțul natural: Teritoriile Palestiniene, Sahara Occidentală, Mauritania, Somalia, Comore, Eritrea, Irak, Iordania, Libia, Ciad, Siria, Sudan. Și Biserica catolică, Islamul are obiective geopolitice, anume de a unifica lumea prin islamizare. Cel mai vizibil
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
dar și mulți spanioli, italieni, evrei) din Algeria, Tunisia și Maroc, reașezați după 1960 mai ales în sudul Franței și Corsica, unde au fost reprimiți cu destulă răceală în patria-mamă. Concomitent, încă din anii ’50-’60 a început un flux migratoriu al autohtonilor maghrebieni către state din Europa occidentală, devenită în acea perioadă una din principalele arii de atracție a migrației internaționale; numai între 1949-1955 s-au stabilit în Franța un număr de 180.000 musulmani algerieni, fenomenul intensificându-se rapid
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
de metode de observare, prelucrare și analiză a fenomenelor și proceselor demografice, în rândul cărora rolul preponderent îl au metodele statistice. Astfel, în domeniul metodelor de observare, o largă aplicabilitate au: recensământul populației, înregistrarea curentă a evenimentelor mișcării naturale și migratorii, anchetele demografice etc. Pentru prelucrarea informațiilor demografice culese, se utilizează cu succes metoda grupărilor statistice, calculul indicatorilor medii, al mărimilor relative, analiza variației, metoda corelației și regresiei, teoria indicilor etc. Pornind de la caracterul aleator al fenomenelor demografice - consecință a modului
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
statistice de schimbare a domiciliului și a reședinței; − anchetele demografice utilizate în scopul obținerii unor informații mai detaliate cu privire la un fenomen demografic sau segment de populație; − registrele de populație care îmbină trăsăturile recensămintelor și evidenței curente a mișcării naturale și migratorii, fiind considerate adevărate „bănci de date” în domeniul populației. Numărul populației Prin număr (sau efectiv) al populației se înțelege totalitatea persoanelor în viață la un moment dat, care locuiesc într-o anumită unitate teritorială. După cum rezultă și din definiție, pentru
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
adică efectivul populației, determinat, de obicei, în cadrul unei perioade intercensitare; estimarea numărului populației se poate face fie prin interpolare sau extrapolare, fie mai frecvent, utilizând datele privind numărul populației obținute la un recensământ, actualizate cu informațiile asupra mișcării naturale și migratorii; − număr prognozat, care oglindește evoluția probabilă a efectivului populației în viitor. Arătam anterior, că, de regulă, recensămintele populației nu se realizează chiar la început de an (cu moment de referință 1 ianuarie); pentru necesitățile analizei demografice prezintă însă o importanță
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
deosebită cunoașterea efectivului unei populații la 1 ianuarie și 1 iulie din fiecare an. Pentru rezolvarea acestei probleme se apelează la metoda de estimare a populației, folosind datele de la recensământ și cele oferite de evidența curentă a mișcării naturale și migratorii. În funcție de modul cum este plasat 1 ianuarie față de momentul critic al recensământului, există două situații de determinare a numărului populației pentru 1 ianuarie, după cum urmează: − când 1 ianuarie precede momentul critic al recensământului: − când 1 ianuarie succede momentului critic al
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
critic al recensământului: − când 1 ianuarie succede momentului critic al recensământului. Algoritmul prezentat anterior se poate utiliza în toate cazurile când se dorește determinarea numărului populației la momentul „t + n”, cunoscând numărul acesteia în momentul „t” și sporul natural și migratoriu în perioada cuprinsă între momentele „t” și „t + n” . În România, INS estimează pe baza acestei relații efectivul populației la data de 1 ianuarie<footnote În același mod se determină în practică și efectivul populației la 1 iulie. footnote> anul
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
precedent și soldul mișcării naturale și migratorii în anul anterior. Așa cum precizam anterior, o altă modalitate de estimare a efectivului populației<footnote Această metodă este utilizată mai ales de unele țări care nu dispun de informații privind mișcarea naturală și migratorie. footnote> pentru diverse momente ale perioadei intercensitare constă în utilizarea unor procedee de interpolare, pe baza modelelor progresiei aritmetice sau a celei geometrice. Astfel, dacă în urma analizei datelor privind evoluția populației în perioada intercensitară rezultă o evoluție de tip liniar
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
considerat. În practică însă, pentru a obține repartiția pe vârste, cu ocazia recensământului<footnote În perioadele intercensitare (la 1 ianuarie și 1 iulie în fiecare an) stabilirea efectivului populației pe vârste se realizează ținând cont de mișcarea naturală și cea migratorie. footnote> populației se înregistrează data nașterii, urmând ca distribuția pe vârste să se facă ulterior, în etapa prelucrării datelor. Studiul structurii populației pe vârste se realizează în principal prin stabilirea greutății specifice a populației de o anumită vârstă (sau grupă
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
2011, pp. 46-60. footnote>. 2.3. Indicatorii mișcării naturale a populației Populația umană reprezintă un sistem complex, într-o continuă dinamică și transformare. Schimbarea permanentă a populației în timp este rezultatul influenței mișcării naturale (nașterile și decesele) și a mișcării migratorii (imigrările și emigrările)<footnote C. Mihăescu, Demografie. Concepte și metode de analiză, Editura Oscar Print, București, 2005, p. 77. footnote>. Evoluția populațiilor umane este influențată într-o mare măsură de intensitatea cu care se manifestă fenomenul natalității. La rândul ei
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
grupe mari de cauze de deces, enumerate în ordinea descrescândă a ponderilor în total: − boli ale aparatului circulator; − tumori; − boli ale aparatului respirator; − boli ale aparatului digestiv; − boli infecțioase și parazitare; − accidente, otrăviri, traumatisme; − alte cauze. 2.4. Indicatorii mișcării migratorii a populației Așa cum arătam anterior, evoluția în timp a numărului și structurii populației este rezultatul atât al mișcării naturale, cât și al mișcării migratorii. Se poate afirma că migrația, privită ca mișcare în spațiu a unei populații, reprezintă o componentă
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
ale aparatului digestiv; − boli infecțioase și parazitare; − accidente, otrăviri, traumatisme; − alte cauze. 2.4. Indicatorii mișcării migratorii a populației Așa cum arătam anterior, evoluția în timp a numărului și structurii populației este rezultatul atât al mișcării naturale, cât și al mișcării migratorii. Se poate afirma că migrația, privită ca mișcare în spațiu a unei populații, reprezintă o componentă principală a acesteia, alături de natalitate și mortalitate. Totuși, importanța mișcării migratorii este mai redusă, dacă avem în vedere procesul reproducerii populației, deoarece, prin intermediul acesteia
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
și structurii populației este rezultatul atât al mișcării naturale, cât și al mișcării migratorii. Se poate afirma că migrația, privită ca mișcare în spațiu a unei populații, reprezintă o componentă principală a acesteia, alături de natalitate și mortalitate. Totuși, importanța mișcării migratorii este mai redusă, dacă avem în vedere procesul reproducerii populației, deoarece, prin intermediul acesteia, se realizează numai o deplasare a unor efective de populație dintr-o colectivitate în alta. Mișcarea migratorie desemnează acea formă (principală) a mobilității geografice, care constă în
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
principală a acesteia, alături de natalitate și mortalitate. Totuși, importanța mișcării migratorii este mai redusă, dacă avem în vedere procesul reproducerii populației, deoarece, prin intermediul acesteia, se realizează numai o deplasare a unor efective de populație dintr-o colectivitate în alta. Mișcarea migratorie desemnează acea formă (principală) a mobilității geografice, care constă în schimbarea statutului rezidențial (domiciliul stabil). În cazul mobilității geografice a populației, deosebim o mișcare locală cu schimbarea domiciliului în cadrul aceleiași localități și o migrație propriu-zisă, însoțită de schimbarea domiciliului stabil
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
într-o dublă poziție: emigrant, pentru localitatea de unde pleacă și imigrant, pentru localitatea unde își stabilește noul domiciliu. După cum mișcarea populației însoțită de schimbarea domiciliului stabil, se circumscrie granițelor naționale sau depășește aceste granițe, avem de-a face cu mișcare migratorie internă și mișcare migratorie externă. Trebuie precizat faptul că la nivelul țării, făcând abstracție de mișcarea migratorie externă, totalul imigranților este egal cu totalul emigranților. Mișcarea migratorie a populației nu are caracter întâmplător, ea fiind determinată de factori de natură
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
emigrant, pentru localitatea de unde pleacă și imigrant, pentru localitatea unde își stabilește noul domiciliu. După cum mișcarea populației însoțită de schimbarea domiciliului stabil, se circumscrie granițelor naționale sau depășește aceste granițe, avem de-a face cu mișcare migratorie internă și mișcare migratorie externă. Trebuie precizat faptul că la nivelul țării, făcând abstracție de mișcarea migratorie externă, totalul imigranților este egal cu totalul emigranților. Mișcarea migratorie a populației nu are caracter întâmplător, ea fiind determinată de factori de natură economică<footnote M. Țarcă
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
domiciliu. După cum mișcarea populației însoțită de schimbarea domiciliului stabil, se circumscrie granițelor naționale sau depășește aceste granițe, avem de-a face cu mișcare migratorie internă și mișcare migratorie externă. Trebuie precizat faptul că la nivelul țării, făcând abstracție de mișcarea migratorie externă, totalul imigranților este egal cu totalul emigranților. Mișcarea migratorie a populației nu are caracter întâmplător, ea fiind determinată de factori de natură economică<footnote M. Țarcă, Demografie, Editura Economică, București, 1997, p. 59. footnote> și în mai mică măsură
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
circumscrie granițelor naționale sau depășește aceste granițe, avem de-a face cu mișcare migratorie internă și mișcare migratorie externă. Trebuie precizat faptul că la nivelul țării, făcând abstracție de mișcarea migratorie externă, totalul imigranților este egal cu totalul emigranților. Mișcarea migratorie a populației nu are caracter întâmplător, ea fiind determinată de factori de natură economică<footnote M. Țarcă, Demografie, Editura Economică, București, 1997, p. 59. footnote> și în mai mică măsură de factori sociali, etnici, culturali sau politici. Mobilitatea spațială a
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
O primă problemă care se pune în legătură cu măsurarea migrației este legată de sursa de informații utilizată. În mod obișnuit, pentru analiza statistică a procesului migrației, cele mai utilizate surse sunt: recensămintele, registrele de populație, anchetele prin sondaj și statistica mișcării migratorii<footnote Ibidem, pp. 233-237. footnote>. Din păcate, în practică, o statistică exactă privitoare la migrație este greu de ținut, din mai multe motive: − existența migrației ilegale; − migrația nu se poate diagnostica întotdeauna în momentul producerii; − nu există unanimitate în definirea
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
migrației ilegale; − migrația nu se poate diagnostica întotdeauna în momentul producerii; − nu există unanimitate în definirea fenomenului migrației. În analiza fenomenului de migrație distingem două categorii principale: − migrație brută, caracterizând global mulțimea imigranților și a emigranților; − migrație netă sau spor migratoriu, care reprezintă diferența dintre efectivul (cohorta) imigranților și efectivul emigranților. Trebuie subliniat faptul că aceste două categorii sunt semnificative în special la nivelul localităților și județelor; la nivel de țară (făcând abstracție de migrația externă) este impropriu a se vorbi
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
localitatea de unde pleacă și un proces de întinerire a populației în localitățile unde își stabilesc domiciliul. De asemenea, se va modifica intensitatea fenomenelor demografice, în special natalitatea și mortalitatea populației. În analiza migrației este importantă stabilirea direcției și intensității fluxurilor migratorii<footnote Prin flux migratoriu înțelegem numărul total al imigrărilor (plecărilor) dintr-o anumită perioadă de la o zonă de origine comună, către o zonă de destinație comună. footnote>. De regulă, aceasta se orientează de la regiuni cu un spor natural ridicat și
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]